HOTĂRÎRE nr. 1109 din 18 octombrie 1990 cu privire la liberalizarea preţurilor şi măsuri de protecţie socială
| EMITENT |
|
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 115 din 23 octombrie 1990
În scopul eliminării abaterilor şi distorsiunilor din sistemul de preţuri actual, pentru trecerea la liberalizarea generală a preţurilor – condiţie hotaritoare pentru înfăptuirea economiei de piaţa – şi sporirea preocuparilor tuturor agenţilor economici pentru folosirea cu maxima eficienta a resurselor materiale, financiare şi umane,în conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, Guvernul României hotărăşte:
Capitolul 1 Dispoziţii generale
Articolul 1
Regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat formează preţuri şi tarife, pe baza acţiunii conjugate a cererii şi ofertei, în toate cazurile în care pe piaţa românească exista cel puţin trei agenţi economici care produc, prestează şi comercializează acelaşi tip de bun, lucrare sau serviciu, prin negociere cu beneficiarii.
Prevederile alineatului precedent se aplică şi de unităţile economice care urmează a se constitui în regii autonome şi societăţi comerciale, în termenul prevăzut de Legea nr. 15/1990.
Articolul 2
În situaţiile în care nu exista condiţii pentru o concurenta reală asigurata de cel puţin trei agenţi economici potrivit prevederilor art. 1, ca şi în cazul produselor şi serviciilor subvenţionate temporar de la bugetul de stat, stabilirea preţurilor şi tarifelor se face de guvern pe baza propunerilor făcute de Ministerul Finanţelor – Departamentul pentru prognoza, urmărirea şi liberalizarea preţurilor, rezultate în urma negocierilor cu agenţii economici.
Guvernul stabileşte preţuri şi tarife şi la unele resurse de baza, pentru care trebuie dusa o politica de protejare şi folosire raţională de către toţi agenţii economici, precum şi la unele produse şi servicii de importanţa strategica pentru economia naţionala şi nivelul de trai al populaţiei.
Articolul 3
Preţurile şi tarifele pentru produsele şi serviciile realizate de către ceilalţi agenţi economici decît cei prevăzuţi la art. 1 se stabilesc în mod liber, în funcţie de cerere şi oferta, prin negocierea părţilor.
Articolul 4
Preţurile şi tarifele se vor negocia între agenţii economici în funcţie de acţiunea conjugata a cererii şi ofertei, pe baza concurentei libere şi loiale, fiind interzisă practicarea preţurilor de specula sau de monopol.
Capitolul 2 Preţurile cu ridicată
Articolul 5
Preţurile cu ridicată la materiile prime de baza, combustibil, energie şi principalele resurse naturale, cu care acestea se livreaza către toţi agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, în scop productiv, sînt cele din anexa nr. 1 la prezenta hotărîre.
Preţurile şi tarifele din anexa nr. 1 vor fi adaptate în funcţie de tendintele de durata ale evoluţiei preţurilor externe, de modificările intervenite în structura cererii şi ofertei, a cursului valutar, de rezultatul negocierilor cu agenţii economici, la propunerea Ministerului Finanţelor – Departamentului pentru prognoza, urmărirea şi liberalizarea preţurilor.
Articolul 6
Preţurile cu ridicată ale mărfurilor din import se formează astfel:
a) la materiile prime, combustibili şi energie destinate producţiei, preţurile în lei se formează pe baza noilor preţuri şi tarife prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta hotărîre, la care se adauga comisionul cuvenit societăţii de export-import;
b) la materiile prime şi materialele de producţie, altele decît cele din anexa nr. 1, precum şi la piese de schimb, ansamble şi subansamble, maşini, utilaje, instalaţii complexe şi alte importuri, destinate producţiei şi investiţiilor, preţurile în lei se formează pe baza preţurilor externe în valută, exprimate în lei la cursul în vigoare, la care se adauga, după caz, taxele vamale, impozitul pe circulaţia mărfurilor şi comisionul cuvenit societăţii de export-import.
Articolul 7
Preţurile cu ridicată ale produselor agricole livrate la fondul de stat se determina pe baza preţurilor de contractare şi achiziţie garantate de stat, a adaosurilor şi altor avantaje acordate, precum şi a comisionului organizaţiilor achizitoare. Peste preţurile de contractare şi achiziţie, producătorii agricoli vor primi adaosuri de preţ pentru compensarea majorării preţurilor la combustibili şi unele produse industriale destinate agriculturii, pe măsura livrării produselor agricole pentru fondul de stat, adaosuri care se cuprind în preţurile produselor prelucrate.
Articolul 8
Pentru produsele şi serviciile livrate şi executate de toţi agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, se datorează impozitul pe circulaţia mărfurilor, calculat pe baza cotelor şi a notei metodologice din anexa nr. 2.
Ministerul Finanţelor poate completa şi adapta anexa nr. 2 precum şi nivelul cotelor de impozit, în funcţie de modificările intervenite în structura producţiei şi conjunctura pieţei.
Articolul 9
Începînd cu data de 1 noiembrie 1990, toţi agenţii economici ai căror salariaţi sînt cuprinşi în sistemul asigurărilor de stat vor lua în calculul costurilor şi vor plati o cota unica de 20% drept contribuţie pentru asigurările sociale, cu excepţia cazurilor pentru care prin prevederile legale în vigoare s-a stabilit o cota mai mare.
Articolul 10
Pentru materiile prime din industria extractiva prevăzute în anexa nr. 3 se acordă în mod temporar subvenţii de la bugetul de stat regiilor autonome şi societăţilor comerciale producătoare.
Nivelul subvenţiilor se determina anual de Ministerul Finanţelor şi se aproba prin buget, pe baza unei verificări temeinice a costurilor de producţie şi a măsurilor luate de producători pentru reducerea continua a subvenţiilor acordate.
Capitolul 3 Preţuri cu amănuntul şi măsuri de protecţie socială
Articolul 11
Preţurile cu amănuntul la produsele care se executa şi se comercializează de cel puţin trei agenţi economici se formează pe baza preţurilor cu ridicată, negociate între producători şi comercianţi în funcţie de condiţiile pieţei, precum şi a adaosului comercial declarat al unităţilor de desfacere.
Adaosul comercial se stabileşte de agentul economic şi se diferentiaza în funcţie de reţeaua de desfacere – cu ridicată, mic gros, cu amănuntul, de alimentaţie publică -, precum şi de natura produselor şi categoria de încadrare a unităţilor pe baza brevetelor de funcţionare.
Articolul 12
Pentru produsele şi serviciile la care nu exista cel puţin trei agenţi economici, la cele subvenţionate temporar de la buget, precum şi la unele produse importante în consumul populaţiei – la care se impune a fi preţuri unice pe ţara – preţurile cu amănuntul şi tarifele pentru populaţie se stabilesc de guvern, pe baza propunerilor făcute de Ministerul Finanţelor – Departamentul pentru prognoza, urmărirea şi liberalizarea preţurilor, în urma negocierilor cu agenţii economici.
Articolul 13
În conformitate cu programul privind protecţia socială a populaţiei se stabilesc următoarele măsuri:
a) la energia electrica şi termica, chiriile pentru locuinţe, combustibilii pentru încălzit şi prepararea hranei, abonamentele pentru transport călători, prevăzute în anexa nr. 4, preţurile şi tarifele pentru populaţie, în vigoare la data prezentei hotărîri, rămîn nemodificate. La aceste produse şi servicii, diferenţele de preţ se acoperă temporar de la bugetul de stat;
b) la produsele alimentare de baza, unele produse industriale şi servicii importante în consumul populaţiei, prevăzute în anexa nr. 5, influentele din noile preţuri cu amănuntul şi tarife – care rămîn nemodificate un an – se compensează prin acordarea unei sume fixe lunare acordate pe o persoană, suportate de unităţile la care beneficiarii sînt încadraţi, sau, după caz, din buget. Aceasta compensare se acordă salariaţilor din unităţile cu capital de stat şi cele bugetare, beneficiarilor ajutorului de şomaj, pensionarilor de asigurări sociale de stat şi IOVR şi pentru sotiile de militari în termen, beneficiare de ajutor social. Cuantumul compensatiei se stabileşte în raport de influentele provenite din majorarea preţurilor, nivelul şi structura unui consum normal, calculat pe o persoană, pe baza bugetelor de familie;
c) bursele, alocaţiile de hrana pentru consumuri colective şi ajutoarele sociale plătite de la bugetul de stat se vor majoră în mod corespunzător modificării preţurilor, în care scop se vor face propuneri guvernului, în termen de 15 zile;
d) pentru produsele şi serviciile prevăzute în anexa nr. 6, ale căror preţuri şi tarife evolueaza în mod liber, se va calcula trimestrial indicele mediu previzibil, de creştere a preţurilor şi tarifelor, care va sta la baza indexării salariilor şi pensiilor.
Indicele previzibil al creşterii preţurilor şi tarifelor se va calcula de Ministerul Finanţelor – Departamentul pentru prognoza, urmărirea şi liberalizarea preţurilor, împreună cu Ministerul Comerţului şi Turismului şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
Nivelul compensaţiilor prevăzute la lit. b) de mai sus şi indicele cu care se indexează salariile şi pensiile se aproba de guvern;
e) se recomanda unităţilor din sectorul privat şi cooperatist, precum şi caselor de pensii din alte sectoare decît cel de stat, sa compenseze în mod corespunzător prevederilor de la lit. b), c) şi d) de mai sus efectele majorărilor de preţuri şi tarife din fondurile financiare proprii;
f) stabilirea de către guvern de noi niveluri de dobinzi care să asigure protejarea economiilor populaţiei depuse la Casa de Economii şi Consemnaţiuni.
Articolul 14
Preţurile cu amănuntul la bunurile de consum provenite din import se formează ţinînd seama de preţurile externe în valută franco frontiera română, exprimate în lei la cursul în vigoare, taxele vamale, comisionul societăţii de export-import, adaosul societăţilor comerciale şi impozitul pe circulaţia mărfurilor stabilit de Ministerul Finanţelor în funcţie de natura produselor şi raportul dintre cerere şi oferta.
Capitolul 4 Cursul valutar şi decontarea operaţiunilor de export-import
Articolul 15
La 1 noiembrie 1990 cursul în lei al dolarului S.U.A. şi al rublei transferabile se stabileşte la 35 lei.
Cursul în lei al dolarului S.U.A. şi al celorlalte valute convertibile se modifica săptămînal de Banca Naţionala a României în funcţie de evoluţia cursurilor valutare pe pieţele internaţionale şi metodologia stabilită în acest scop împreună cu Ministerul Finanţelor.
Articolul 16
Sumele în valută încasate sau plătite din activităţi de export-import, servicii internaţionale, turism, credite şi dobinzi externe, servicii necomerciale şi alte operaţiuni valutare se decontează şi se evidenţiază în lei la cursul stabilit de Banca Naţionala a României conform art. 15 de mai sus.
Articolul 17
Contravaloarea în lei a mărfurilor exportate se decontează agenţilor economici pe baza preţurilor externe în valută franco frontiera română şi a cursului în lei al valutei.
Ministerul Finanţelor poate acorda scutiri de la plata impozitului pe circulaţia mărfurilor la produse prelucrate, livrate la export. Acest sistem se va aplica pînă la introducerea taxei pe valoarea adăugată, cînd întregul mecanism de stimulare a exportului va fi revizuit.
Articolul 18
Diferenţele în lei rezultate la importuri între preţul extern în valută franco frontiera română exprimat în lei la cursul în vigoare şi preţurile interne prevăzute la produsele din anexa nr. 1 la prezenta hotărîre se decontează de beneficiarii importurilor la şi de la un fond de regularizare constituit în cadrul bugetului de stat.
Articolul 19
De la 1 ianuarie 1991 se introduce treptat convertibilitatea leului în cadrul licitaţiilor valutare organizate de Banca Naţionala a României sau împuterniciţii acesteia. În acest scop Ministerul Finanţelor şi Banca Naţionala a României vor elabora un program de introducere a convertibilitatii leului, corelat cu creşterea rezervelor valutare.
Articolul 1
Regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat formează preţuri şi tarife, pe baza acţiunii conjugate a cererii şi ofertei, în toate cazurile în care pe piaţa românească exista cel puţin trei agenţi economici care produc, prestează şi comercializează acelaşi tip de bun, lucrare sau serviciu, prin negociere cu beneficiarii.
Prevederile alineatului precedent se aplică şi de unităţile economice care urmează a se constitui în regii autonome şi societăţi comerciale, în termenul prevăzut de Legea nr. 15/1990.
Articolul 2
În situaţiile în care nu exista condiţii pentru o concurenta reală asigurata de cel puţin trei agenţi economici potrivit prevederilor art. 1, ca şi în cazul produselor şi serviciilor subvenţionate temporar de la bugetul de stat, stabilirea preţurilor şi tarifelor se face de guvern pe baza propunerilor făcute de Ministerul Finanţelor – Departamentul pentru prognoza, urmărirea şi liberalizarea preţurilor, rezultate în urma negocierilor cu agenţii economici.
Guvernul stabileşte preţuri şi tarife şi la unele resurse de baza, pentru care trebuie dusa o politica de protejare şi folosire raţională de către toţi agenţii economici, precum şi la unele produse şi servicii de importanţa strategica pentru economia naţionala şi nivelul de trai al populaţiei.
Articolul 3
Preţurile şi tarifele pentru produsele şi serviciile realizate de către ceilalţi agenţi economici decît cei prevăzuţi la art. 1 se stabilesc în mod liber, în funcţie de cerere şi oferta, prin negocierea părţilor.
Articolul 4
Preţurile şi tarifele se vor negocia între agenţii economici în funcţie de acţiunea conjugata a cererii şi ofertei, pe baza concurentei libere şi loiale, fiind interzisă practicarea preţurilor de specula sau de monopol.
Capitolul 2 Preţurile cu ridicată
Articolul 5
Preţurile cu ridicată la materiile prime de baza, combustibil, energie şi principalele resurse naturale, cu care acestea se livreaza către toţi agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, în scop productiv, sînt cele din anexa nr. 1 la prezenta hotărîre.
Preţurile şi tarifele din anexa nr. 1 vor fi adaptate în funcţie de tendintele de durata ale evoluţiei preţurilor externe, de modificările intervenite în structura cererii şi ofertei, a cursului valutar, de rezultatul negocierilor cu agenţii economici, la propunerea Ministerului Finanţelor – Departamentului pentru prognoza, urmărirea şi liberalizarea preţurilor.
Articolul 6
Preţurile cu ridicată ale mărfurilor din import se formează astfel:
a) la materiile prime, combustibili şi energie destinate producţiei, preţurile în lei se formează pe baza noilor preţuri şi tarife prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta hotărîre, la care se adauga comisionul cuvenit societăţii de export-import;
b) la materiile prime şi materialele de producţie, altele decît cele din anexa nr. 1, precum şi la piese de schimb, ansamble şi subansamble, maşini, utilaje, instalaţii complexe şi alte importuri, destinate producţiei şi investiţiilor, preţurile în lei se formează pe baza preţurilor externe în valută, exprimate în lei la cursul în vigoare, la care se adauga, după caz, taxele vamale, impozitul pe circulaţia mărfurilor şi comisionul cuvenit societăţii de export-import.
Articolul 7
Preţurile cu ridicată ale produselor agricole livrate la fondul de stat se determina pe baza preţurilor de contractare şi achiziţie garantate de stat, a adaosurilor şi altor avantaje acordate, precum şi a comisionului organizaţiilor achizitoare. Peste preţurile de contractare şi achiziţie, producătorii agricoli vor primi adaosuri de preţ pentru compensarea majorării preţurilor la combustibili şi unele produse industriale destinate agriculturii, pe măsura livrării produselor agricole pentru fondul de stat, adaosuri care se cuprind în preţurile produselor prelucrate.
Articolul 8
Pentru produsele şi serviciile livrate şi executate de toţi agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, se datorează impozitul pe circulaţia mărfurilor, calculat pe baza cotelor şi a notei metodologice din anexa nr. 2.
Ministerul Finanţelor poate completa şi adapta anexa nr. 2 precum şi nivelul cotelor de impozit, în funcţie de modificările intervenite în structura producţiei şi conjunctura pieţei.
Articolul 9
Începînd cu data de 1 noiembrie 1990, toţi agenţii economici ai căror salariaţi sînt cuprinşi în sistemul asigurărilor de stat vor lua în calculul costurilor şi vor plati o cota unica de 20% drept contribuţie pentru asigurările sociale, cu excepţia cazurilor pentru care prin prevederile legale în vigoare s-a stabilit o cota mai mare.
Articolul 10
Pentru materiile prime din industria extractiva prevăzute în anexa nr. 3 se acordă în mod temporar subvenţii de la bugetul de stat regiilor autonome şi societăţilor comerciale producătoare.
Nivelul subvenţiilor se determina anual de Ministerul Finanţelor şi se aproba prin buget, pe baza unei verificări temeinice a costurilor de producţie şi a măsurilor luate de producători pentru reducerea continua a subvenţiilor acordate.
Capitolul 3 Preţuri cu amănuntul şi măsuri de protecţie socială
Articolul 11
Preţurile cu amănuntul la produsele care se executa şi se comercializează de cel puţin trei agenţi economici se formează pe baza preţurilor cu ridicată, negociate între producători şi comercianţi în funcţie de condiţiile pieţei, precum şi a adaosului comercial declarat al unităţilor de desfacere.
Adaosul comercial se stabileşte de agentul economic şi se diferentiaza în funcţie de reţeaua de desfacere – cu ridicată, mic gros, cu amănuntul, de alimentaţie publică -, precum şi de natura produselor şi categoria de încadrare a unităţilor pe baza brevetelor de funcţionare.
Articolul 12
Pentru produsele şi serviciile la care nu exista cel puţin trei agenţi economici, la cele subvenţionate temporar de la buget, precum şi la unele produse importante în consumul populaţiei – la care se impune a fi preţuri unice pe ţara – preţurile cu amănuntul şi tarifele pentru populaţie se stabilesc de guvern, pe baza propunerilor făcute de Ministerul Finanţelor – Departamentul pentru prognoza, urmărirea şi liberalizarea preţurilor, în urma negocierilor cu agenţii economici.
Articolul 13
În conformitate cu programul privind protecţia socială a populaţiei se stabilesc următoarele măsuri:
a) la energia electrica şi termica, chiriile pentru locuinţe, combustibilii pentru încălzit şi prepararea hranei, abonamentele pentru transport călători, prevăzute în anexa nr. 4, preţurile şi tarifele pentru populaţie, în vigoare la data prezentei hotărîri, rămîn nemodificate. La aceste produse şi servicii, diferenţele de preţ se acoperă temporar de la bugetul de stat;
b) la produsele alimentare de baza, unele produse industriale şi servicii importante în consumul populaţiei, prevăzute în anexa nr. 5, influentele din noile preţuri cu amănuntul şi tarife – care rămîn nemodificate un an – se compensează prin acordarea unei sume fixe lunare acordate pe o persoană, suportate de unităţile la care beneficiarii sînt încadraţi, sau, după caz, din buget. Aceasta compensare se acordă salariaţilor din unităţile cu capital de stat şi cele bugetare, beneficiarilor ajutorului de şomaj, pensionarilor de asigurări sociale de stat şi IOVR şi pentru sotiile de militari în termen, beneficiare de ajutor social. Cuantumul compensatiei se stabileşte în raport de influentele provenite din majorarea preţurilor, nivelul şi structura unui consum normal, calculat pe o persoană, pe baza bugetelor de familie;
c) bursele, alocaţiile de hrana pentru consumuri colective şi ajutoarele sociale plătite de la bugetul de stat se vor majoră în mod corespunzător modificării preţurilor, în care scop se vor face propuneri guvernului, în termen de 15 zile;
d) pentru produsele şi serviciile prevăzute în anexa nr. 6, ale căror preţuri şi tarife evolueaza în mod liber, se va calcula trimestrial indicele mediu previzibil, de creştere a preţurilor şi tarifelor, care va sta la baza indexării salariilor şi pensiilor.
Indicele previzibil al creşterii preţurilor şi tarifelor se va calcula de Ministerul Finanţelor – Departamentul pentru prognoza, urmărirea şi liberalizarea preţurilor, împreună cu Ministerul Comerţului şi Turismului şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
Nivelul compensaţiilor prevăzute la lit. b) de mai sus şi indicele cu care se indexează salariile şi pensiile se aproba de guvern;
e) se recomanda unităţilor din sectorul privat şi cooperatist, precum şi caselor de pensii din alte sectoare decît cel de stat, sa compenseze în mod corespunzător prevederilor de la lit. b), c) şi d) de mai sus efectele majorărilor de preţuri şi tarife din fondurile financiare proprii;
f) stabilirea de către guvern de noi niveluri de dobinzi care să asigure protejarea economiilor populaţiei depuse la Casa de Economii şi Consemnaţiuni.
Articolul 14
Preţurile cu amănuntul la bunurile de consum provenite din import se formează ţinînd seama de preţurile externe în valută franco frontiera română, exprimate în lei la cursul în vigoare, taxele vamale, comisionul societăţii de export-import, adaosul societăţilor comerciale şi impozitul pe circulaţia mărfurilor stabilit de Ministerul Finanţelor în funcţie de natura produselor şi raportul dintre cerere şi oferta.
Capitolul 4 Cursul valutar şi decontarea operaţiunilor de export-import
Articolul 15
La 1 noiembrie 1990 cursul în lei al dolarului S.U.A. şi al rublei transferabile se stabileşte la 35 lei.
Cursul în lei al dolarului S.U.A. şi al celorlalte valute convertibile se modifica săptămînal de Banca Naţionala a României în funcţie de evoluţia cursurilor valutare pe pieţele internaţionale şi metodologia stabilită în acest scop împreună cu Ministerul Finanţelor.
Articolul 16
Sumele în valută încasate sau plătite din activităţi de export-import, servicii internaţionale, turism, credite şi dobinzi externe, servicii necomerciale şi alte operaţiuni valutare se decontează şi se evidenţiază în lei la cursul stabilit de Banca Naţionala a României conform art. 15 de mai sus.
Articolul 17
Contravaloarea în lei a mărfurilor exportate se decontează agenţilor economici pe baza preţurilor externe în valută franco frontiera română şi a cursului în lei al valutei.
Ministerul Finanţelor poate acorda scutiri de la plata impozitului pe circulaţia mărfurilor la produse prelucrate, livrate la export. Acest sistem se va aplica pînă la introducerea taxei pe valoarea adăugată, cînd întregul mecanism de stimulare a exportului va fi revizuit.
Articolul 18
Diferenţele în lei rezultate la importuri între preţul extern în valută franco frontiera română exprimat în lei la cursul în vigoare şi preţurile interne prevăzute la produsele din anexa nr. 1 la prezenta hotărîre se decontează de beneficiarii importurilor la şi de la un fond de regularizare constituit în cadrul bugetului de stat.
Articolul 19
De la 1 ianuarie 1991 se introduce treptat convertibilitatea leului în cadrul licitaţiilor valutare organizate de Banca Naţionala a României sau împuterniciţii acesteia. În acest scop Ministerul Finanţelor şi Banca Naţionala a României vor elabora un program de introducere a convertibilitatii leului, corelat cu creşterea rezervelor valutare.
În cadrul licitaţiilor valutare se fac următoarele operaţiuni:
a) se cumpara valuta oferită de agenţii economici indiferent de forma de proprietate, de alte persoane juridice române şi de cetăţenii români rezidenţi în România;
b) se vinde valuta către agenţii economici, alte persoane juridice române şi cetăţeni români rezidenţi în România în vederea satisfacerii unor necesitaţi pentru efectuarea de importuri, călătorii în străinătate, participari la congrese, conferinţe şi alte manifestări ştiinţifice, culturale şi de alta natura, plata biletelor de călătorie în trafic internaţional, precum şi pentru alte activităţi.
Cursul în lei al valutelor care formează obiectul tranzacţiilor în cadrul licitaţiilor valutare se stabileşte pe baza raportului dintre cerere şi oferta.
Banca Naţionala a României poate interveni în cadrul licitaţiilor valutare numai în scopul protejării cursului monedei naţionale.
Fondurile în valută pentru intervenţii în cadrul licitaţiilor valutare se formează pe seama sumelor în valută cumpărate de Banca Naţionala a României la aceste licitaţii, precum şi din sumele în valută prevăzute cu aceasta destinaţie prin balanţa de plati.
Capitolul 5 Urmărirea şi controlul preţurilor şi tarifelor
Articolul 20
Divergenţele dintre agenţii economici cu privire la nivelul preţurilor şi tarifelor supuse negocierii, precum şi sesizările din partea beneficiarilor ca la unele produse se practica de către unii producători preţuri libere fără sa existe cel puţin trei agenţi economici pentru acelaşi tip de bun, lucrare sau serviciu, ori solicita sau se practica preţuri de specula sau de monopol, se arbitreaza în vederea soluţionării de Ministerul Finanţelor – Departamentul pentru prognoza, urmărirea şi liberalizarea preţurilor, împreună cu părţile interesate. La arbitrare se va tine seama şi de preţurile practicate la produse similare pe piaţa externa.
Articolul 21
Agenţii economici au obligaţia sa aducă la cunoştinţa beneficiarilor preţurile şi tarifele, prin cataloage sau liste de preţuri, marcarea sau inscriptionarea preţurilor pe produs şi prin afişarea vizibila a preţurilor şi tarifelor la locurile de vînzare sau prezentare.
Articolul 22
Agenţii economici au obligaţia să respecte preţurile şi tarifele înscrise în contractele încheiate cu beneficiarii, pentru cantităţile, volumul prestării, calitatea execuţiei şi celelalte condiţii avute în vedere la negocierea preţurilor şi tarifelor.
Articolul 23
Urmărirea evoluţiei preţurilor şi tarifelor, calculul şi publicarea indicilor de preţuri şi tarife vor fi realizate de Comisia Naţionala pentru Statistica împreună cu Ministerul Finanţelor – Departamentul pentru prognoza, urmărirea şi liberalizarea preţurilor. În vederea realizării acestor sarcini în cadrul Comisiei Naţionale pentru Statistica se înfiinţează o Direcţie de statistica a preţurilor şi tarifelor cu un număr de 30 de posturi, peste numărul actual aprobat, şi se majorează în medie cu 5 posturi direcţiile judeţene de statistica şi Direcţia municipala de statistica Bucureşti.
Articolul 24
Unităţile de stat, cooperatiste, private şi mixte, care efectuează activităţi productive, comerciale, de alimentaţie publică şi de servicii, sînt obligate sa pună la dispoziţia organelor statistice toate informaţiile necesare pentru înregistrarea evoluţiei preţurilor şi tarifelor.
Articolul 25
Ministerul Finanţelor va prezenta guvernului, o dată cu propunerile privind bugetul de stat, prognoza evoluţiei preţurilor şi tarifelor în exerciţiul următor, precum şi măsurile economico-financiare necesare pentru realizarea indicilor de preţuri preconizati.
Articolul 26
Ministerul Finanţelor – Departamentul pentru prognoza, urmărirea şi liberalizarea preţurilor înfăptuieşte, prin organele de specialitate din aparatul central şi teritorial, controlul general al procesului de formare şi corecta aplicare a preţurilor şi tarifelor în economie, respectarea reglementărilor legale cu privire la loialitatea concurentei, combaterea practicării preţurilor de specula şi de monopol, luînd măsuri de sancţionare a abaterilor constatate, potrivit legii.
Sumele încasate necuvenit prin practicarea de preţuri nelegale, de specula, de monopol sau ca urmare a concurentei neloiale se vărsa integral la bugetul de stat.
Capitolul 6 Dispoziţii finale
Articolul 27
Prevederile prezentei hotărîri se aplică începînd cu data de 1 noiembrie 1990.
Contractele încheiate anterior acestei date, în derulare, se realizează în condiţiile de preţ rezultate din negocierea părţilor.
În perioada 1 noiembrie – 31 decembrie 1990 agenţii economici vor negocia noile preţuri, urmînd ca regularizarea diferenţelor de preţuri să se facă începînd cu data aplicării acestei hotărîri.
Articolul 28
Regiile autonome şi societăţile comerciale vor trece la determinarea noilor preţuri, în conformitate cu prevederile prezentei hotărîri, asigurindu-se o confruntare şi transmitere reciprocă a datelor între furnizori şi beneficiari, pentru luarea în considerare a efectelor modificării preţurilor la materiile prime, materiale, subansamble etc. în preţurile produselor finale.
Articolul 29
Regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat vor inventaria şi reevalua stocurile de materii prime, materiale, combustibili şi alte produse existente la data de 31 octombrie 1990, potrivit normelor Ministerului Finanţelor.
Articolul 30
Reglementările privind preţurile de deviz sînt cele prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr. 449 din 27 aprilie 1990 referitoare la întocmirea devizelor în activitatea de investiţii şi reparaţii.
Articolul 31
Preţurile la produsele de tehnica militară destinate exclusiv sectorului de apărare se stabilesc potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 826/25 iulie 1990.
Articolul 32
Ministerul Finanţelor, Ministerul Resurselor şi Industriei, Ministerul Comerţului şi Turismului, celelalte ministere şi organe centrale, prefecturile şi Primăria municipiului Bucureşti vor urmări şi acţiona pentru aplicarea măsurilor de liberalizare a preţurilor prevăzute în prezenta hotărîre.
Articolul 33
Prevederile contrare prezentei hotărîri nu se aplică.
PRIM-MINISTRU
PETRE ROMAN
Anexa 1
LISTA preţurilor cu ridicată la materii prime de baza, din ţara şi din import
| – lei/UM – | |||||
| Nr. crt. | Produsul | U/M | Preţ cu ridicata | ||
| actual | modificat | ||||
| 1. | Ţiţei 50% produse albe | tonă | 2000,0 | 7000,0 | |
| 2. | Gaze naturale | 1000 mc | 1000,0 | 2800,0 | |
| 3. | Lignit | Gcal | 121,2 | 218,0 | |
| 4. | Cărbune brun | Gcal | 122,1 | 219,5 | |
| 5. | Huilă energetică spălată | Gcal | 131,9 | 249,0 | |
| 6. | Huilă energetică sortată | Gcal | 125,6 | 237,0 | |
| 7. | Huile mixte şi şlam | Gcal | 125,6 | 238,0 | |
| 8. | Huilă cu şist de Banat | Gcal | 125,6 | 237,0 | |
| 9. | Huilă brută de Valea Jiului – preţ mediu | tonă | 451,0 | 798,0 | |
| 10. | Huilă spălată pentru cocs – preţ mediu | tonă | 1236,0 | 2450,0 | |
| 11. | Huilă spălată pentru semicocs – preţ mediu | tonă | 786,1 | 1557,0 | |
| 12. | Antracit | tonă | 1635,0 | 1650,0 | |
| 13. | Cupru în concentrate de cupru la conţinut de 16,5% Cu | tonă | 42400,0 | 70000,0 | |
| 14. | Cupru în rest concentrate – preţ mediu | tonă | 35900,0 | 59300,0 | |
| 15. | Plumb în concentrate de plumb cu conţinut de 43% Pb | tonă | 12200,0 | 17150,0 | |
| 16. | Plumb în rest concentrate – preţ mediu | tonă | 11440,0 | 16100,0 | |
| 17. | Zinc în concentrate de zinc la conţinut de 48% zinc | tonă | 12590,0 | 29750,0 | |
| 18. | Zinc în rest concentrate – preţ mediu | tonă | 12185,0 | 28800,0 | |
| 19. | Sulf în concentrate neferoase | tonă | 700,0 | 1400,0 | |
| 20. | Bauxită spălată, uscată, măcinată, cu 55% Al2O3 şi 4,5% SiO2 | tonă | 630,0 | 1120,0 | |
| 21. | Minereu de fier bulgări în stare uscată la conţinutul de 55% Fe | tonă | 466,2 | 924,0 | |
| 22. | Minereu de fier mărunt şi concentrate, în stare uscată, la conţinutul de 55% Fe | tonă | 380,8 | 803,0 | |
| 23. | Concentrat de zirconiu, la conţinut de 61-63% ZrO2 | tonă | 16000,0 | 35000,0 | |
| 24. | Concentrat de ilmenit, la conţinutul de 45% TiO2 | tonă | 3300,0 | 9800,0 | |
| 25. | Argilă refractară cu conţinut de 29% Al2O3 | tonă | 509,2 | 797,0 | |
| 26. | Sare gemă – preţ mediu | tonă | 142,7 | 300,0 | |
| 27. | Sare în soluţie | tonă | 24,0 | 70,0 | |
| 28. | Cocs metalurgic pentru furnale – preţ mediu | tonă | 1745,0 | 5145,0 | |
| 29. | Cocs metalurgic pentru turnătorie – preţ mediu | tonă | 2040,0 | 7525,0 | |
| 30. | Cupru electrolitic, 99,97% Cu | tonă | 62480,0 | 120000,0 | |
| 31. | Plumb electrolitic, 99,98% Pb | tonă | 23770,0 | 28000,0 | |
| 32. | Zinc metalurgic 98,5% Zn | tonă | 23710,0 | 53000,0 | |
| 33. | Aluminiu bloc 99,5% Al | tonă | 25000,0 | 70000,0 | |
| 34. | Gazolină | tonă | 1582,0 | 7800,0 | |
| 35. | Benzină tip Premium I CO R 96-98 | tonă | 19610,0 | 19610,0 | |
| 36. | Benzină tip Premium II CO R min 95 | tonă | 19610,0 | 19610,0 | |
| 37. | Benzină tip Regular CO R min 87 | tonă | 17220,0 | 17220,0 | |
| 38. | Benzină auto normală CO R min 75 | tonă | 16110,0 | 16110,0 | |
| 39. | Motorină auto | tonă | 13950,0 | 13950,0 | |
| 40. | Petrol lampant | tonă | 3860,0 | 13250,0 | |
| 41. | White spirit | tonă | 5000,0 | 13750,0 | |
| 42. | Uleiuri pentru motor | tonă | 6900-36700 | 18150-102280 | |
| 43. | Uleiuri pentru transmisii | tonă | 20600-28700 | 20600-90200 | |
| 44. | Păcură | tonă | 1825,0 | 4000,0 | |
| 45. | Benzină nafta | tonă | 3115,0 | 12290,0 | |
| 46. | Apatită, fosforită brută | tonă | 900,0 | 5495,0 | |
| 47. | Masă lemnoasă pe picior – volum brut fără coajă – preţ mediu | mc | 78,2 | 215,0 | |
| 48. | Lemn brut rotund de răşinoase – preţ mediu | mc | 461,0 | 1445,0 | |
| 49. | Lemn brut rotund de fag – preţ mediu | mc | 545,0 | 1625,0 | |
| 50. | Lemn brut rotund de stejar – preţ mediu | mc | 641,0 | 2085,0 | |
| 51. | Lemn brut rotund de diverse specii – preţ mediu | mc | 379,0 | 1240,0 | |
| 52. | Lemn pentru celuloză – preţ mediu | mc | 403,0 | 1110,0 | |
| 53. | Lemn pentru PAL şi PFL – preţ mediu | mc | 315,0 | 1070,0 | |
| 54. | Distribuţia energiei termice | Gcal | 41,0 | 119,0 | |
| Indici ficşi – % | |||||
| 55. | Piei brute bovină din ţară | % | 100,0 | 150,0 | |
| 56. | Piei brute porcine din ţară | % | 100,0 | 130,0 | |
NOTĂ:– La produsele din prezenta anexa preţurile pe calităţi şi sortimente se stabilesc de către Ministerul Finanţelor – Departamentul pentru prognoza, urmărirea şi liberalizarea preţurilor, prin negociere între producători şi beneficiari ; preţurile sînt valabile atît pentru livrările din producţia interna cît şi din import, cu excepţia pieilor de bovine şi porcine din import, la care preţurile se stabilesc conform art. 6 lit b) din prezenta hotărîre.
– Se menţin condiţiile de livrare actuale la data prezentei hotărîri. La benzine, motorine, petrol lampant, spirit alb şi uleiuri pentru motor şi transmisie, condiţia de livrare este franco depozit sau statia PECO, iar la pacura şi benzina nafta este tranzit franco statia de destinaţie beneficiar.
| Preţuri de livrare pentru energia electrică | ||||||||||
| Nr. crt. | Energie electrică pe niveluri de tensiune | Preţuri pentru energia electrică activă (D.E.E.) | Preţuri pentru energia electrică reactivă livrată consumatorilor cu factor de putere mediu lunar mai mic de 0,92 | |||||||
| A. Pentru marii consumatori care au instalate echipamente de măsurare corespunzătoare | B. Pentru marii consumatori industriali şi similari la care nu se pot aplica preţurile „A” din lipsa echipamentelor de măsurare | C. Pentru restul consumatorilor la oricare consumator pe durata nefuncţionării echipamentului de măsurare | ||||||||
| Pentru putere*) | Pentru energie | |||||||||
| Lei/KW anual | Lei/Kwh | Lei/Kwh | Lei/Kwh | Lei/KVAR | ||||||
| Ore de vîrf | Restul orelor | Ore de vîrf | Restul orelor | Ore de vîrf | Restul orelor | |||||
| 1. | Joasă tensiune (0,1-1 kV inclusiv) | 5664 | 2304 | 2,89 | 0,83 | 4,88 | 1,76 | 2,23 | 0,220 | |
| 2. | Medie tensiune (1-110 kV exclusiv) | 3528 | 2640 | 2,23 | 0,80 | 3,33 | 1,22 | 1,52 | 0,150 | |
| 3. | Înaltă tensiune (110 kV şi mai mari) | 1556 | 708 | 2,23 | 0,80 | 2,68 | 1,01 | 1,19 | 0,110 | |
Notă *) În cazul echipamentelor cu un singur indicator de maxim se aplică numai preţul pentru putere în orele de virf.Preţuri de livrare pentru energia termică
| Nr. crt. | Energia termică pe niveluri de presiune | Consumatori şi revînzători racordaţi la ieşirea din centrala electrică de termoficare sau din centrala termică (D.E.E.) | Consumatori şi revînzători racordaţi la reţele de transport | |||||
| Preţ pentru 1 Gcal/h putere termică maximă anuală contractată – Lei/an – | Preţ pentru energie lei/Gcal energie – lei/Gcal – | Preţ pentru 1 Gcal/h putere termică maximă anuală contractată – lei/an – | Preţ pentru energie – lei/Gcal- | |||||
| 1. | Apă fierbinte | – | 371,0 | – | 415 | |||
| 2. | Abur în funcţie de presiunea la ieşirea din centrală, în ata: | |||||||
| 2.1. | Presiuni pînă la 19 ata inclusiv | 307274 | 462 | 442411 | 486 | |||
| 2.2. | Presiuni peste 19 ata: | |||||||
| 2.2.1. | din prizele turbinelor | 307274 | 532 | 442411 | 556 | |||
| 2.2.2. | din cazane | 307274 | 614 | 442411 | 638 | |||
| 3. | Condensat nereturnat şi apă demineralizată livrată: 39,8 lei/mc | |||||||
| 4. | Apă fierbinte nereturnată şi apă dedurizată livrată: 20,2 lei/mc | |||||||
Anexa 2 LISTAcotelor de impozit pe circulaţia mărfurilor pentru produse, lucrări executate şi servicii prestate
| Nr. crt. | Denumirea produsului sau grupei de produse, lucrărilor executate sau serviciilor prestate | Cota de impozit pe circulaţia mărfurilor % | |
| CAPITOLUL I Sectorul metalurgic | |||
| 1. | Feroaliaje; semifabricate metalurgice; laminate şi produse trefilate din metale neferoase şi feroase; cabluri de aluminiu | 3 | |
| 2. | Electrozi şi nipluri de grafit; cărămizi refractare; siliciu; electrozi sudură | 4 | |
| 3. | Cabluri din oţel; lanţuri; cuie; laminate zincate; cord metalic; împletituri din sîrmă şi bunuri de uz casnic şi gospodăresc fabricate de industria metalurgică | 5 | |
| CAPITOLUL II Sectorul construcţiilor de maşini | |||
| 1. | Utilaje şi echipamente energetice, miniere, de exploatare geologică şi foraj şi pentru agricultură şi silvicultură; nave maritime şi fluviale | 1 | |
| 2. | Rulmenţi şi organe de asamblare | 2 | |
| 3. | Motoare cu ardere internă; pompe; ventilatoare; macarale; poduri rulante; echipament de ridicat; reductoare şi armături industriale; utilaje pentru industria alimentară, industria chimică, exploatarea şi prelucrarea lemnului, pentru industria materialelor de construcţii şi industria metalurgică; utilaje pentru construcţii şi lucrări terasiere | 3 | |
| 4. | Locomotive; vagoane pentru transport mărfuri şi călători | 4 | |
| 5. | Maşini pentru prelucrat metale; construcţii metalice; compresoare | 5 | |
| 6. | Tractoare; autocamioane; autobasculante şi alte autovehicule pentru transport marfă; remorci şi semiremorci | 6 | |
| 7. | Autobuze; autoutilitare; troleibuze; piese de schimb pentru utilaje şi echipamente din ramura construcţiilor de maşini | 8 | |
| 8. | Bunuri de uz casnic şi gospodăresc, fabricate de industria construcţiilor de maşini | 10 | |
| 9. | Autoturisme de oraş şi de teren | 17 | |
| CAPITOLUL III Sectorul electrotehnic, electronic şi mecanică fină | |||
| 1. | Motoare electrice; transformatoare şi autotransformatoare; elemente de baterii de orice tip şi acumulatoare; componente electronice şi subansamble şi piese de schimb pentru industria electrotehnică şi electronică | 2 | |
| 2. | Mijloace de automatizare; echipamente electrotehnice şi de electronică industrială; mijloace şi accesorii ale tehnicii de calcul; aparataj electric | 5 | |
| 3. | Radioreceptoare; radiocasetofoane; pikupuri; televizoare şi alte echipamente pentru înregistrări şi redări audiovizuale | 8 | |
| 4. | Produse de mecanică fină, optică şi hidraulică, inclusiv piese de schimb pentru acestea; diverse bunuri de uz casnic şi gospodăresc fabricate de industria electrotehnică, electronică şi de mecanică fină | 10 | |
| CAPITOLUL IV Sectorul petrochimic şi chimic | |||
| 1. | Benzi de transport şi curele late de transmisie din cauciuc | 1 | |
| 2. | Păcură; combustibili petrolieri lichizi pentru încălzire; produse tehnice din cauciuc; produse organice şi anorganice de bază; fire şi fibre chimice; coloranţi şi pigmenţi | 3 | |
| 3. | Anvelope; lacuri şi vopsele; detergenţi; săpun | 5 | |
| 4. | Benzină şi motorină auto; unsori şi uleiuri minerale; vaselină; produse prelucrate din mase plastice | 7 | |
| 5. | Cosmetice şi diverse bunuri de consum din industria chimică | 10 | |
| CAPITOLUL V Sectorul extractiv | |||
| 1. | Ţiţei din producţia internă | 65 | |
| 2. | Gaze naturale din producţia internă | 90 | |
| 3. | Sare | 5 | |
| CAPITOLUL VI Sectorul textile şi pielărie | |||
| 1. | Fire naturale de orice tip; fire în amestec; ţesături; textile neţesute; spume din poliuretani; semifabricate din piele naturală, sintetică şi artificială; cauciuc şi mase plastice; vată medicinală; diverse produse şi accesorii specifice sectorului textile-pielărie; aţă | 3 | |
| 2. | Confecţii textile din piele şi înlocuitori, din blană de orice fel; mănuşi; încălţăminte de orice fel; tricotaje; ciorapi; articole de marochinărie; pasmanterie; corturi; covoare mecanice | 20 | |
| NOTĂ: | |||
| a) aceleaşi produse pentru copii, inclusiv ghiozdane | 5 | ||
| b) încălţăminte, proteze şi alte produse ortopedice | neimpozabil | ||
| CAPITOLUL VII Sectorul materialelor de construcţii | |||
| 1. | Ciment; var; ipsos; produse din azbociment; produse din beton şi beton armat; produse pe bază de bitum; vată minerală şi produse din vată minerală; cărămizi şi alte produse refractare | 2 | |
| 2. | Obiecte sanitare din porţelan sau metal; produse din faianţă; gresie şi marmură; cărămizi din argilă arsă; ţigle; coame; olane; plăci teracotă; corpuri de încălzire din fontă şi tablă; alice sablaj; armături şi tuburi; piese de schimb pentru industria materialelor de construcţii şi exploatarea şi prelucrarea lemnului | 5 | |
| CAPITOLUL VIII Produse din lemn, hîrtie, carton şi sticlărie | |||
| 1. | Lemn rotund pentru mină şi celuloză | 1 | |
| 2. | Lemn rotund pentru construcţii; lemn pentru PAL şi PFL; buşteni; lemn de foc; traverse pentru calea ferată; mangal de bocşă; produse stratificate din lemn; furnire; geam tras şi laminate; rechizite şcolare, inclusiv creioane; platforme auto şi pentru vagoane de cale ferată; hîrtii, cartoane şi mucavale pentru ambalaje | 3 | |
| 3. | Cherestea; parchet; ambalaje; case prefabricate; plăci înnobilate; uşi; ferestre; casete pentru radio şi televizoare; hîrtie pentru ziare şi tipărituri; hîrtie şi cartoane pentru alte destinaţii; ambalaje din sticlă | 5 | |
| 4. | Mobilier; instrumente muzicale; articole pentru sport; chibrituri; butoaie; putini; ciubere; rame şi pervazuri pentru tablouri; articole din sticlă, ceramică şi porţelan de menaj, pentru ornamentaţii şi uz casnic; articole pentru corpuri de iluminat electric şi diverse bunuri de uz casnic şi gospodăresc din lemn, hîrtie, carton, sticlă şi porţelan | 7 | |
| CAPITOLUL IX Sectorul construcţiilor industriale | |||
| 1. | Ascensoare de persoane sau mărfuri; aparataj pentru instalaţii de condiţionare şi ventilaţia aerului; vase şi rezervoare; gazometre; buncăre şi silozuri metalice de uz general | 3 | |
| 2. | Boilere şi hidrofoare | 5 | |
| CAPITOLUL X Produse din sectorul alimentar | |||
| 1. | Alcool rafinat, dublu rafinat şi tehnic | 30 | |
| 2. | Ţuică şi rachiuri naturale | 35 | |
| 3. | Băuturi din spirt | 40 | |
| 4. | Vinuri şi şampanie | 45 | |
| 5. | Bere | 60 | |
| 6. | Cafea şi cafea solubilă – | 50 | |
| – înlocuitori de cafea conţinînd cafea | 20 | ||
| 7. | Ţigarete şi produse din tutun | 50 | |
| 8. | Produse de panificaţie, exclusiv pîine | 5 | |
| 9. | Făină din cereale şi mălai | 10 | |
| 10. | Carne, preparate şi conserve din carne | 5 | |
| 11. | Lapte şi produse din lapte | 5 | |
| 12. | Zahăr | 5 | |
| 13. | Produse zaharoase | 15 | |
| 14. | Băuturi răcoritoare şi sucuri naturale | 15 | |
| 15. | Grăsimi vegetale şi animale | 5 | |
| 16. | Peşte şi conserve din peşte | 5 | |
| 17. | Biscuiţi şi paste făinoase | 5 | |
| 18. | Citrice, banane, curmale, alune, arahide, susan | 10 | |
| CAPITOLUL XI Alte produse | |||
| 1. | Lame de ras | 5 | |
| 2. | Pietre preţioase şi semipreţioase; bijuterii de orice fel | 10 | |
| CAPITOLUL XII Lucrări executate şi servicii prestate | |||
| 1. | Activitatea de construcţii-montaj; lucrări de prestaţii în construcţii şi instalaţii; activitatea de cercetare în unităţi specializate; transportul de marfă şi călători; lucrări de reparaţii şi întreţinere la mijloace de transport naval, aerian, feroviar şi de transport auto de mărfuri şi călători, cu excepţia autoturismelor; reparaţii şi întreţinere utilaje pentru construcţii; închirieri utilaje | 2 | |
| 2. | Activitatea de proiectare în unităţi specializate; prelucrarea automată a datelor şi servicii de informatică | 3 | |
| 3. | Activitatea de alimentaţie publică | 4 | |
| 4. | Lucrări de reparaţii şi întreţinere la autoturisme; servicii de agrement; prestaţii turistice (cazare, transport auto, alte prestaţii); servicii de reparaţii la îmbrăcăminte şi încălţăminte; spălătorii şi curăţătorii chimice; multiplicare; copiere; dactilografiere; reparaţii articole de uz casnic şi mobilier; servicii personale (frizerie, coafură, manichiură şi altele asemenea) | 5 | |
| 5. | Executarea, pe bază de comandă, de confecţii de îmbrăcăminte, încălţăminte, mobilier, confecţii metalice; executări şi transformări de bijuterii şi alte produse decontate pe bază de tarif; activitatea de poştă şi telecomunicaţii | 10 | |
NOTĂ:
Pentru produsele din import desfăcute pe valuta, cotele de impozit pe circulaţia mărfurilor se reduc cu 50%.
NOTA METODOLOGICĂ privind modul de aşezare, calcul şi vărsare a impozitului pe circulaţia mărfurilor
1. Persoanele juridice şi fizice autorizate care au calitatea de agenţi economici, denumite în continuare unităţi plătitoare de impozit, au obligaţia sa plătească la bugetul statului impozit pe circulaţia mărfurilor.
2. Sînt supuse impozitului pe circulaţia mărfurilor prevăzut de prezentele norme metodologice:
a) vînzările produselor de orice fel obţinute în ţara;
b) produsele din import;
c) realizarile unităţilor de alimentaţie publică;
d) serviciile prestate şi lucrările executate, pentru terţi, la intern.
3. Sînt exonerate de la plata impozitului pe circulaţia mărfurilor:
a) produse ale industriei extractive, cu excepţia ţiţeiului, gazelor naturale şi sarii;
b) energia electrica şi termica;
c) produsele agricole;
d) produsele livrate la rezerva de stat şi rezerva de mobilizare pe perioada cît au acest regim;
e) produsele de tehnica militară;
f) produsele aprovizionate de către unităţile comerciale la preţuri cu impozit pe circulaţia mărfurilor şi revindute ca atare;
g) produsele şi serviciile utilizate în consum propriu.
4. Pentru produsele livrate sau comercializate din producţia interna, lucrări executate şi servicii prestate la intern, impozitul pe circulaţia mărfurilor se calculează prin aplicarea cotelor din prezenta anexa asupra preţului cu care se livreaza sau se comercializează produsele şi, respectiv, asupra preţului de deviz sau tarifului, după caz.
5. Impozitul pe circulaţia mărfurilor pentru produsele din import, utilizate de agenţii economici pentru nevoile proprii, se calculează prin aplicarea cotelor prevăzute în prezenta anexa asupra valorii în vama, la trecerea în producţie sau la investiţii, a produselor respective, iar pentru produsele din import revindute la intern, asupra preţului de vînzare. Pentru produsele vîndute în valută, impozitul pe circulaţia mărfurilor se plăteşte în valută. Pentru produsele din import desfăcute pe valuta, cotele de impozit pe circulaţia mărfurilor se reduc cu 50%.
6. Impozitul pe circulaţia mărfurilor se datorează din ziua încasării contravalorii produsului, lucrării executate sau serviciului prestat şi se vărsa la bugetul statului semidecadal în termen de 3 zile de la expirarea semidecadei, cu excepţia impozitului pe circulaţia mărfurilor datorat de persoanele fizice, care se vărsa lunar, în termen de 3 zile de la expirarea lunii.
Ministerul Finanţelor, în cazuri bine justificate, poate stabili şi alte termene de plată în funcţie de volumul impozitului pe circulaţia mărfurilor, distanta la care se afla unitatea plătitoare de impozit faţă de unitatea la care se efectuează vărsămîntul sau de alte situaţii specifice fiecărui plătitor.
Zilele legale nelucrătoare nu se iau în considerare la stabilirea termenelor de plată.
7. Pentru produsele, lucrările executate şi serviciile prestate care nu sînt prevăzute în prezenta anexa, cotele de impozit pe circulaţia mărfurilor se stabilesc de Ministerul Finanţelor.
8. Unităţile de nevăzători sînt scutite de la plata impozitului pe circulaţia mărfurilor, iar cele de invalizi beneficiază de o reducere a cotelor de impozit cu 50%.
9. Obligaţia calculării şi varsarii la buget a impozitului pe circulaţia mărfurilor revine unităţilor plătitoare de impozit.
Neplata impozitului în termenele stabilite atrage majorarea sumei de plată cu 0,05% pentru fiecare zi întîrziere.
Calculul majorărilor se face din ziua următoare expirării termenului de plată şi pînă la inclusiv ziua plăţii impozitului datorat. În cazuri bine justificate, Ministerul Finanţelor poate aproba reducerea sau scutirea de plată a majorărilor de întîrziere.
10. Pentru corecta determinare a impozitului pe circulaţia mărfurilor, unităţile plătitoare au obligaţia sa ţină distinct evidenta acestuia.
11. Controlul asupra respectării prevederilor din prezenta anexa se face de Ministerul Finanţelor şi organele sale teritoriale.
12. Diferenţele în minus constatate la verificarea impozitului se plătesc în termen de 2 zile de la data încheierii actului de control, împreună cu majorările de întîrziere aferente, iar cele în plus se restituie în acelaşi termen sau se compensează cu plăţile următoare, la cererea unităţilor plătitoare de impozit.
13. Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă potrivit legii penale nu sînt considerate infracţiuni:
a) ţinerea eronată sau necorespunzătoare a evidentelor privind calculul şi determinarea impozitului pe circulaţia mărfurilor datorat bugetului statului;
b) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control documentele privind evidenta impozitului pe circulaţia mărfurilor.
Contravenţiile de la lit. a) şi b) de mai sus se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei.
Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzii se fac de persoanele din cadrul Ministerului Finanţelor sau organelor sale teritoriale împuternicite în acest scop de conducerea acestuia.
14. În măsura în care nu se dispune altfel, contravenţiilor prevăzute la pct. 13 li se aplică dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
15. Contestaţiile privind stabilirea şi încasarea impozitului pe circulaţia mărfurilor şi a majorărilor de întîrziere se depun în termen de 30 de zile de la data înştiinţării unităţii plătitoare de impozit şi se rezolva de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrare. Împotriva deciziei date se poate face contestaţie la Ministerul Finanţelor, care cel mult în 40 de zile de la înregistrare este obligat sa o soluţioneze. Soluţia data este definitivă.
Depunerea contestaţiei nu suspenda obligaţia plătitorilor cu privire la virarea la bugetul statului a sumelor datorate potrivit prezentei hotărîri.
16. Contestaţiile cu privire la stabilirea impozitului pe circulaţia mărfurilor şi a majorărilor de întîrziere sînt supuse unei taxe de timbru de 2% calculată la suma contestată. Aceasta taxa nu poate fi mai mica de 50 lei.
Taxa de timbru se datorează indiferent dacă o alta contestaţie, cu acelaşi obiect, înregistrată şi rezolvată anterior a fost taxată.
În vederea calculării taxei de timbru, unităţile plătitoare de impozit sînt obligate sa specifice în scris cuantumul sumei contestate.
În situaţia admiterii integrale sau parţiale a contestaţiei, taxa de timbru se restituie proporţional cu reducerea sumei contestate.
17. Ministerul Finanţelor va emite instrucţiuni cu privire la modul de calcul şi evidenta a impozitului pe circulaţia mărfurilor, care vor fi publicate în Monitorul Oficial.
18. Pe data punerii în aplicare a dispoziţiilor prezentei hotărîri se abroga Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1276/1962 privind impozitul pe circulaţia mărfurilor, Hotărîrea guvernului nr. 784/1990 privind impozitul pe circulaţia mărfurilor la produsele desfăcute de societăţile comerciale şi de persoanele fizice sau juridice autorizate, altele decît unităţile de stat, precum şi orice alte prevederi contrare.
Anexa 3
LISTA
materiilor prime din industria extractiva la care se acordă temporar subvenţii de la bugetul de stat
1. Lignit din cariera
2. Lignit din subteran
3. Cărbune brun
4. Huila energetica spalata
5. Huila energetica sortata
6. Huile mixte şi slam
7. Huila cu sist de Banat
8. Huila bruta de Valea Jiului
9. Huila spalata pentru cocs
10. Huila spalata pentru semicocs
11. Antracit
12. Cupru în concentrate de cupru
13. Cupru în rest concentrate
14. Plumb în concentrate de plumb
15. Plumb în rest concentrate
16. Zinc în concentrate de zinc
17. Zinc în rest concentrate
18. Minereu de fier bulgari în stare uscata
19. Minereu de fier marunt şi concentrate, în stare uscata
20. Concentrat de zirconiu
21. Concentrat de ilmenit
Anexa 4
LISTA produselor şi serviciilor destinate populaţiei la care preţurile cu amănuntul şi tarifele nu se modifica şi la care se acordă subvenţii de la buget
1. Energie electrica
2. Energie termica
3. Lemn de foc
4. Cărbune şi brichete din cărbune
5. Petrol lampant
6. Combustibil lichid de calorifer
7. Gaze naturale
8. Gaze lichefiate
9. Chirie pentru locuinţe
10. Transport fluvial în Delta pentru localnici
11. Abonamentele pentru transportul de călători urban şi interurban
Anexa 5
LISTA produselor şi serviciilor de baza în consumul populaţiei la care majorarea preţurilor şi tarifelor va fi compensata prin adaosuri la salarii şi pensii
1. Pîine şi produse de panificatie (exclusiv produsele de patiserie)
2. Făina şi gris
3. Malai
4. Paste fainoase
5. Orez
6. Carne taiata şi subproduse comestibile de bovine, porcine, ovine şi
pasare
7. Preparate din carne, cu excepţia specialitatilor (salam tip Sibiu, muschi
Montană, muschi picant Azuga) şi a altor specialităţi similare
8. Conserve din carne şi mixte (carne cu legume)
9. Peste şi conserve din peste
10. Grăsimi animale şi vegetale
11. Lapte şi produse din lapte, cu excepţia specialitatilor de brînzeturi
fermentate (tip Camembert, Rocquefort etc.)
12. Oua
13. Zahăr
14. Conserve de legume şi fructe
15. Fasole boabe
16. Cartofi de toamna
17. Medicamente de uz uman şi vata medicinala
18. Servicii medicale
19. Sapun de rufe şi de toaleta, cu excepţia produselor din import
20. Detergenti
21. Articole pentru nou-născuţi
22. Confecţii pentru copii
23. Tricotaje pentru copii
24. Încălţăminte pentru copii
25. Unele tesaturi pentru copii (finet, diftina)
26. Paturi şi pleduri pentru copii
27. Uniforme şcolare
28. Cărţi şcolare
29. Caiete, maculatoare, rechizite şcolare (inclusiv ghiozdane şi serviete)
Pentru produsele din import desfăcute pe valuta, cotele de impozit pe circulaţia mărfurilor se reduc cu 50%.
NOTA METODOLOGICĂ privind modul de aşezare, calcul şi vărsare a impozitului pe circulaţia mărfurilor
1. Persoanele juridice şi fizice autorizate care au calitatea de agenţi economici, denumite în continuare unităţi plătitoare de impozit, au obligaţia sa plătească la bugetul statului impozit pe circulaţia mărfurilor.
2. Sînt supuse impozitului pe circulaţia mărfurilor prevăzut de prezentele norme metodologice:
a) vînzările produselor de orice fel obţinute în ţara;
b) produsele din import;
c) realizarile unităţilor de alimentaţie publică;
d) serviciile prestate şi lucrările executate, pentru terţi, la intern.
3. Sînt exonerate de la plata impozitului pe circulaţia mărfurilor:
a) produse ale industriei extractive, cu excepţia ţiţeiului, gazelor naturale şi sarii;
b) energia electrica şi termica;
c) produsele agricole;
d) produsele livrate la rezerva de stat şi rezerva de mobilizare pe perioada cît au acest regim;
e) produsele de tehnica militară;
f) produsele aprovizionate de către unităţile comerciale la preţuri cu impozit pe circulaţia mărfurilor şi revindute ca atare;
g) produsele şi serviciile utilizate în consum propriu.
4. Pentru produsele livrate sau comercializate din producţia interna, lucrări executate şi servicii prestate la intern, impozitul pe circulaţia mărfurilor se calculează prin aplicarea cotelor din prezenta anexa asupra preţului cu care se livreaza sau se comercializează produsele şi, respectiv, asupra preţului de deviz sau tarifului, după caz.
5. Impozitul pe circulaţia mărfurilor pentru produsele din import, utilizate de agenţii economici pentru nevoile proprii, se calculează prin aplicarea cotelor prevăzute în prezenta anexa asupra valorii în vama, la trecerea în producţie sau la investiţii, a produselor respective, iar pentru produsele din import revindute la intern, asupra preţului de vînzare. Pentru produsele vîndute în valută, impozitul pe circulaţia mărfurilor se plăteşte în valută. Pentru produsele din import desfăcute pe valuta, cotele de impozit pe circulaţia mărfurilor se reduc cu 50%.
6. Impozitul pe circulaţia mărfurilor se datorează din ziua încasării contravalorii produsului, lucrării executate sau serviciului prestat şi se vărsa la bugetul statului semidecadal în termen de 3 zile de la expirarea semidecadei, cu excepţia impozitului pe circulaţia mărfurilor datorat de persoanele fizice, care se vărsa lunar, în termen de 3 zile de la expirarea lunii.
Ministerul Finanţelor, în cazuri bine justificate, poate stabili şi alte termene de plată în funcţie de volumul impozitului pe circulaţia mărfurilor, distanta la care se afla unitatea plătitoare de impozit faţă de unitatea la care se efectuează vărsămîntul sau de alte situaţii specifice fiecărui plătitor.
Zilele legale nelucrătoare nu se iau în considerare la stabilirea termenelor de plată.
7. Pentru produsele, lucrările executate şi serviciile prestate care nu sînt prevăzute în prezenta anexa, cotele de impozit pe circulaţia mărfurilor se stabilesc de Ministerul Finanţelor.
8. Unităţile de nevăzători sînt scutite de la plata impozitului pe circulaţia mărfurilor, iar cele de invalizi beneficiază de o reducere a cotelor de impozit cu 50%.
9. Obligaţia calculării şi varsarii la buget a impozitului pe circulaţia mărfurilor revine unităţilor plătitoare de impozit.
Neplata impozitului în termenele stabilite atrage majorarea sumei de plată cu 0,05% pentru fiecare zi întîrziere.
Calculul majorărilor se face din ziua următoare expirării termenului de plată şi pînă la inclusiv ziua plăţii impozitului datorat. În cazuri bine justificate, Ministerul Finanţelor poate aproba reducerea sau scutirea de plată a majorărilor de întîrziere.
10. Pentru corecta determinare a impozitului pe circulaţia mărfurilor, unităţile plătitoare au obligaţia sa ţină distinct evidenta acestuia.
11. Controlul asupra respectării prevederilor din prezenta anexa se face de Ministerul Finanţelor şi organele sale teritoriale.
12. Diferenţele în minus constatate la verificarea impozitului se plătesc în termen de 2 zile de la data încheierii actului de control, împreună cu majorările de întîrziere aferente, iar cele în plus se restituie în acelaşi termen sau se compensează cu plăţile următoare, la cererea unităţilor plătitoare de impozit.
13. Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă potrivit legii penale nu sînt considerate infracţiuni:
a) ţinerea eronată sau necorespunzătoare a evidentelor privind calculul şi determinarea impozitului pe circulaţia mărfurilor datorat bugetului statului;
b) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control documentele privind evidenta impozitului pe circulaţia mărfurilor.
Contravenţiile de la lit. a) şi b) de mai sus se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei.
Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzii se fac de persoanele din cadrul Ministerului Finanţelor sau organelor sale teritoriale împuternicite în acest scop de conducerea acestuia.
14. În măsura în care nu se dispune altfel, contravenţiilor prevăzute la pct. 13 li se aplică dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
15. Contestaţiile privind stabilirea şi încasarea impozitului pe circulaţia mărfurilor şi a majorărilor de întîrziere se depun în termen de 30 de zile de la data înştiinţării unităţii plătitoare de impozit şi se rezolva de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrare. Împotriva deciziei date se poate face contestaţie la Ministerul Finanţelor, care cel mult în 40 de zile de la înregistrare este obligat sa o soluţioneze. Soluţia data este definitivă.
Depunerea contestaţiei nu suspenda obligaţia plătitorilor cu privire la virarea la bugetul statului a sumelor datorate potrivit prezentei hotărîri.
16. Contestaţiile cu privire la stabilirea impozitului pe circulaţia mărfurilor şi a majorărilor de întîrziere sînt supuse unei taxe de timbru de 2% calculată la suma contestată. Aceasta taxa nu poate fi mai mica de 50 lei.
Taxa de timbru se datorează indiferent dacă o alta contestaţie, cu acelaşi obiect, înregistrată şi rezolvată anterior a fost taxată.
În vederea calculării taxei de timbru, unităţile plătitoare de impozit sînt obligate sa specifice în scris cuantumul sumei contestate.
În situaţia admiterii integrale sau parţiale a contestaţiei, taxa de timbru se restituie proporţional cu reducerea sumei contestate.
17. Ministerul Finanţelor va emite instrucţiuni cu privire la modul de calcul şi evidenta a impozitului pe circulaţia mărfurilor, care vor fi publicate în Monitorul Oficial.
18. Pe data punerii în aplicare a dispoziţiilor prezentei hotărîri se abroga Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1276/1962 privind impozitul pe circulaţia mărfurilor, Hotărîrea guvernului nr. 784/1990 privind impozitul pe circulaţia mărfurilor la produsele desfăcute de societăţile comerciale şi de persoanele fizice sau juridice autorizate, altele decît unităţile de stat, precum şi orice alte prevederi contrare.
Anexa 3
LISTA
materiilor prime din industria extractiva la care se acordă temporar subvenţii de la bugetul de stat
1. Lignit din cariera
2. Lignit din subteran
3. Cărbune brun
4. Huila energetica spalata
5. Huila energetica sortata
6. Huile mixte şi slam
7. Huila cu sist de Banat
8. Huila bruta de Valea Jiului
9. Huila spalata pentru cocs
10. Huila spalata pentru semicocs
11. Antracit
12. Cupru în concentrate de cupru
13. Cupru în rest concentrate
14. Plumb în concentrate de plumb
15. Plumb în rest concentrate
16. Zinc în concentrate de zinc
17. Zinc în rest concentrate
18. Minereu de fier bulgari în stare uscata
19. Minereu de fier marunt şi concentrate, în stare uscata
20. Concentrat de zirconiu
21. Concentrat de ilmenit
Anexa 4
LISTA produselor şi serviciilor destinate populaţiei la care preţurile cu amănuntul şi tarifele nu se modifica şi la care se acordă subvenţii de la buget
1. Energie electrica
2. Energie termica
3. Lemn de foc
4. Cărbune şi brichete din cărbune
5. Petrol lampant
6. Combustibil lichid de calorifer
7. Gaze naturale
8. Gaze lichefiate
9. Chirie pentru locuinţe
10. Transport fluvial în Delta pentru localnici
11. Abonamentele pentru transportul de călători urban şi interurban
Anexa 5
LISTA produselor şi serviciilor de baza în consumul populaţiei la care majorarea preţurilor şi tarifelor va fi compensata prin adaosuri la salarii şi pensii
1. Pîine şi produse de panificatie (exclusiv produsele de patiserie)
2. Făina şi gris
3. Malai
4. Paste fainoase
5. Orez
6. Carne taiata şi subproduse comestibile de bovine, porcine, ovine şi
pasare
7. Preparate din carne, cu excepţia specialitatilor (salam tip Sibiu, muschi
Montană, muschi picant Azuga) şi a altor specialităţi similare
8. Conserve din carne şi mixte (carne cu legume)
9. Peste şi conserve din peste
10. Grăsimi animale şi vegetale
11. Lapte şi produse din lapte, cu excepţia specialitatilor de brînzeturi
fermentate (tip Camembert, Rocquefort etc.)
12. Oua
13. Zahăr
14. Conserve de legume şi fructe
15. Fasole boabe
16. Cartofi de toamna
17. Medicamente de uz uman şi vata medicinala
18. Servicii medicale
19. Sapun de rufe şi de toaleta, cu excepţia produselor din import
20. Detergenti
21. Articole pentru nou-născuţi
22. Confecţii pentru copii
23. Tricotaje pentru copii
24. Încălţăminte pentru copii
25. Unele tesaturi pentru copii (finet, diftina)
26. Paturi şi pleduri pentru copii
27. Uniforme şcolare
28. Cărţi şcolare
29. Caiete, maculatoare, rechizite şcolare (inclusiv ghiozdane şi serviete)
NOTĂ:
La produsele şi serviciile cuprinse în prezenta anexa, preţurile cu amănuntul în vigoare şi tarifele pentru populaţie rămîn nemodificate pînă la data de 31 decembrie 1990, adaosurile la salarii şi pensii urmînd a se acordă începînd cu luna ianuarie 1991, o dată cu aprobarea noilor preţuri cu amănuntul şi tarife.
Pentru lunile noiembrie şi decembrie 1990, diferenţele dintre preţurile cu ridicată stabilite potrivit prevederilor prezentei hotărîri şi preţurile cu amănuntul în vigoare la 31 octombrie 1990, mai puţin rabatul comercial, se acoperă unităţilor producătoare de la bugetul de stat.
La produsele şi serviciile cuprinse în prezenta anexa, preţurile cu amănuntul în vigoare şi tarifele pentru populaţie rămîn nemodificate pînă la data de 31 decembrie 1990, adaosurile la salarii şi pensii urmînd a se acordă începînd cu luna ianuarie 1991, o dată cu aprobarea noilor preţuri cu amănuntul şi tarife.
Pentru lunile noiembrie şi decembrie 1990, diferenţele dintre preţurile cu ridicată stabilite potrivit prevederilor prezentei hotărîri şi preţurile cu amănuntul în vigoare la 31 octombrie 1990, mai puţin rabatul comercial, se acoperă unităţilor producătoare de la bugetul de stat.
Anexa 6
LISTA
produselor şi serviciilor destinate populaţiei la care modificările de preţuri şi tarife se vor lua în calcul la indexarea salariilor şi pensiilor
I. Produse alimentare
1. Cartofi timpurii şi de vara
2. Legume proaspete
3. Fructe proaspete
4. Struguri de masa
5. Produse zaharoase, cu excepţia specialitatilor de ciocolata
6. Sucuri şi siropuri din producţia interna
7. Băuturi răcoritoare şi ape minerale din producţia interna
II. Produse nealimentare
8. Confecţii textile, exclusiv cele executate pe comanda şi măsura
individuală
9. Tricotaje, exclusiv cele executate pe comanda şi măsura individuală
10. Ciorapi şi sosete
11. Încălţăminte, exclusiv cea executată pe comanda şi măsura individuală
12. Soda de rufe
III. Servicii
13. Transport de călători pe calea ferată, auto şi fluvial
14. Servicii de posta şi telecomunicaţii
15. Abonamente radio-TV
16. Servicii de întreţinere, curatare şi reparare a imbracamintei, incalta
mintei şi lenjeriei
17. Contribuţia părinţilor la crese şi grădiniţe
18. Unele servicii de igiena (tuns, barbierit etc.)
19. Cazare în unităţi hoteliere, cu excepţia celor de lux
20. Cinematografe, teatre şi muzee
NOTĂ: Produsele şi serviciile la care se acordă subvenţii de la bugetul de stat (anexa nr. 4 la prezenta hotărîre), precum şi cele la care majorările de preţuri şi tarife de la 1 ianuarie 1991 se compensează prin adaosuri la salarii şi pensii (anexa nr. 5 la prezenta hotărîre) se cuprind în calculul indicelui pentru indexarea salariilor şi pensiilor numai în situaţiile în care intervin modificări de preţuri şi tarife ulterior datei de 1 ianuarie 1991.
www.pensii.ro – Legislație pentru pensii.