Hotararea Consiliului de Ministri HCM 191 din 1963

author
76 minutes, 17 seconds Read

Consiliul de Miniștri

Hotărârea nr. 191/1963 privind organizarea si profilarea activitatii de proiectare, precum si unele masuri pentru marirea capacitatii de lucru a organizatiilor de proiectare si imbunatatirea activitatii acestora

În vigoare de la 06 iulie 1963 până la 22 februarie 1985, fiind abrogat prin Hotărâre 30/1985.

Publicat în Buletinul Oficial nr. 21 din 06 iulie 1963. Formă aplicabilă la 22 februarie 1985.Consiliul de Ministri al Republicii Populare Romane hotaraste:

CAPITOLUL I
Organizarea activitatii de proiectare

  1. Activitatea de proiectare se desfasoara in urmatoarele organizatii:
  2. a) institute de proiectare in subordinea ministerelor, a celorlalte organe centrale si a Sfatului popular al orasului Bucuresti;
  3. b) directii de sistematizare, arhitectura si proiectare a constructiilor in subordinea sfaturilor populare regionale si al orasului Constanta;
  4. c) servicii, sectii, birouri si ateliere de proiectare ale ministerelor, ale celorlalte organe centrale, ale sfaturilor populare regionale si ale oraselor Bucuresti si Constanta, precum si ale organizatiilor socialiste aflate in subordinea acestora (inclusiv serviciul tehnolog sef, metalurg sef si constructor sef din cadrul intreprinderilor constructoare de masini, pentru proiectarea de utilaj). Aceste organizatii de proiectare pot lua fiinta si in cazul cind in cadrul organelor prevazute la literele a si b functioneaza institute de proiectare sau directii de sistematizare, arhitectura si proiectare a constructiilor.
  5. Institutele de proiectare si directiile de sistematizare, arhitectura si proiectare a constructiilor se infiinteaza prin hotariri ale Consiliului de Ministri si functioneaza pe baza Decretului nr. 199/1949.

Serviciile, sectiile, birourile si atelierele de proiectare se pot infiinta dupa cum urmeaza:

  1. a) Prin hotariri ale Consiliului de Ministri pentru cele care elaboreaza documentatii tehnice privind:

– partea tehnologica specifica unei ramuri sau sector de activitate a economiei nationale pentru care nu este profilat un institut de proiectare; in acest caz serviciile, sectiile, birourile si atelierele de proiectare tehnologice indeplinesc si rolul de proiectant general pentru investitiile specifice ramurilor sau sectoarelor respective;

– lucrari de constructii-montaj de a anumita specialitate al caror volum nu justifica infiintarea unui institut de proiectare;

  1. b) Pe baza aprobarilor date de conducatorii ministerelor, ai celorlalte organe centrale si de comitetele executive ale sfaturilor populare regionale si ale oraselor Bucuresti si Constanta – in limita fondurilor de salarii si a indicatorilor financiari aprobati – pentru elaborarea documentatiilor tehnice privind: lucrari de reparatii de orice valoare, lucrari de amenajari, dezvoltari si lucrari noi cu valori pina la 5 milioane lei cu exceptia constructiilor de locuinte si a lucrarilor social-culturale si administrative, precum si proiecte de executie pentru obiecte cu valori pina la 5 milioane lei, in cadrul unor complexe industriale noi sau existente care au proiecte de ansamblu aprobate, intocmite de institute de proiectare sau directii de sistematizare, arhitectura si proiectare a constructiilor.

Aprobarea prevazuta la litera b se va da, de la caz la caz, in principal intreprinderilor mari si uzinelor constructoare de masini, in functie de volumul sarcinilor de intocmire a documentatiilor tehnice si in urma unei analize a tuturor factorilor care asigura elaborarea unor documentatii tehnice de buna calitate: personalul de proiectare (calificarea, specialitatea si experienta in proiectare), natura lucrarilor (specificul, complexitatea si volumul lucrarilor), asigurarea desfasurarii normale a procesului de proiectare (intocmirea, verificarea si controlul calitatii proiectelor) precum si a altor factori care conditioneaza buna calitate a proiectelor.

Ministrii si conducatorii celorlalte organe centrale, precum si comitetele executive ale sfaturilor populare regionale si ale oraselor Bucuresti si Constanta, vor stabili in mod diferentiat atributiile de proiectare ale serviciilor, sectiilor, birourilor si atelierelor, atit ca valoare, in limita plafonului stabilit la art. 2, litera b, cit si ca natura (categorii) de lucrari pentru care pot elabora documentatii tehnice.

  1. In afara organizatiilor de proiectare prevazute la art. 1, activitatea de proiectare se mai poate desfasura si in:

– institute de cercetari, pentru partea de tehnologie, din specificul activitatii lor de cercetare, pe baza aprobarii conducerii organelor in subordinea carora se afla.

Institutele de cercetari in domeniul constructiilor pot elabora documentatii tehnice pentru lucrari de investitii proprii de orice valori;

– institute de invatamint tehnic superior pentru lucrari de orice valori din specialitatea respectiva, pe baza aprobarii Ministerului Invatamintului si a contractelor incheiate cu institutele de proiectare si directiile de sistematizare, arhitectura si proiectare a constructiilor.

  1. Activitatea organizatiilor de proiectare infiintate prin hotariri ale Consiliului de Ministri se desfasoara pe baza programelor de proiectare, avizate de Comitetul de Stat al Planificarii si Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare, in conformitate cu prevederile instructiunilor de elaborare a programului de proiectare.

Celelalte organizatii de proiectare lucreaza pe baza de programe de proiectare aprobate de organele in subordinea carora se afla.

CAPITOLUL II
Profilarea organizatiilor de proiectare

  1. Institutele de proiectare si directiile de sistematizare, arhitectura si proiectare a constructiilor elaboreaza in mod complex documentatii tehnice conform profilului aprobat, in afara unor documentatii tehnice care se asigura pe plan republican prin organizatii de proiectare specializate, conform prevederilor prezentului capitol.
  2. Documentatiile tehnice pentru locuinte, cladiri social-culturale si pentru lucrarile de sistematizare se elaboreaza de directiile de sistematizare, arhitectura si proiectare a constructiilor, iar pentru orasul Bucuresti de catre Institutul Proiect Bucuresti. Proiectele pentru sistematizari teritoriale si cele pentru localitatile importante, exclusiv orasul Bucuresti, precum si documentatiile tehnice pentru ansambluri orasenesti de importanta deosebita, se elaboreaza de Institutul de studii si proiectari in constructii, arhitectura si sistematizare.

Documentatiile tehnice pentru cladirile social-culturale din incinta unor complexe industriale, pot fi elaborate de institutele de proiectare care proiecteaza complexele industriale respective, utilizind in principal proiecte tip si refolosibile.

  1. Documentatiile tehnice pentru centrale de energie electrica-termo si centrale electrice de termoficare se elaboreaza de catre Institutul de studii si proiectari energetice, cu exceptia documentatiilor pentru centrale electrice noi pina la 1.000 kW si sporirea capacitatii centralelor termo existente cu maximum 1.000 kW, care se elaboreaza de intreprinderile regionale de electricitate.

Documentatiile tehnice pentru centrale de energie electrica-hidro se elaboreaza de Institutul de studii si proiectari hidroenergetice.

Institutele de proiectare pot elabora, cu avizul Ministerului Minelor si Energiei Electrice, pentru fiecare caz in parte, documentatii tehnice pentru centrale electrice uzinale de termoficare avind putere si debit de aburi pina la 10 MW si 100 tone abur/ora, daca procesul tehnologic al intreprinderii proiectate este strins legat de gospodaria termica. Daca sint si alti consumatori urbani sau industriali in localitatea respectiva, studiul tehnico-economic pentru intregul ansamblu se va asigura de Ministerul Minelor si Energiei Electrice.

  1. Documentatiile tehnice pentru retele-drumuri si cai ferate cu lucrarile de arta aferente, telecomunicatii, electrice, termoficare, alimentari cu apa, canalizare, gaze, transport in comun etc. – din afara complexelor industriale, social-culturale si a cartierelor de locuinte in constructie – se elaboreaza de catre organizatiile de proiectare de specialitate, tinind seama de interesul general, de nevoile in perspectiva ale tuturor organelor interesate si de necesitatile determinate de dezvoltarea localitatilor respective.

Documentatiile tehnice pentru retelele din interiorul cartierelor de locuinte si a complexelor industriale si social-culturale se elaboreaza de organizatiile de proiectare care intocmesc documentatiile tehnice pentru locuinte sau complexele industriale si social-culturale respective, cu exceptia celor pentru retelele electrice din cadrul cartierelor de locuinte si ansamblurilor social-culturale, care se elaboreaza de organizatiile de proiectare ale Ministerului Minelor si Energiei Electrice, tinind seama de sistematizarea localitatilor.

  1. Documentatiile tehnice pentru lucrarile de alimentari cu apa si de canalizari, din afara centrelor populate urbane si a incintelor industriale, precum si pentru lucrarile importante de alimentari cu apa si canalizari din interiorul centrelor populate urbane, cu exceptia retelelor de distributie a apei si a retelelor secundare de canalizare, se elaboreaza de catre organizatiile de proiectare din cadrul Comitetului de Stat al Apelor, in conformitate cu prevederile programului de proiectare.

Documentatiile tehnice pentru retelele de distributie pentru alimentari cu apa si pentru retelele secundare de canalizare a1e centrelor populate urbane, precum si documentatiile tehnice pentru lucrarile de mai mica importanta privind alimentarile cu apa si canalizarile din interiorul centrelor populate urbane, se elaboreaza de Institutul de proiectare a constructiilor si instalatiilor de gospodarie comunala (I.P.G.C.) din cadrul Comitetului de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare si de catre directiile de sistematizare, arhitectura si proiectare a constructiilor, – conform programului de proiectare.

  1. Documentatiile tehnice pentru lucrarile de investitii cu caracter industrial din planul ministerelor si a celorlalte organe centrale, care nu au in subordine institute de proiectare si care nu sint cuprinse in profilul organizatiilor de proiectare existente, se elaboreaza de Institutul de proiectare a constructiilor si materialelor de constructii si de cercetari pentru materialele de constructii. Partea tehnologica a acestor documentatii tehnice se elaboreaza de catre serviciile de proiectari tehnologice ale titularilor de investitii, care indeplinesc si rolul de proiectant general.
  2. Documentatiile tehnice pentru utilajele tehnologice, utilajele auxiliare si de intretinere, specifice investitiilor ce se proiecteaza, vor fi elaborate de catre institutele de proiectare numai pina la faza de proiect tehnic, inclusiv. Elaborarea desenelor de executie pentru aceste utilaje se asigura de catre intreprinderile producatoare, in afara celor prevazute in anexa nr. 1, care se elaboreaza de institutele de proiectare respective.

Proiectarea utilajelor independente si de serie (masini unelte, masini agricole, de constructii, transporturi si alte masini si utilaje ce nu necesita montaj) se asigura in intregime de catre intreprinderile specializate pentru producerea acestor utilaje, prin serviciul tehnolog sef, metalurg sef si constructor sef, care in cazul cind primesc programe de proiectare din partea ministerului sau organului central in subordinea caruia se afla, pot fi asimilate ca organizatii de proiectare.

Pentru reglementarea si simplificarea modului in care trebuie desfasurata activitatea de proiectare a masinilor, utilajelor, aparatelor si instalatiilor tehnologice, se aproba masurile cuprinse in anexa nr. 2.

  1. Documentatiile tehnice pentru automatizarea proceselor tehnologice, a masinilor si agregatelor din toate ramurile industriale – in afara de sectoarele electro-energetic, transporturi si telecomunicatii – inclusiv studiile si cercetarile experimentale necesare, atit pentru nevoile interne cit si pentru instalatiile ce se exporta, se elaboreaza in principal de Institutul pentru proiectarea aparatajului electrotehnic si instalatiilor de automatizare din subordinea Ministerului Metalurgiei si Constructiilor de Masini.

Automatizarile de mica importanta pot fi proiectate de celelalte institute de proiectari sau de beneficiarii respectivi.

Proiectele de ansamblu pentru automatizari elaborate de celelalte institute de proiectari se supun expertizarii Institutului pentru proiectarea aparatajului electrotehnic si instalatiilor de automatizare.

Proiectarea elementelor de automatizare se face de intreprinderile producatoare ale acestora, iar cele de o tehnicitate deosebita pot fi proiectate prin Institutul pentru proiectarea aparatajului electro-tehnic si instalatiilor de automatizare.

Proiectarea si cercetarea privind elementele de automatizare, bazata pe folosirea de izotopi radioactivi, se fac de Institutul de fizica atomica.

  1. Prospectiunile geologice, studiile geotehnice topografice si hidrologice pentru elaborarea documentatiilor tehnice, precum si studiile necesare intretinerii navigatiei maritime si fluviale, se executa de unitatile specializate pentru aceste lucrari, iar studiile de mica importanta se pot executa de catre organizatiile de proiectare.

Fotografierea aeriana si prelucrarea fotografiilor necesare planurilor topografice ale centrelor populate se executa de Ministerul Fortelor Armate.

  1. Proiectele tip si sectiunile tip pentru locuinte, cladiri social-culturale si cele pentru obiecte sau elemente de constructii comune la mai multe ramuri sau sectoare ale economiei nationale, se elaboreaza de Institutul de proiectare a constructiilor tip; celelalte proiecte tip se intocmesc de organizatiile de proiectare in a caror profil intra proiectarea investitiilor respective.
  2. Proiectele de mobilier tip pentru constructiile de locuinte si social-culturale se elaboreaza de Institutul de proiectare a constructiilor tip, cu exceptia adaptarii acestor proiecte la tehnologia de fabricatie (proiectele de executie) care se intocmesc de intreprinderile producatoare.

Institutul de cercetari forestiere proiecteaza prototipurile de mobilier tip pentru constructii de locuinte si social-culturale rezultate din cercetarile stiintifice privind tehnologia si materialele noi in sectorul lemnului, iar intreprinderile producatoare pot proiecta mobilier de serie; proiectarea acestui mobilier se face pe baza caracteristicilor stabilite impreuna cu Institutul de proiectare a constructiilor tip, tinind seama de proiectele ce se elaboreaza pentru constructiile de locuinte si cladiri social-culturale.

  1. Institutele de proiectare acorda asistenta tehnica necesara directiilor de sistematizare, arhitectura si proiectare a constructiilor, pentru activitatile corespunzatoare profilelor lor. De asemenea pentru lucrarile de specialitate, institutele de proiectare sint obligate sa-si asigure reciproc asistenta tehnica necesara, in conformitate cu profilul aprobat.

Institutele de cercetari acorda asistenta tehnica organizatiilor de proiectare pentru rezolvarea problemelor legate de specificul lor de cercetare.

CAPITOLUL III
Organizatiile de proiectare

  1. Organizatiile de proiectare si profilul acestora sint cele prevazute in anexa nr. 1 care face parte integranta din prezenta hotarire;
  2. Documentatiile tehnice pentru lucrarile care nu se incadreaza in profilul organizatiilor de proiectare prevazute in anexa nr. 1, se elaboreaza de catre acele organizatii ce se vor stabili de Comitetul de Stat al Planificarii si Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare.

CAPITOLUL IV
Masuri pentru marirea capacitatii de lucru a organizatiilor de proiectare si pentru imbunatatirea activitatii de proiectare

  1. Pe data de 1 aprilie 1963, se infiinteaza urmatoarele institute de proiectare:
  2. a) La Ministerul Metalurgiei si Constructiilor de Masini:

– Institutul de proiectare pentru uzine si instalatii din industria constructiilor de masini (IPCM), cu sediul in Bucuresti si cu filiala la Timisoara, organizata pe baza de gospodarire socialista interna, prin preluarea activitatilor respective de la Institutul de studii, cercetari si proiectari tehnologice pentru industria constructoare de masini si utilaje si industria electrotehnica (ITCME) si de la filiala acestuia din Timisoara, impreuna cu sarcinile si personalul aferent;

– Institutul de cercetare si proiectare pentru industria electrotehnica (ICPE), cu sediul in Bucuresti, prin reorganizarea Institutului de cercetari electrotehnice (ICET) si preluarea activitatii respective de la Institutul de studii, cercetari si proiectari tehnologice pentru industria constructoare de masini si utilaje si industria electrotehnica (ITCME) impreuna cu sarcinile si personalul aferent.

Pe aceiasi data se reorganizeaza Institutul de studii, cercetari si proiectari tehnologice pentru industria constructoare de masini si utilaje si industria electrotehnica (ITCME) ca Institut de cercetare tehnologica pentru procese tehnologice specifice industriei constructiilor de masini – ICTCM -, si va fi dotat cu laboratoare si atelier de prototipuri, prin preluarea acestora de la Intreprinderea Prototip, cu sediul in Bucuresti, care se desfiinteaza.

  1. b) La Ministerul Minelor si Energiei Electrice:

– Institutul de studii si proiectari hidroenergetice (ISPH), cu sediul in Bucuresti, prin preluarea Intreprinderii de cercetari si studii de teren pentru lucrari energetice (ICSE) si a activitatii de proiectare hidroenergetica de la Institutul de studii si proiectari energetice (ISPE).

  1. c) La Ministerul Industriei Petrolului si Chimiei:

– Institutul de proiectare pentru industria chimica anorganica si a metalurgiei neferoase (IPRAN), cu sediul in Bucuresti, prin preluarea activitatii de proiectare in domeniul industriei chimice anorganice si metalurgiei neferoase de la Institutul de proiectari chimice (IPROCHIM), impreuna cu sarcinile si personalul aferent;

– Institutul de proiectare pentru foraje, extractie, transportul si depozitarea titeiului, gazelor si produselor petrolifere (IPETTG), cu sediul in orasul Ploiesti, prin comasarea Institutului de proiectari schele (IPS) cu Grupa de proiectare din Brasov a Directiei generale a gazului metan din cadrul Ministerului Industriei Petrolului si Chimiei.

  1. d) La Consiliul Superior al Agriculturii:

– Institutul de studii si proiectari pentru organizarea teritoriului agricol (ISPOTA), cu sediul in Bucuresti.

  1. e) La Comitetul de Stat al Apelor:

– Institutul de studii si prospectiuni (ISP), cu sediul in Bucuresti, prin dezvoltarea activitatii Intreprinderii de cercetari, studii si prospectiuni pentru constructii din cadrul Comitetului de Stat al Apelor, care isi desfasoara activitatea pe baza de program de lucru avizat de Comitetul de Stat al Planificarii si Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare.

  1. f) La Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare:

– Institutul de proiectare a constructiilor tip (IPCT), cu sediul in Bucuresti, prin preluarea activitatii de proiectare tip de la Institutul de studii si proiectari in constructii, arhitectura si sistematizare (ISCAS) si de la Institutul Proiect – Bucuresti (IPB), impreuna cu sarcinile, inventarul si personalul aferent.

  1. Pe data de 1 iulie 1963 se infiinteaza sub indrumarea si controlul Comitetului de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare, Institutul de proiectare a constructiilor si instalatiilor de gospodarie comunala (IPGC), cu sediul in Bucuresti.
  2. Institutele prevazute la art. 19 si 20 functioneaza in conformitate cu prevederile Decretului nr. 199/1949, cu exceptia Institutului de studii si proiectare pentru organizarea teritoriului agricol (ISPOTA) si a Institutului de proiectare a constructiilor tip (IPCT), care functioneaza ca unitati bugetare.
  3. Ministerele, celelalte organe centrale si comitetele executive ale sfaturilor populare regionale si ale oraselor Bucuresti si Constanta, vor lua masuri de intarire a organizatiilor de proiectare, pentru a asigura indeplinirea sarcinilor ce le revin in realizarea lucrarilor de investitii, prin concentrarea fortelor de proiectare in cadrul acestor organizatii de proiectare, transferind cei mai buni specialisti din productie in proiectare.
  4. Pentru reducerea volumului proiectelor de executie si pentru imbunatatirea lucrarilor de montaj a instalatiilor complexe:
  5. a) Ministerele, celelalte organe centrale si comitetele executive ale sfaturilor populare regionale si ale oraselor Bucuresti si Constanta, vor elabora si prezenta spre avizare la Comitetul de Stat al Planificarii si Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare – in termen de 90 zile de la data aprobarii prezentei hotariri – propuneri privind gradul de detaliere a proiectelor de executie pentru lucrari de constructii-montaj, intocmite in colaborare cu organizatiile de proiectare si de executie, in conformitate cu prevederile din anexa nr. 3.

Aceste propuneri vor avea in vedere reducerea volumului proiectelor de executie necesare lucrarilor de investitii, astfel, incit continutul acestora sa cuprinda numai elemente – strict necesare si se vor face diferentiat, pe genuri de lucrari, in specificul fiecarei ramuri.

  1. b) Se va extinde metoda de proiectare pe machete la institutele de proiectare care elaboreaza documentatii tehnice pentru instalatii tehnologice complexe si pentru montajul prefabricatelor.

In acest scop, ministerele si celelalte organe centrale care au in subordine institute de proiectare, vor lua masuri de organizare a atelierelor de proiectare pe machete, dotindu-le cu aparatura necesara – inclusiv aparatura foto pentru reproducerea detaliilor de pe machete – precum si de pregatire a cadrelor necesare. Cadrele tehnice de proiectare care vor lucra in atelierele de macheta vor fi incadrate pe functiuni specifice necesare intocmirii proiectelor.

  1. La elaborarea documentatiilor tehnice necesare lucrarilor de investitii, organizatiile de proiectare vor utiliza proiectele, sectiunile si elementele tip si refolosibile, precum si proiectele si partile de proiecte unicate cu nivel corespunzator tehnicii moderne.

Proiectele tip, directive Si refolosibile, precum si proiectele si partile de proiecte unicate, se vor utiliza in elaborarea documentatiilor tehnice pentru lucrari de investitii chiar si in cazul in care sint diferente intre dimensiunile si capacitatile obiectelor pentru care exista proiecte si cele necesare a fi proiectate, daca acest lucru se justifica din punct de vedere al eficientei economice, prin reducerea duratei si a costului proiectarii, prin reducerea duratei de executie, prin obtinerea unor indicatori tehnici-economici ridicati etc.

Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare va transmite la inceputul fiecarui an ministerelor, celorlalte organe centrale, comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale si ale oraselor Bucuresti si Constanta precum si institutelor de proiectare, lista proiectelor tip care urmeaza a se elabora in anul respectiv.

Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare va completa semestrial catalogul de prezentare a proiectelor tip, directive si refolosibile, astfel incit acesta sa contina toate proiectele tip, directive si refolosibile in vigoare.

  1. Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare va intensifica activitatea de tipizare a detaliilor de constructii-montaj de folosinta generala si va initia in cadrul fiecarei organizatii de proiectare o actiune de tipizare interna a detaliilor, controlind totodata folosirea acestora de catre organizatiile de proiectare.

Ministerele, celelalte organe centrale si comitetele executive ale sfaturilor populare regionale si ale oraselor Bucuresti si Constanta, care au in subordine organizatii de proiectare, vor lua masuri pentru analizarea si trierea detaliilor de constructii-montaj – existente in cadrul fiecarei organizatii de proiectare, intocmind in termen de 80 zile de la data prezentei hotariri, cataloage interne de detalii.

Aceste cataloage se vor revizui si completa periodic si vor fi inaintate semestrial la Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare insotite de propuneri privind imbunatatirea cataloagelor cu detalii tip republicane.

Pe baza analizei acestor propuneri si a detaliilor primite, Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare va completa semestrial cataloagele de detalii tip republicane.

  1. Ministerul Metalurgiei si Constructiilor de Masini va continua si perfectiona centralizarea si indrumarea metodologica a intocmirii evidentei proiectelor de masini, utilaje, parti de utilaje si aparataje diverse, elaborate in tara sau primite din strainatate, prin institutele prevazute in anexa nr. 4.

Ministerele si celelalte organe centrale care au in subordine organizatii de proiectare vor lua urmatoarele masuri:

– in termen de 90 zile de la data prezentei hotariri, vor analiza si tria proiectele de utilaje, parti de utilaje si aparataje specifice elaborate in institutele respective;

– vor trimite, in acelasi termen, institutelor coordonatoare aratate in anexa nr. 4 fisele tehnice pentru toate proiectele existente care corespund nivelului tehnic actual;

– vor trimite, trimestrial, institutelor coordonatoare, fisele tehnice pentru toate proiectele elaborate dupa aprobarea prezentei hotariri.

Fisele tehnice pentru proiectele prevazute in alineatele precedente se vor intocmi conform modelului de fise care se va da de Minsterul Metalurgiei si Constructiilor de Masini.

Institutele coordonatoare vor difuza trimestrial, tuturor organizatiilor de proiectare interesate, completari la evidentele difuzate anterior.

Ministerul Metalurgiei si Constructiilor de Masini va coordona din punct de vedere metodologic, toata activitatea de intocmire, tinere la curent si difuzare a evidentei proiectelor de masini, utilaje, parti de utilaje si aparataje diverse, realizate in tara sau obtinute din alte tari, urmarind pastrarea in evidenta pentru refolosire numai a proiectelor de masini si utilaje corespunzatoare din punct de vedere al nivelului tehnic.

  1. Ministerul Metalurgiei si Constructiilor de Masini va organiza difuzarea trimestriala a listelor de utilaje, masini si instalatii, ce se produc de catre uzine si intreprinderi cu indicarea principalelor date tehnice si a preturilor cu ridicata, aparute dupa editarea cataloagelor preturilor cu ridicata reasezate.
  2. Ministerele si celelalte organe centrale care au in subordine institute de proiectare vor infiinta, in cazurile in care se justifica, cu avizul Comitetului de Stat al Planificarii si Comitetului de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare, servicii de utilaje. Aceste servicii vor tine evidenta utilajelor necesare liniilor tehnologice proiectate, vor intocmi listele separatoare pentru instalatiile din import, vor impulsiona refolosirea proiectelor de utilaje existente care corespund din punct de vedere al nivelului tehnic, vor intocmi teme de proiectare pentru furnizorii de utilaje si studii tehnico-economice pentru asimilarea de utilaje si linii tehnologice si vor tine evidenta modului de comportare a utilajelor in exploatare si a realizarii indicatorilor tehnici-economici.
  3. Refolosirea in proiectare a documentatiilor tehnice existente pentru masini, utilaje, parti de utilaje si aparataje diverse, cuprinse in evidentele centralizatoare intocmite sub indrumarea Ministerului Metalurgiei si Constructiilor de Masini, este obligatorie. Reproiectarea acestor masini, utilaje, parti de utilaje si aparataje diverse, se va putea face numai in cazul in care proiectele existente nu sint de nivel tehnic corespunzator sau cind se justifica economic introducerea anumitor modificari.
  4. Pentru a stimula scurtarea duratei de elaborare a proiectelor prin refolosirea in mai mare masura a documentatiilor tehnice existente (proiecte, sectiuni si elemente tip, precum si proiecte unicate corespunzatoare din punct de vedere al nivelului tehnic) si pentru elaborarea unor proiecte tip de importanta sau calitate deosebita, se aloca pentru anul 1963 un fond de 5 milioane lei la dispozitia Comitetului de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare, care va fi atribuit semestrial institutelor de proiectare si directiilor de sistematizare, arhitectura si proiectare a constructiilor, la cererea organelor in subordinea carora se afla acestea, pentru acordarea de premii suplimentare.

Acordarea premiilor suplimentare se va face pe baza unui regulament de premiere elaborat de Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare si Comitetul de Stat pentru Problemele de Munca si Salarii, cu avizul Consiliului Central al Sindicatelor.

Incepind din anul 1964, premierea pentru refolosirea in masura cit mai mare a documentatiilor tehnice existente va fi cuprinsa in regulamentul de premiere a organizatiilor de proiectare. In acest scop, in trimestrul III/1963 Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare si Comitetul de Stat pentru Problemele de Munca si Salarii vor introduce completarile necesare in regulamentul de premiere in vigoare al organizatiilor de proiectare.

Ministerul Metalurgiei si Constructiilor de Masini va face propuneri Comitetului de Stat al Planificarii si Comitetului de Stat pentru Problemele de Munca si Salarii, pentru anul 1963, in termen de 90 zile de la data prezentei hotariri, in vederea stimularii personalului de proiectare care contribuie la scurtarea duratei de elaborare a proiectelor de masini, utilaje, parti de utilaje si aparataje diverse, prin refolosirea documentatiilor tehnice existente, precum si pentru elaborarea de proiecte tip in acest domeniu.

Pentru a stimula elaborarea proiectelor tip, ministerele si celelalte organizatii centrale vor incadra in aceasta activitate cadre cu o buna pregatire profesionala, asigurind o salarizare si o premiere preferentiala pentru acest personal de proiectare.

  1. La elaborarea programului activitatii de proiectare, Comitetul de Stat al Planificarii si Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare vor putea aviza introducerea in programele de proiectare anuale, a unor lucrari privind imbunatatirea calitativa a documentatiilor tehnice existente, costul proiectarii acestora urmind a se suporta din regia organizatiilor de proiectare respective, in cazul in care nu exista un titular al acestor lucrari.
  2. Comitetul de Stat al Planificarii si Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare, vor stabili in termen de 6 luni de la data prezentei hotariri, pe baza propunerilor facute de organele in subordinea carora se afla institutele de proiectare si directiile de sistematizare, arhitectura si proiectare a constructiilor, raportul optim ce trebuie sa existe in aceste unitati de proiectare intre cadrele tehnice cu pregatire superioara si cele cu pregatire medie, pe specialitati.

Ministerele, celelalte organe centrale si comitetele executive ale sfaturilor populare regionale si ale oraselor Bucuresti si Constanta care au in subordine institute de proiectare si directii de sistematizare, arhitectura si proiectare a constructiilor, vor lua masuri de pregatire a cadrelor medii tehnice in cadrul organizatiilor de proiectare respective, pentru a imbunatati treptat raportul intre cadrele tehnice cu pregatire superioara si cele cu pregatire medie, astfel incit la sfirsitul anului 1965, sa se realizeze raportul optim stabilit de Comitetul de Stat al Planificarii si Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare, in conformitate cu alineatul precedent.

  1. Repartizarea si perioada de activitate nemijlocita in productie a absolventilor ingineri si arhitecti, ce vor fi folositi in activitatea de proiectare, se va face – pina la sfirsitul anului 1965 – dupa cum urmeaza:

Perioada de activitate nemijlocita in productie va putea fi redusa la cel putin un an pentru absolventii institutelor de invatamint tehnic superior si la cel putin 6 luni pentru absolventii Institutului de Arhitectura. Aceste prevederi se aplica incepind cu seriile de absolventi ale anului 1958-1959. Se interzice fractionarea perioadelor de stagiu in productie.

Repartizarea acestor absolventi se va putea face direct organizatiilor de proiectare, in cazurile in care necesitatea maririi capacitatii de lucru impune aceasta masura.

Absolventii astfel repartizati organizatiilor de proiectare vor fi trimisi in productie in primul an dupa absolvire de catre organizatiile de proiectare la care au fost repartizati, in vederea efectuarii perioadei de stagiu in productie.

In primul an de activitate absolventii vor fi salarizati cu salariul tarifar de stagiar.

  1. Personalul de proiectare care intra in calculul capacitatii de proiectare si membrii permanenti ai Comisiei tehnice interne din institutele de proiectare si din directiile de sistematizare, arhitectura si proiectare a constructiilor, precum si personalul de proiectare din servicii, sectii, birouri si ateliere de proiectare, inclusiv serviciul tehnolog sef, metalurg sef si constructor sef din cadrul intreprinderilor constructoare de masini, poate lucra, pina la sfirsitul anului 1965, pe timpul perioadelor de virf, in regim prelungit de lucru pina la maximum 10 ore pe zi in medie trimestriala de fiecare salariat, fara a depasi 12 ore pe zi.

Orele efectuate in regim prelungit de lucru se platesc ca ore normale, din urmatoarele fonduri:

– pentru personalul de proiectare al institutelor de proiectare si al directiilor de sistematizare, arhitectura si proiectare a constructiilor, din fondul de salarii tarifar aferent personalului care intra in calculul capacitatii de proiectare;

– pentru personalul de proiectare din celelalte organizatii de proiectare, din fondul de salarii aferent numarului de posturi „personal de proiectare”, aprobat de catre ministri, conducatorii celorlalte organe centrale, de comitetele executive ale sfaturilor populare regionale si ale oraselor Bucuresti si Constanta.

Aprobarea regimului prelungit de lucru se va da semestrial de catre ministri, conducatorii celorlalte organe centrale si de comitetele executive ale sfaturilor populare regionale si ale oraselor Bucuresti si Constanta, de comun acord cu organul sindical corespunzator, in caz de necesitate si tinind seama de gradul de incarcare al organizatiilor de proiectare respective stabilit pe baza programelor de proiectare aprobate.

Pe baza acestor aprobari, conducatorii institutelor de proiectare, directiilor de sistematizare, arhitectura si proiectare a constructiilor si a celorlalte organe care au in subordine sectii, servicii, birouri si ateliere de proiectare, inclusiv serviciul tehnolog sef, metalurg sef si constructor sef din cadrul intreprinderilor constructoare de masini, de comun acord cu comitetul sindicatului din cadrul unitatilor, vor stabili nominal si pe perioade delimitate, personalul care lucreaza in regim prelungit de lucru.

  1. Ministerele si celelalte organe centrale precum si comitetele executive ale sfaturilor populare regionale si ale oraselor Bucuresti si Constanta, in mod exceptional, vor putea angaja pina la sfirsitul anului 1965, in institutele de proiectare, directiile de sistematizare, arhitectura si proiectare a constructiilor precum si in celelalte organizatii de proiectare (sectii, servicii, birouri si ateliere de proiectare, inclusiv serviciile tehnolog sef, metalurg sef si constructor sef din cadrul intreprinderilor constructoare de masini), prin cumul, cu pina la o jumatate de norma, personal de proiectare dintre cadrele cu studii superioare tehnice din organele centrale ale administratiei de stat, din institutiile de invatamint, din aparatul comitetelor executive ale sfaturilor populare, din institute de cercetari si din intreprinderi.

In serviciile, sectiile, birourile si atelierele de proiectare se pot angaja prin cumul cu pina la o jumatate de norma si personalul cu studii superioare tehnice din celelalte sectii si servicii ale unitatii respective. In cadrul serviciilor de proiectare din uzinele constructoare de masini, inclusiv serviciile tehnolog sef, metalurg sef si constructor sef, pot fi angajati in aceleasi conditiuni maistrii si tehnicienii I cu indelungata experienta in productie.

Angajarea de personal de proiectare prin cumul se va putea face numai in limita numarului de posturi „personal de proiectare” stabilit de catre Comitetul de Stat al Planificarii si Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare, odata cu avizarea programului de proiectare si a fondului de salarii tarifare aferent acestui personal.

Pentru organizatiile de proiectare care nu au programe de proiectare avizate de Comitetul de Stat al Planificarii si Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare, inclusiv serviciul tehnolog sef, metalurg sef si constructor sef din cadrul intreprinderilor constructoare de masini, angajarea de personal de proiectare prin cumul se va putea face numai in limita numarului de posturi „personal de proiectare” si a fondului de salarii tarifare aferent acestui personal, stabilit pe baza programelor de proiectare si aprobat de catre ministri, conducatorii celorlalte organizatii centrale si de comitetele executive ale sfaturilor populare regionale si ale oraselor Bucuresti si Constanta.

Cumulul in activitatea de proiectare nu poate depasi 1/2 norma in afara normei pe care o efectueaza salariatul respectiv la locul de munca unde indeplineste functia de baza, in cadrul regimului normal de lucru.

Se interzice angajarea prin cumul a personalului de proiectare din aceeasi organizatie de proiectare sau de la o organizatie de proiectare la alta organizatie de proiectare, precum si personalului care avizeaza documentatiile tehnice.

In cazuri justificate, pentru specialitati care nu intra in profilul organizatiilor de proiectare si numai cu aprobarea conducerii organelor in subordinea carora se afla aceste organizatii, se poate angaja, prin cumul, personalul de proiectare de la o organizatie de proiectare la alta organizatie de proiectare.

  1. Pentru a asigura elaborarea proiectelor de anumite specialitati pentru care nu se justifica angajarea de salariati permanenti, organizatiile de proiectare vor putea folosi angajati platiti cu ora dintre cadrele cu calificare superioara tehnica sau stiintifica.

Utilizarea acestor angajati se va putea face numai cu aprobarea ministrului, conducatorului organului central sau a comitetului executiv al sfatului popular regional si al orasului Bucuresti si Constanta, in subordinea carora se afla organizatia de proiectare.

Modul de plata al acestor specialisti se va stabili de catre Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare si Comitetul de Stat pentru Problemele de Munca si Salarii, in termen de 60 zile de la data prezentei hotariri.

  1. Salarizarea personalului de proiectare din serviciile, sectiile, birourile si atelierele de proiectare, precum si din serviciile constructor sef, metalurg sef si tehnolog sef din intreprinderile constructoare de masini, care lucreaza pe baza de programe de proiectare aprobate de organul ierarhic superior, se va putea face conform anexei I/9 A, la Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 1053 din 1960.

In acest caz premierea personalului de proiectare mai sus aratat se va face pe aceleasi criterii ce se aplica institutelor de proiectare, pe baza realizarii sarcinilor proprii, independent de realizarea conditiilor si criteriilor de premiere specifice unitatii din care face parte. Fondul de premiere pentru acest personal de proiectare se va constitui separat, pe baza cotelor de premiere avizate de Comitetul de Stat pentru Problemele de Munca si Salarii si va fi asigurat de catre organele in subordinea carora se gasesc unitatile din care fac parte aceste organizatii de proiectare.

Pentru contributia adusa la intocmirea proiectelor efectuate pe baza de contracte de catre institutele de invatamint tehnic superior, cadrele care au participat la elaborarea acestor proiecte vor beneficia de premii in conditiile stabilite prin anexa nr. 2 la H.C.M. nr. 1924/1960, privind aprobarea unor forme de premiere cu caracter limitat.

  1. Comitetul de Stat al Planificarii si Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare vor pune de acord capacitatea de proiectare cu sarcinile ce rezulta din normele legale, majorind in caz de necesitate numarul proiectantilor si fondul de salarii al organizatiilor de proiectare a caror programe de lucru se avizeaza de catre aceste organe. Numarul salariatilor si fondul de salarii al acestor organizatii de proiectare se vor putea modifica numai cu avizul Comitetului de Stat al Planificarii si Comitetului de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare.
  2. Ministerele, celelalte organe centrale si comitetele executive ale sfaturilor populare regionale si ale oraselor Bucuresti si Constanta, care au in subordine institute de proiectare si directii de sistematizare, arhitectura si proiectare a constructiilor, vor lua masuri de dotare a acestora cu aparatura tehnica de mecanizare a muncii de proiectare, pentru obtinerea scurtarii timpului de efectuare a calculelor tehnice si economice, pentru trecerea la aplicarea metodei moderne de proiectare pe modele de montaj (machete), pentru marirea capacitatii de lucru a atelierelor de studii de teren si asigurarea activitatii speciale de studii si cercetari geotehnice (determinarea cotei de fundare a lucrarilor vechi ce nu mai au proiecte, urmarirea deplasarii terenurilor in cazul alunecarilor etc.), pentru marirea capacitatii de editare a documentatiilor tehnice, pentru organizarea arhivelor tehnice (filmoteci si altele).

Comitetul de Stat al Planificarii va prevedea in planurile anuale de investitii pe titulari, fondurile necesare pentru asigurarea din tara si din import a acestei aparaturi, la propunerea Comitetului de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare care va coordona si centraliza cererile ministerelor, organelor centrale si comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale si ale oraselor Bucuresti si Constanta, pentru institutele de proiectare si directiile de sistematizare, arhitectura si proiectare a constructiilor pe care le au in subordine.

  1. Ministerul Fortelor Armate si comitetele executive ale sfaturilor populare regionale si ale oraselor Bucuresti si Constanta, vor lua masuri pentru executarea ridicarilor topografice a oraselor, comunelor resedinte de raion, centrelor muncitoresti si statiunilor balneo-climaterice, in vederea elaborarii schitelor de sistematizare ale acestora.

In termen de 60 zile de la data prezentei hotariri, Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare si Comitetul de Stat al Planificarii vor stabili ordinea de urgenta in elaborarea schitelor de sistematizare a localitatilor si a zonelor industriale, in functie de necesitatile de realizare in perspectiva a lucrarilor da investitii, pe baza careia Ministerul Fortelor Armate va intocmi programul ridicarilor topografice.

  1. Pentru asigurarea locuintelor necesare proiectantilor ce se transfera din alte localitati la institutele de proiectare din Bucuresti, Comitetul executiv al sfatului popular al orasului Bucuresti va pastra anual, incepind cu anul 1963, o rezerva de 200 apartamente la dispozitia ministerelor, pe care le va repartiza la cererea justificata a acestora.
  2. Ministerul Industriei Petrolului si Chimiei va lua masuri de a produce treptat detalii din masa plastica ce se folosesc in serie mare la aplicarea metodei de proiectare pe machete, pe baza comenzilor de la ministere si de la celelalte organizatii centrale care au in subordine institute de proiectare.

Dispozitiuni comune si finale

  1. Decontarea cheltuielilor de proiectare se face astfel:
  2. a) la institutele de proiectare si directiile de sistematizare, arhitectura si proiectare a constructiilor, pe baza de norme aprobate de conducerea organelor in subordinea carora se afla, avizate de Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare si a tarifelor stabilite prin hotariri ale Consiliului de Ministri;
  3. b) la celelalte organizatii de proiectare, pe baza de norme aprobate de conducerea organului in subordinea caruia se afla si tarif orar aprobat de Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare, cu avizul Comitetului pentru Preturi;
  4. c) la institutele de cercetari si institutele de invatamint tehnic superior, pe baza de ore efectiv prestate – in limita orelor normate existente la institutele de proiectare pentru lucrari respective – si tarif orar, stabilit de Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare, cu avizul Comitetului pentru Preturi.

Cheltuielile de proiectare aferente documentatiilor tehnice pentru lucrari proprii elaborate de catre serviciile, sectiile, birourile si atelierele de proiectare din subordinea unitatilor bugetare, nu se deconteaza, iar sumele incasate drept cote de proiectare de la terti se vor depune ca venit la buget.

Cheltuielile privind elaborarea documentatiilor tehnice pentru productia intreprinderilor (tehnologie, masini, utilaje si aparataje diverse) se suporta din cheltuielile de productie ale intreprinderilor respective.

  1. In scopul reducerii costului proiectarii, Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare, Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finantelor si Comitetul pentru Preturi, vor face propuneri Consiliului de Ministri in termen de 90 zile de la data prezentei Hotariri, pentru noi tarife ale orei de proiectare la institutele de proiectare si la directiile de sistematizare, arhitectura si proiectare a constructiilor, tinind seama de reducerea normelor de proiectare, de cheltuielile efective ale orei de proiectare si de un beneficiu maxim de 1,5%.

Ministerele, celelalte organe centrale si comitetele executive ale sfaturilor populare regionale si ale oraselor Bucuresti si Constanta, care au in subordine institute de proiectare si directii de sistematizare, arhitectura si proiectare a constructiilor, vor lua masuri sa intensifice – prin organizatiile de proiectare respective si in baza instructiunilor metodologice intocmite de Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare elaborarea normelor de proiectare globale, pe obiecte sau capacitati, specifice ramurilor si sectoarelor respective.

Pe masura verificarii in practica a justetei acestor norme, Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare va stabili – cu avizul Comitetului pentru Preturi – preturi curente de plata a proiectelor, incepind din anul 1963.

De asemenea, Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare va lua masuri de reducere a tarifelor unice existente pentru lucrari accesorii efectuate de catre organizatiile de proiectare, cum sint: copiile de pe proiectele tip si refolosibile, copiile la masini de scris si reprodus etc. si va stabili noi tarife pentru alte lucrari asemanatoare.

  1. Documentatiile tehnice pentru lucrarile noi necesare beneficiarilor particulari se elaboreaza de catre serviciile de sistematizare si arhitectura din cadrul sfaturilor populare, iar cele de reparatii, amenajari si transformari, de catre intreprinderile de stat sau cooperatiste care fac reparatii si intretineri la imobile. Aceste intreprinderi pot elabora, cu aprobarea organului in subordinea carora se afla, si documentatii pentru lucrari noi. Cu autorizarea comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale si ale oraselor Bucuresti si Constanta, aceste lucrari pot fi proiectate si de tehnicienii cu calificare superioara, salariati ai organizatiilor de stat sau pensionari.

Plata cheltuielilor de proiectare se face pe baza de tarife stabilite de Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare, la propunerea comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale si ale oraselor Bucuresti si Constanta si cu avizul Comitetului pentru Preturi.

  1. Pentru infiintarea noilor institute de proiectare in conformitate cu prevederile art. 19 si 20 din prezenta hotarire, ministerele si celelalte organe centrale interesate, precum si Comitetul executiv al sfatului popular al orasului Bucuresti, vor efectua in termen de 30 zile de la data aprobarii prezentei hotariri – pe baza de protocoale, transferul inventarului si a personalului corespunzator existent la data de 31 decembrie 1962.

Ministerul Metalurgiei si Constructiilor de Masini va transfera de la Institutul de studii, cercetari si proiectari tehnologice pentru industria constructoare de masini si utilaje si industria electrotehnica – treptat si cel mai tirziu pina la 31 decembrie 1963 – sarcinile, personalul si inventarul aferent intocmirii studiilor tehnico-economice si proiectelor tehnice, pentru utilajele petroliere, la Ministerul Industriei Petrolului si Chimiei pentru utilajele tehnologice din industria cimentului la Ministerul Industriei Constructiilor si pentru utilaje tehnologice de exploatare si transport din industria lemnului, la Ministerul Economiei Forestiere. Transmiterea sarcinilor, a personalului si a inventarului mai sus aratat se va face pe baza de protocol semnat de conducatorii organelor centrale respective, in conditiile prevazute de normele legale.

  1. Ministerele si celelalte organizatii centrale care au in subordine institute de proiectare ce intocmesc in prezent desene de executie pentru masini si utilaje, iar potrivit profilului aprobat prin prezenta hotarire nu vor mai elabora aceste documentatii, vor transfera – treptat si cel mai tirziu pina la 31 decembrie 1963 – sarcina de elaborare a desenelor de executie pentru masini si utilaje tehnologice, auxiliare si de intretinere, cu personalul de proiectare aferent existent la data de 31 decembrie 1962, de la institutele de proiectare respective la Ministerul Metalurgiei si Constructiilor de Masini.

Ministerul Metalurgiei si Constructiilor de Masini va raporta trimestrial Consiliului de Ministri modul de aducere la indeplinire a acestei prevederi si va lua masuri pentru intarirea organizatiilor de proiectare din uzinele constructoare de masini prin incadrarea acestora cu personalul de proiectare necesar asigurarii desenelor de executie pentru masini si utilaje.

La cererea Ministerului Metalurgiei si Constructiilor de Masini, comitetele executive ale sfaturilor populare vor repartiza cu prioritate locuintele necesare personalului de proiectare transferat in conformitate cu prevederile prezentului articol.

  1. Se autoriza Comitetul de Stat al Planificarii sa suplimenteze fondul de salarii al Comitetului de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare necesar pentru angajarea de personal de coordonare si indrumare a problemelor de proiectare a lucrarilor de gospodarie comunala.

Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare va face propuneri Consiliului de Ministri privind concentrarea la Institutul de proiectare a constructiilor si instalatiilor de gospodarie comunala (I.P.G.C.) a specialistilor in probleme de gospodarie comunala care lucreaza in alte organe centrale.

  1. Comitetul de Stat al Apelor va asigura prin Institutul pentru planuri de amenajare si constructii hidrotehnice elaborarea in continuare, pina la infiintarea Institutului de proiectare a constructiilor si instalatiilor de gospodarie comunala, a documentatiilor tehnice necesare lucrarilor de investitii, in conformitate cu profilul aprobat prin Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 393/1959.
  2. Se abroga:

– Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 946 din 9 iulie 1950 privind unele masuri in vederea intocmirii la timp a documentatiilor tehnice necesare lucrarilor de investitii, prelungita prin Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 665 din 13 octombrie 1961;

– Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 1741 din 30 octombrie 1957 privind organizarea si profilarea unitatilor de proiectare;

– Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 1231 din 2 septembrie 1958 privind modificarea si completarea Hotaririi Consiliului de Ministri nr. 1741/1957;

– Anexa nr. 2 la Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 1678 din 20 noiembrie 1959 privind imbunatatirea activitatii de sistematizare si de proiectarea constructiilor in cadrul sfaturilor populare, precum si orice alte dispozitii contrare prevederilor prezentei hotariri.

Presedintele Consiliului de Ministri,
Ion Gheorghe Maurer

ANEXA Nr. 1

Organizatiile de proiectare si profilul acestora

Organizatiile de proiectare si profilul acestora sint urmatoarele:

  1. Institute de proiectare si directii de sistematizare, arhitectura si proiectare a constructiilor.
  2. Ministerul Metalurgiei si Constructiilor de Masini.
  3. a) Institutul pentru proiectarea uzinelor si instalatiilor metalurgice (IPROMET), cu urmatorul profil:

– elaborarea detaliilor de sistematizare a zonelor industriale pentru care ministerul este coordonator;

– elaborarea in mod complex a documentatiilor tehnice pentru lucrarile din ramurile industriei metalurgiei feroase, industriei cocsochimice si pentru lucrarile necesare industriei refractare, cu exceptia documentatiilor tehnice pentru laminoare;

– elaborarea in mod complex a studiilor tehnico-economice si a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare si de intretinere, necesare lucrarilor care se incadreaza in profilul institutului, precum si elaborarea desenelor de executie pentru utilajele specifice cu caracter unical din profilul institutului: pentru furnale, instalatii de aglomerare, cuptoare, otelarii si fabrici de refractare;

– elaborarea proiectelor tip pentru lucrarile care se incadreaza in profilul institutului, cu exceptia celor pentru obiecte sau elemente de constructii comune la mai multe ramuri sau sectoare ale economiei nationale.

  1. b) Institutul de proiectare pentru uzine si instalatii din industria constructiilor de masini (IPCM), cu urmatorul profil:

– elaborarea detaliilor de sistematizare a zonelor industriale pentru care ministerul este coordonator;

– elaborarea in mod complex a documentatiilor tehnice pentru lucrarile din ramura industriei constructiilor de masini;

– elaborarea in mod complex a studiilor tehnico-economice si a proiectelor tehnice pentru utilaje tehnologice specifice, auxiliare si de intretinere, necesare lucrarilor care se incadreaza in profilul institutului, precum si pentru utilaje de ridicat si transportat;

– elaborarea de studii, cercetari si experimentari, in domeniul masinilor si utilajelor de ridicat si transportat;

– elaborarea de proiecte tip pentru lucrarile care se incadreaza in profilul institutului.

  1. c) Institutul pentru proiectarea de laminare (IPL), cu urmatorul profil:

– elaborarea detaliilor de sistematizare a zonelor industriale pentru care ministerul este coordonator;

– elaborarea in mod complex a documentatiilor tehnice pentru laminoare, tragatorii si trefilarii in ramurile industriei metalurgiei feroase si industriei metalurgiei neferoase;

– elaborarea in mod complex a studiilor tehnico-economice si a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare si de intretinere, necesare lucrarilor care se incadreaza in profilul institutului, precum si elaborarea desenelor de executie pentru utilajele specifice cu caracter unical din profilul institutului: laminoare si cuptoare;

– elaborarea proiectelor tip pentru lucrarile care se incadreaza in profilul institutului, cu exceptia celor pentru obiecte sau elemente de constructii comune la mai multe ramuri sau sectoare ale economiei nationale.

  1. d) Institutul de proiectari de aparataj electrotehnic si instalatii de automatizare (IPA), cu urmatorul profil:

– elaborarea documentatiilor tehnice pentru seriile unitare de elemente de automatizare si actionari si pentru aparatele din profilul intreprinderilor care formeaza „Grupul de uzine de aparataj electrotehnic si instalatii de automatizare”;

– elaborarea documentatiilor tehnice pentru instalatii complexe de automatizari si actionari electrice;

– elaborarea proiectelor tip specifice sectorului de automatizari.

  1. e) Institutul de cercetare si proiectare pentru industria electrotehnica (ICPE), cu urmatorul profil:

– elaborarea detaliilor de sistematizare a zonelor industriale pentru care ministerul este coordonator;

– elaborarea in mod complex a documentatiilor tehnice pentru lucrarile de investitii din industria electrotehnica;

– elaborarea in mod complex a studiilor tehnico-economice si a proiectelor tehnice pentru utilaje tehnologice specifice, auxiliare si de intretinere, necesare lucrarilor care se incadreaza in profilul institutului si pentru produse noi cu caracter deosebit de cele din productia curenta a uzinelor, in domeniul industriei electrotehnice;

– elaborarea de studii, cercetari, proiectari si experimentari pentru perfectionarea procedeelor tehnologice folosite si pentru omologarea si introducerea in uzinele electrotehnice a unor procedee tehnologice noi;

– elaborarea de proiecte tip pentru lucrarile care se incadreaza in profilul institutului.

  1. f) Institutul de Cercetari tehnologice pentru procese tehnologice specifice industriei constructiilor de masini (ICTCM), cu urmatorul profil:

– cercetarea, experimentarea si elaborarea de studii de procedee si procese tehnologice noi in ramura constructoare de masini;

– elaborarea de studii de tipizare si proiecte tip pentru masini si utilaje aferente procedeelor tehnologice studiate si experimentate;

– proiectarea, executarea si experimentarea prototipurilor de masini si utilaje specifice tehnologiei din industria constructoare de masini si SDV-uri ce nu pot fi incadrate in profilul uzinelor.

  1. Ministerul Minelor si Energiei Electrice
  2. a) Institutul de proiectari miniere (IPROMIN), cu urmatorul profil:

– elaborarea in mod complex a documentatiei tehnice necesare industriei miniere (ramurile: carbuni, sare, minereuri feroase, neferoase, nemetalifere, aurifere si metale rare);

– elaborarea in mod complex a studiilor tehnico-economice si a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare si de intretinere, necesare lucrarilor care se incadreaza in profilul institutului;

– elaborarea documentatiilor tehnice pentru funiculare miniere;

– elaborarea proiectelor tip pentru lucrarile care se incadreaza in profilul institutului;

– elaborarea, in calitate de proiectant de specialitate a partilor de documentatii tehnice, pentru lucrarile din profilul institutului, necesare documentatiilor tehnice complexe ale altor organizatii de proiectare.

  1. b) Institutul de studii si proiectari energetice (ISPE), cu urmatorul profil:

– elaborarea detaliilor de sistematizare a zonelor industriale pentru care ministerul este coordonator;

– elaborarea in mod complex a documentatiilor tehnice pentru centrale termoelectrice cu caracter republican, centrale industriale de termoficare, statii electrice de transformare si conexiuni, linii de transport si retele electrice, sisteme energetice si retele de termoficari industriale si orasenesti;

– elaborarea in mod complex a studiilor tehnico-economice si a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare si de intretinere, necesare lucrarilor care se incadreaza in profilul institutului;

– elaborarea proiectelor tip pentru lucrarile care se incadreaza in profilul institutului, cu exceptia celor pentru obiecte sau elemente de constructii, comune la mai multe ramuri sau sectoare ale economiei nationale.

  1. c) Institutul de studii si proiectari hidroenergetice (ISPH), cu urmatorul profil:

– elaborarea documentatiilor tehnice pentru amenajarea de complexe hidroenergetice si pentru centrale hidroelectrice;

– elaborarea, in calitate de proiectant de specialitate, a obiectivelor din profilul sau (baraje, tunele, galerii si canale pentru lucrari hidroenergetice, cladiri de centrale hidroelectrice), necesare documentatiilor tehnice complexe ale altor organizatii de proiectare;

– cercetari pe teren si de laborator cu caracter geotehnic pentru lianti, betoane, chimismul apelor, pe modele hidraulice si modele structurale etc., necesare elaborarii si fundamentarii documentatiilor tehnico-economice, precum si pentru alte obiecte energetice, necesare activitatii proprii si Institutului de studii si proiectari energetice;

– studii de teren geologice, geotehnice, hidrologice, geodezice si topografice, precum si alte studii si cercetari necesare activitatii proprii si Institutului de studii si proiectari energetice.

  1. Ministerul Industriei Petrolului si Chimiei
  2. a) Institutul de proiectare pentru industria chimiei organice si petrochimice (IPROCHIM), cu urmatorul profil:

– elaborarea detaliilor de sistematizare a zonelor industriale pentru care ministerul este coordonator;

– elaborarea in mod complex a documentatiilor tehnice pentru lucrarile industriei chimiei organice si petrochimice;

– elaborarea in mod complex a studiilor tehnico-economice si a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliara si de intretinere, necesare lucrarilor care se incadreaza in profilul institutului;

– elaborarea proiectelor tip pentru lucrarile care se incadreaza in profilul institutului, cu exceptia celor pentru obiecte sau elemente de constructii comune la mai multe ramuri sau sectoare ale economiei nationale;

– elaborarea, in calitate de proiectant de specialitate, a documentatiilor tehnice pentru lucrarile din profilul institutului, necesare proiectelor complexe ale altor organizatii de proiectare.

  1. b) Institutul de proiectare pentru industria chimiei anorganice si metalelor neferoase (IPRAN), cu urmatorul profil:

– elaborarea detaliilor de sistematizare a zonelor industriale pentru care ministerul este coordonator;

– elaborarea in mod complex a documentatiilor tehnice pentru lucrarile industriei chimiei anorganice si metalurgiei neferoase;

– elaborarea in mod complex a studiilor tehnico-economice si a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare si de intretinere, necesare lucrarilor care se incadreaza in profilul institutului;

– elaborarea proiectelor tip pentru lucrarile care se incadreaza in profilul institutului, cu exceptia celor pentru obiecte sau elemente de constructii comune la mai multe ramuri sau sectoare ale economiei nationale;

– elaborarea, in calitate de proiectant de specialitate, a documentatiilor tehnice pentru lucrarile din profilul institutului, necesare proiectelor complexe ale altor organizatii de proiectare.

  1. c) Institutul de studii, experimentari si proiectare pentru industria celulozei, hirtiei, fibrelor artificiale si valorificarea stufului (IPCFS), cu urmatorul profil:

– elaborarea detaliilor de sistematizare a zonelor industriale pentru care ministerul este coordonator;

– elaborarea studiilor si efectuarea experimentarilor necesare industriei celulozei, hirtiei, fibrelor si firelor artificiale, precum si exploatarii si valorificarii stufului;

– elaborarea in mod complex a documentatiilor tehnice pentru lucrarile industriei de celuloza, hirtie, fire si fibre artificiale si pentru exploatarea si valorificarea stufului;

– elaborarea in mod complex a studiilor tehnico-economice si a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare si de intretinere necesare lucrarilor care se incadreaza in profilul institutului;

– elaborarea proiectelor tip pentru lucrarile care se incadreaza in profilul institutului, cu exceptia celor pentru obiecte sau elemente de constructii, comune la mai multe ramuri sau sectoare ale economiei nationale;

– elaborarea, in calitate de proiectant de specialitate, a partilor de documentatii tehnice pentru lucrarile din profilul institutului, necesare documentatiilor tehnice complexe ale altor organizatii de proiectare.

  1. d) Institutul de proiectare pentru instalatiile petrolifere (IPIP), cu urmatorul profil:

– elaborarea in mod complex a documentatiilor tehnice pentru lucrarile industriei de prelucrare a titeiului;

– elaborarea in mod complex a studiilor tehnico-economice si a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare si de intretinere, necesare lucrarilor care se incadreaza in profilul institutului precum si elaborarea desenelor de executie pentru utilajele specifice cu caracter unical necesare rafinariilor de titei;

– elaborarea proiectelor tip pentru lucrarile care se incadreaza in profilul institutului, cu exceptia celor pentru obiecte sau elemente de constructii comune la mai multe ramuri sau sectoare ale economiei nationale.

  1. e) Institutul de proiectare pentru foraje, extractie, transportul si depozitarea titeiului, gazelor si produselor petrolifere (IPETTG), cu urmatorul profil:

– elaborarea in mod complex a documentatiilor tehnice necesare pentru foraje, industriei extractiei, transportului si depozitarii titeiului, gazelor si produselor petrolifere, inclusiv lucrarile de arta aferente;

– elaborarea in mod complex a studiilor tehnico-economice si a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare si de intretinere necesare lucrarilor care se incadreaza in profilul institutului, precum si pentru utilajul petrolier;

– elaborarea proiectelor tip pentru lucrarile care se incadreaza in profilul institutului, cu exceptia celor pentru obiecte sau elemente de constructii, comune la mai multe ramuri sau sectoare ale economiei nationale;

– elaborarea, in calitate de proiectant de specialitate, a partilor de documentatii tehnice pentru lucrarile din profilul institutului, necesare documentatiilor tehnice complexe ale altor organizatii de proiectare.

  1. Ministerul Industriei Usoare

Institutul de proiectari al industriei usoare (IPIU), cu urmatorul profil:

– elaborarea detaliilor de sistematizare a zonelor industriale pentru care ministerul este coordonator;

– elaborarea in mod complex a documentatiilor tehnice pentru lucrarile necesare industriei usoare;

– elaborarea in mod complex a studiilor tehnico-economice si a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare si de intretinere, necesare lucrarilor care se incadreaza in profilul institutului;

– elaborarea proiectelor tip pentru lucrarile care se incadreaza in profilul institutului, cu exceptia celor pentru obiecte sau elemente de constructii comune la mai multe ramuri sau sectoare ale economiei nationale;

– elaborarea, in calitate de proiectant de specialitate, a partilor de documentatii tehnice pentru lucrarile din profilul institutului, necesare documentatiilor tehnice complexe ale altor organizatii de proiectare.

  1. Ministerul Industriei Alimentare

Institutul de proiectari pentru industria alimentara (IPIA), cu urmatorul profil:

– elaborarea detaliilor de sistematizare a zonelor industriale pentru care ministerul este coordonator;

– elaborarea in mod complex a documentatiilor tehnice pentru lucrarile necesare industriei alimentare, industriei de morarit si pentru frigorifere;

– elaborarea in mod complex a studiilor tehnico-economice si a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare si de intretinere, necesare lucrarilor care se incadreaza in profilul institutului;

– elaborarea proiectelor tip pentru lucrarile care se incadreaza in profilul institutului, cu exceptia celor pentru obiecte sau elemente de constructii comune la mai multe ramuri sau sectoare ale economiei nationale;

– elaborarea, in calitate de proiectant de specialitate, a partilor de documentatii tehnice pentru lucrari din profilul institutului, necesare documentatiilor tehnice complexe ale altor organizatii de proiectare.

  1. Ministerul Industriei Constructiilor

– Institutul de proiectari a constructiilor si materialelor de constructii si de cercetari pentru materiale de constructii (IPCMC), cu urmatorul profil:

– elaborarea detaliilor de sistematizare a zonelor industriale pentru care ministerul este coordonator;

– elaborarea in mod complex a documentatiilor tehnice pentru lucrarile din ramura industriei materialelor de constructii;

– elaborarea in mod complex a studiilor tehnico-economice si a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare si de intretinere (inclusiv utilajele tehnologice din industria cimentului), necesare lucrarilor care se incadreaza in profilul institutului;

– elaborarea, in calitate de proiectant de specialitate, pentru lucrari de constructii-montaj, a documentatiilor tehnice pentru lucrarile industriale ale altor titulari de investitii care nu au institute de proiectare, partea tehnologica a acestor documentatii tehnice elaborindu-se de catre serviciile de proiectare tehnologica ale titularilor de investitii respectivi, care indeplinesc si rolul de proiectant general;

– elaborarea in mod complex a documentatiilor tehnice pentru carierele si balastierele cu caracter republican si asigurarea asistentei tehnice pentru celelalte organizatii de proiectare care elaboreaza documentatii tehnice pentru cariere si balastiere;

– elaborarea de studii si cercetari privind materialele de constructii;

– elaborarea proiectelor tip pentru lucrarile care se incadreaza in profilul institutului;

– elaborarea, in calitate de proiectant de specialitate, a documentatiilor tehnice pentru obiectele din profilul institutului, necesare proiectelor complexe ale altor organizatii de proiectare.

  1. Ministerul Economiei Forestiere.

Institutul de studii si proiectari forestiere (ISPF), cu urmatorul profil:

– elaborarea detaliilor de sistematizare a zonelor industriale pentru care ministerul este coordonator;

– elaborarea de studii tehnico-economice privind cultura, exploatarea, transportul si prelucrarea lemnului, precum si studii privind ridicarea in plan si amenajarea padurilor;

– prelucrarea fotogramelor necesare planurilor topografice aferente studiilor si proiectelor Ministerului Economiei Forestiere;

– elaborarea documentatiilor tehnice pentru combaterea eroziunii solului si stingerea torentilor in patrimoniul forestier precum si pentru protectia lucrarilor hidrotehnice;

– elaborarea in mod complex a documentatiilor tehnice pentru exploatarea si transportul lemnului si pentru investitiile cu caracter specific industriei lemnului;

– elaborarea in mod complex a studiilor tehnico-economice si a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare si de intretinere, necesare lucrarilor care se incadreaza in profilul institutului;

– elaborarea documentatiilor tehnice pentru funiculare, exclusiv cele pentru ramura miniera;

– elaborarea proiectelor tip pentru lucrarile care se incadreaza in profilul institutului, cu exceptia celor pentru obiecte sau elemente de constructii comune mai multor ramuri sau sectoare ale economiei nationale;

– elaborarea, in calitate de proiectant de specialitate, a partilor de documentatii tehnice pentru obiectele din profilul institutului, necesare documentatiilor tehnice complexe ale altor organizatii de proiectare;

  1. Consiliul Superior al Agriculturii
  2. a) Institutul de studii si proiectari agricole (ISPA), cu urmatorul profil:

– elaborarea normativelor privind sistematizarea si proiectarea constructiilor centrelor de productie din unitatile agricole;

– elaborarea proiectelor tip si directive pentru constructii agrozootehnice, elaborarea schemelor tehnologice directive pentru investitii cu caracter agricol si a schemelor directive pentru sistematizarea unitatilor agricole;

– elaborarea in mod complex a documentatiilor tehnice pentru investitiile importante agrozootehnice, pentru instalatiile de productie a furajelor concentrate (inclusiv instalatiile industriale aferente), precum si pentru alimentarile cu apa si canalizarile din unitatile agricole socialiste;

– elaborarea in mod complex a studiilor tehnico-economice si a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare si de intretinere, necesare lucrarilor care se incadreaza in profilul institutului;

– elaborarea in calitate de proiectant de specialitate, a partilor din documentatii tehnice pentru lucrari de profilul institutului, necesare documentatiilor tehnice complexe ale altor organizatii de proiectare;

– acordarea asistentei tehnice de specialitate directiilor de sistematizare; arhitectura si proiectare a constructiilor si trusturilor GOSTAT.

  1. b) Institutul de studii si proiectare pentru organizarea teritoriului agricol (ISPOTA), cu urmatorul profil:

– elaborarea de studii, instructiuni si normative tehnice privind lucrarile de geodezie, topografie si fotogrametrie, pentru agricultura;

– executarea de lucrari geodezice, topografice si fotogrametrice, de mai mare dificultate, pentru oficiile regionale de proiectare si de organizarea teritoriului agricol precum si pentru alte necesitati ale agriculturii;

– intocmirea planurilor topografice necesare sistematizarii centrelor populate rurale (retele de sprijin, exploatare fotogrametrica si multiplicare), pe baza operatiilor de descifrare executate de cei interesati, atunci cind acestea intra in zonele ridicate pentru nevoile agricole;

– elaborarea de studii si normative tehnice pentru cartarea si clasificarea solurilor;

– elaborarea de proiecte model si tip, instructiuni si normative tehnice de proiectare pentru proiectele de organizarea inter-gospodareasca, de organizarea interioara a teritoriului unitatilor agricole socialiste si de combatere a eroziunii solului, tinind seama de buna gospodarire a fondului funciar, de sporirea si folosirea rationala a suprafetelor agricole si de conservarea si ridicarea continua a fertilitatii solului;

– elaborarea schemelor de sistematizare a teritoriului agricol, in cadrul raioanelor sau pe zone economice;

– acordarea de asistenta tehnica de specialitate oficiilor regionale de proiectare si de organizarea teritoriului agricol;

– elaborarea, in calitate de proiectant de specialitate, a partilor de documentatii tehnice pentru lucrari de profilul institutului, necesare documentatiilor tehnice complexe ale altor organizatii de proiectare.

  1. Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor

Institutul de proiectare a transporturilor si telecomunicatiilor (IPTTc), cu urmatorul profil:

– elaborarea studiilor de perspectiva in vederea dezvoltarii capacitatii de transport a cailor ferate, a retelelor rutiere, navale si aeriene, precum si in vederea dezvoltarii capacitatii retelelor complexe de telecomunicatii;

– elaborarea in mod complex a documentatiilor tehnice pentru cai ferate si drumuri nationale, inclusiv lucrarile de arta aferente, precum si a documentatiilor tehnice pentru lucrari de telecomunicatii;

– elaborarea in mod complex a documentatiilor tehnice pentru constructiile, instalatiile si cladirile de pe zona cailor ferate, legate de reteaua cailor ferate;

– elaborarea, in calitate de proiectant de specialitate, a documentatiilor tehnice pentru racordurile la retelele existente de cale ferata pina la intrarea in incintele complexelor industriale, inclusiv lucrarile de arta aferente;

– elaborarea documentatiilor tehnice pentru amenajari si regularizari ale cursurilor de apa navigabile, pentru lucrari portuare, fluviale si maritime si pentru consolidarile legate de caile de comunicatii;

– elaborarea studiilor tehnico-economice pentru materialul rulant de cale ferata;

– elaborarea in mod complex a studiilor tehnico-economice si a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare si de intretinere, necesare lucrarilor care se incadreaza in profilul institutului;

– elaborarea in mod complex a documentatiilor tehnice pentru lucrarile specifice transporturilor aeriene si navale (aerodromuri, porturi-cheiuri etc.);

– elaborarea proiectelor tip pentru lucrarile care se incadreaza in profilul institutului;

– elaborarea, in calitate de proiectant de specialitate, a partilor de documentatii tehnice pentru obiectele din profilul institutului, necesare documentatiilor tehnice complexe si ale altor organizatii de proiectare.

  1. Comitetul de Stat al Apelor
  2. a) Institutul pentru planurile de amenajare si constructii hidrotehnice (IPACH), cu urmatorul profil:

– elaborarea planurilor de amenajare a apelor;

– elaborarea studiilor de bilant si de gospodarire a apelor, precum si asupra regimului de scurgere a acestora;

– elaborarea documentatiilor tehnice pentru sistemele hidrotehnice de folosinta complexa, in colaborare cu organizatiile de proiectare ale titularilor acestor folosinte;

– elaborarea documentatiilor tehnice pentru lucrarile de alimentari cu apa (surse, aductiuni, statii de tratare, rezervoare de acumulare) si pentru lucrarile de canalizare a apelor uzate si meteorice (statii de epurare, canalul de evacuare pina la emisar) – din afara centrelor populate urbane si a incintelor industriale, – precum si pentru lucrarile importante de alimentari cu apa si canalizari din interiorul centrelor populate urbane, cu exceptia retelelor de distributie a apei si a retelelor secundare de canalizare;

– elaborarea documentatiilor tehnice pentru lucrarile importante de combatere a efectelor distructive ale apelor (indiguiri, aparari si consolidari de maluri, acumulari pentru atenuarea undelor de viitura) precum si pentru consolidarea litoralului Marii Negre;

– elaborarea documentatiilor tehnice pentru lucrarile importante hidroameliorative (desecari, drenaje, irigatii, desaraturi) si pentru amenajarile piscicole importante;

– elaborarea documentatiilor tehnice pentru lucrarile importante de regularizare a cursurilor de apa;

– elaborarea documentatiilor tehnice pentru lucrarile de valorificare a unor noi resurse (acumulari si derivatii) si pentru obiectele componente ale acestora (baraje, descarcatori, prize, canale, galerii etc.);

– elaborarea proiectelor tip, normativelor si instructiunilor pentru lucrarile care se incadreaza in profilul institutului.

  1. b) Institutul de studii si prospectiuni (ISP) cu urmatorul profil:

– elaborarea studiilor si prospectiunilor geotehnice, hidrologice, topografice si geologice necesare intocmirii documentatiilor tehnice pentru investitii.

  1. Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare
  2. a) Institutul de studii si proiectare pentru constructii, arhitectura si sistematizare (ISCAS), cu urmatorul profil:

– elaborarea de studii in problemele teoretice si practice ale sistematizarii;

– elaborarea studiilor de sistematizari teritoriale, a schitelor si planurilor de sistematizare a localitatilor importante si a detaliilor de sistematizare pentru ansambluri de importanta deosebita;

– elaborarea in mod complex a documentatiilor tehnice pentru ansambluri orasenesti de importanta deosebita (stabilite prin programul de proiectare).

  1. b) Institutul de proiectare a constructiilor tip (IPCT), cu urmatorul profil:

– elaborarea de studii legate de activitatea de tipizare;

– elaborarea de elemente, sectiuni si proiecte tip pentru cladiri de locuinte, social-culturale, administrative si comerciale;

– elaborarea de elemente, sectiuni si obiecte tip industriale, comune la mai multe ramuri sau sectoare ale economiei nationale;

– elaborarea de cataloage pentru proiecte, sectiuni, detalii si elemente tip;

– elaborarea proiectelor pentru cladirile experimentale si urmarirea executiei si comportarii lor dupa darea in folosinta;

– elaborarea proiectelor de mobilier tip pentru locuinte si cladiri social-culturale, cu exceptia adaptarii acestor proiecte la tehnologia de fabricatie respectiva, care se face de intreprinderile producatoare. De asemenea elaboreaza caracteristicile pentru prototipurile de mobilier tip pentru constructii de locuinte si social-culturale ce se intocmesc de Institutul de cercetari forestiere;

– elaborarea de normative, standarde si instructiuni privind proiectarea tip;

– urmarirea comportarii dupa darea in folosinta a constructiilor executate pe baza de proiecte tip;

– multiplicarea si difuzarea proiectelor, sectiunilor, detaliilor si elementelor tip.

  1. c) Institutul de proiectare a constructiilor si instalatiilor de gospodarie comunala (IPGC), cu urmatorul profil:

– elaborarea de studii in probleme de gospodarie comunala (alimentari cu apa si canalizari de ape uzate si meteorice din interiorul centrelor populate urbane, transport orasenesc de calatori si marfuri, retele de gaze, ecarisaj, salubritate, strazi etc.);

– elaborarea documentatiilor tehnice pentru lucrarile de gospodarie comunala ale centrelor populate urbane (exclusiv cele pentru orasul Bucuresti), privind: retelele de distributie pentru alimentari cu apa si retelele secundare de canalizare ale centrelor populate urbane, inclusiv constructiile aferente, precum si lucrarile de mai mica importanta privind alimentarile cu apa (surse, statii de tratare etc.) si canalizarile (statii de pompare, statii de epurare locala etc.) din interiorul centrelor populate urbane – conform prevederilor programului de proiectare -, transporturi orasenesti (linii de transport exclusiv cai ferate, substatii electrice de tractiune, retele de alimentare, baze de exploatare etc.) strazi cu lucrarile de arta aferente retelei principale de gaze, salubrizarea centrelor populate (crematorii de gunoi, statii de compostare, centre de salubrizare, rampe de gunoi etc.). Proiectarea surselor de alimentare cu apa din interiorul centrelor populate urbane se face pe baza studiilor hidrologice intocmite de organizatiile de specialitate ale Comitetului de Stat al Apelor;

– elaborarea de proiecte tip pentru obiectele care se incadreaza in profilul institutului si documentatii tehnice (studii tehnico-economice si proiecte tehnice) pentru prototipurile utilajelor de salubrizare;

– expertizarea documentatiilor tehnice de profilul sau, elaborate de directiile de sistematizare, arhitectura si proiectare a constructiilor, pentru lucrarile care necesita o tehnicitate ridicata.

  1. Sfatul popular al orasului Bucuresti

Institutul Proiect-Bucuresti (IPB), cu urmatorul profil:

– elaborarea proiectelor de sistematizare si elaborarea complexa a documentatiilor tehnice pentru cladiri de locuit, social-culturale, administrative si comerciale;

– elaborarea documentatiilor tehnice pentru retele de alimentare cu apa si canalizare, gaze naturale si termoficari;

– elaborarea in mod complex a documentatiilor tehnice pentru lucrarile industriei locale;

– elaborarea in mod complex a studiilor tehnico-economice si proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare si de intretinere necesare industriei locale si pentru ascensoarele cladirilor de locuit si a celor social-culturale;

– elaborarea documentatiilor tehnice pentru restaurari, reparatii si consolidari de monumente istorice de mai mica importanta;

– elaborarea documentatiilor tehnice pentru salubrizare (crematorii pentru gunoi, statii de compostare, rampe de gunoi etc.);

– elaborarea si tinerea evidentei fondului topogeotehnic si geodezic.

Institutul Proiect-Bucuresti elaboreaza studiile si documentatiile prevazute in alineatele precedente, pentru acoperirea necesitatilor orasului Bucuresti.

  1. Directiile de sistematizare, arhitectura si proiectare a constructiilor (DSAPC), din cadrul sfaturilor populare regionale si al orasului Constanta, cu urmatorul profil:

– elaborarea proiectelor de sistematizare a centrelor populate din regiune si a proiectelor de sistematizare teritoriala, conform prevederilor programului de proiectare;

– elaborarea in mod complex a documentatiilor tehnice pentru: cladiri de locuit si social-culturale, inclusiv instalatiile aferente, retele de alimentari cu apa si canalizari precum si alimentari cu apa si canalizari din interiorul centrelor populate, transporturi in comun, retele de gaze naturale exploatate de sfaturile populare, indiguiri ale cursurilor de apa si aparari de maluri din interiorul centrelor populate urbane, drumurile si podurile exploatate de sfaturile populare, spatii verzi, piete etc., lucrari de reparatii capitale, precum si lucrari necesare industriei locale (inclusiv studiile tehnico-economice si proiectele tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare si de intretinere), conform prevederilor programelor de proiectare;

– elaborarea documentatiilor tehnice pentru retele de termoficare, cu avizul, de la caz la caz, al Institutului de studii si proiectari energetice;

– elaborarea documentatiilor tehnice pentru constructiile agrozootehnice ale unitatilor agricole de stat si colective (sistematizari de unitati agricole pe baza schemelor directive elaborate de Institutul de studii si proiectari agricole, adaptari la teren ale proiectelor tip agro-zootehnice, proiecte pentru magazii, remize, sere, crame, alimentari cu apa si energie electrica, cai de acces etc.);

– elaborarea documentatiilor tehnice pentru restaurari, reparatii si consolidari de monumente istorice de mai mica importanta;

– elaborarea documentatiilor tehnice pentru lucrarile care se executa prin contributia voluntara a cetatenilor;

– tinerea evidentei fondului topogeotehnic si geodezic al centrelor populate;

– elaborarea documentatiilor tehnice pentru lucrari din profilul directiilor de sistematizare, arhitectura si proiectarea constructiilor, necesare altor titulari de investitii.

  1. Institutele de proiectare care elaboreaza studii tehnico-economice si proiecte tehnice pentru utilaje tehnologice, in conformitate cu profilul aprobat:

– pot elabora proiecte de executie pentru utilaje tehnologice specifice, auxiliare si de intretinere, in cazul in care acestea se confectioneaza direct pe santiere;

– vor asigura asistenta tehnica necesara uzinelor constructoare de masini, care elaboreaza proiectele de executie a utilajelor respective;

  1. Alte organizatii de proiectare ale ministerelor, celorlalte organe centrale si ale sfaturilor populare
  2. Ministerul Invatamintului, Comitetul de Stat pentru Cultura si Arta, Comitetul de Stat pentru Valorificarea Produselor Agricole, Directia Generala a Rezervelor de Stat, Uniunea pentru Cultura Fizica si Sport, Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum, pot elabora prin serviciile proprii de proiectare, documentatii tehnice pentru partea tehnologica specifica ramurii sau sectorului respectiv, pentru lucrari de orice valoare.

Aceste servicii de proiectare pot elabora si documentatii tehnice in conditiile prevazute in prezenta hotarire.

  1. Serviciul de proiectare din Ministerul Sanatatii si Prevederilor Sociale elaboreaza documentatii tehnice pentru lucrari de orice valoare privind partea tehnologica a constructiilor sanitare si de prevederi sociale, pentru mobilierul si utilajul sanitar si documentatii tehnice pentru adaptari la teren a proiectelor tip si a celor refolosibile necesare retelei sanitare si de prevederi sociale.

De asemenea poate elabora documentatii tehnice pentru dezvoltari, transformari, amenajari si reparatii de orice valoare la unitatile sanitare si de prevederi sociale si lucrari de constructii-montaj pentru investitii noi de profilul sau, cu valori pina la 5 milioane lei.

  1. Serviciul de studii si proiectare din Ministerul Comertului Interior elaboreaza documentatii tehnice cuprinzind solutii tip si directive pentru procesele tehnologice specifice comertului si pentru mobilierul necesar unitatilor comerciale, pentru lucrari de orice valoare.

De asemenea poate elabora documentatii tehnice pentru reparatii de orice valori si lucrari de investitii cu valori pina la 5 milioane lei pentru comert, in conditiile prevazute in prezenta hotarire.

  1. Serviciul de proiectare de drumuri din sectiunea de gospodarie comunala a Sfatului popular al orasului Bucuresti elaboreaza documentatii tehnice pentru lucrari de drumuri de orice valoare din planul Sfatului popular al orasului Bucuresti.
  2. Serviciile de proiectare ale intreprinderilor de electricitate din cadrul Ministerului Minelor si Energiei Electrice elaboreaza – pe baza normativelor in vigoare si cu asistenta tehnica a Institutului de studii si proiectari energetice – documentatii tehnice pentru lucrari pe care le exploateaza acest minister, dupa urmatorul profil:

– studii tehnico-economice de perspectiva privind sistematizarea, modernizarea si dezvoltarea instalatiilor electro-energetice;

– documentatii tehnice pentru lucrari de electrificari rurale; sistematizari si dezvoltari ale retelelor de distributie orasenesti, racorduri si bransamente electrice, linii de transport si distributie, posturi si statii de transformare pina la tensiunea de 110 kV inclusiv;

– studii pentru alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali care nu necesita consum de aburi;

– centrale termoelectrice pina la puterea de 1000 kW precum si extinderi in centralele existente de 1000 kW;

– documentatii tehnice de protectie prin relee si automatizari pentru instalatii pina la tensiunea 110 kV inclusiv.

  1. Serviciul de proiectare al Intreprinderii de transporturi Bucuresti (ITB) a Sfatului popular al orasului Bucuresti, elaboreaza documentatii tehnice pentru lucrari de orice valoare necesare transportului in comun in orasul Bucuresti, precum si studii tehnico-economice si proiecte tehnice pentru utilajele si masinile respective.

In conditiile prevazute in prezenta hotarire, poate elabora si documentatii tehnice pentru reparatii, amenajari si transformari necesare lucrarilor industriale specifice transportului in comun.

  1. Serviciul de proiectare al Intreprinderii de stat „Decorativa” a Comitetului de Stat pentru Cultura si Arta, elaboreaza documentatii tehnice pentru amenajarea expozitiilor importante si pentru instalatii mecanice si electrice de scena, de orice valoare.
  2. Trusturile si intreprinderile de constructii-montaj elaboreaza documentatii tehnice pentru organizarea santierelor (faza II-a), constructii provizorii de santier, detalii de executie care nu sint legate de stabilitatea si plastica constructiilor, precum si documentatii tehnice pentru modernizarea procesului de productie al trusturilor si intreprinderilor respective.

Trusturile si intreprinderile de constructii-montaj vor trece treptat, pe masura intaririi lor cu cadre tehnice, la elaborarea proiectelor de executie pentru lucrari de orice valoare din planul lor de productie – in cazul elaborarii documentatiilor tehnice in doua faze de proiectare, cu asistenta tehnica a organizatiei de proiectare care a elaborat proiectul de ansamblu, sau in cazul adaptarii la teren a proiectelor tip si refolosibile – pentru acele categorii de obiecte care se vor stabili de Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare.

In termen de 90 de zile de la data prezentei hotariri, Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare va intocmi Regulamentul privind reglementarea elaborarii documentatiilor tehnice de catre organizatiile de executie.

  1. Intreprinderile pentru fabricarea si montarea ascensoarelor ale Ministerului Metalurgiei si Constructiilor de Masini elaboreaza proiecte de executie pentru lucrari de orice valoare privind executia si montarea ascensoarelor.
  2. Intreprinderile pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmorei si pietrei de constructii – Bucuresti si Simeria – ale Ministerului Industriei Constructiilor, elaboreaza documentatii tehnice pentru lucrari de orice valoare privind releveele necesare constructiilor la care se executa lucrari de piatra sau marmora, detaliile de stereotomie, planurile de montaj si cataloagele de piese pentru lucrarile de piatra sau marmura.
  3. Combinatele, trusturile si intreprinderile miniere ale Ministerului Minelor si Energiei Electrice elaboreaza documentatii tehnice pentru lucrari de orice valoare, in baza studiilor tehnico-economice, respectiv a proiectelor de ansamblu elaborate de Institutul de proiectari miniere si Directia metale rare, dupa urmatoarele profile:
  4. a) Combinatul carbonifer Valea Jiului:

– elaboreaza in mod complex documentatiile tehnice pentru lucrarile aferente bazinului carbonifer Valea Jiului, inclusiv studiile tehnico-economice, precum si instalatiile industriale aferente;

– elaboreaza documentatii tehnice pentru utilajul tehnologic si prototipurile de masini miniere;

– elaboreaza proiecte de funiculare miniere.

  1. b) Trustul minier Baia Mare, Trustul minier Deva si Trustul minier Oltenia, elaboreaza documentatii tehnice dupa cum urmeaza:

– studii tehnico-economice si proiecte de ansamblu pentru sectii noi in minele existente sau sectoare independente mici;

– proiecte de executie pentru lucrari miniere;

– proiecte de executie pentru obiective de la suprafata care nu presupun o specialitate deosebita.

Celelalte trusturi si intreprinderi miniere ale Ministerului Minelor si Energiei Electrice, neprevazute la alineatele a si b de mai sus, vor putea elabora proiecte de executie pentru lucrarile miniere in subteran, de orice valoare, in baza studiilor tehnico-economice, respectiv a proiectelor de ansamblu, precum si proiectele de executie pentru reparatii si obiecte care se construiesc la suprafata.

  1. c) Directia metale rare elaboreaza in mod complex documentatii tehnice pentru lucrarile aferente sectorului sau de activitate, inclusiv instalatiile industriale.
  2. d) In afara organizatiilor de proiectare aratate la punctele a, b si c de mai sus, Ministerul Minelor si Energiei Electrice poate autoriza, potrivit necesitatilor si posibilitatilor – cu avizul Comitetului de Stat al Planificarii si al Comitetului de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare – ca si alte trusturi si intreprinderi sa elaboreze documentatii tehnice, dupa profilul celor aratate la punctul b.
  3. Directiile de gospodarire a apelor si districtele hidrotehnice ale Comitetului de Stat al Apelor elaboreaza documentatiile tehnice si studiile aferente pentru lucrari de profilul IPACH, in conformitate cu delimitarile stabilite de Comitetul de Stat al Apelor prin programele de proiectare departamentale ale acestor unitati, precum si documentatii tehnice pentru alimentarea cu apa si canalizarea localitatilor rurale si unitatilor agricole socialiste.

Trustul de constructii hidrotehnice si amenajari hidroameliorative (TCH) elaboreaza documentatii tehnice de executie si adaptari la teren pentru lucrarile care se incadreaza in profilul sau de activitate.

  1. Birourile de proiectare din directiile regionale de cai ferate, directiile regionale PTTR si Directia PTTR a Capitalei si regiunii Bucuresti, elaboreaza documentatii tehnice pentru lucrari de orice valoare necesare titularilor de investitii, dupa urmatorul profil:
  2. a) Racorduri de cai ferate cu instalatiile aferente ca:

– modificari si instalatii noi de centralizare electromecanica:

– instalatii de asigurare cu incuietori, cu si fara bloc;

– instalatii de telecomunicatii feroviare numai pina la valoarea de 200.000 lei;

– modificari la instalatiile de centralizare electrodinamica, cu avizul Directiei centralizare si telecomunicatii;

  1. b) Racorduri de telecomunicatii:

– instalatii de posturi telefonice;

– constructii de trasee si circuite pentru abonati;

– instalatii de centrale telefonice manuale cu baterie locala si baterie centrala (exclusiv baterie centrala multiplu) de orice capacitate;

– instalari de centrale telefonice automate pina la 50 linii, iar Directia PTTR a Capitalei si regiunii Bucuresti pina la 100 linii;

– extensii de retele de radioficare de la 40 V pina la 240 V;

– mutari de trasee telefonice si telegrafice de categoria II-a si a III-a, in afara acelora care sint legate de modernizarile de drumuri;

– alte lucrari legate de racorduri de telecomunicatii.

Birourile de proiectare din directiile regionale de cai ferate, directiile regionale PTTR si Directia PTTR a Capitalei si regiunii Bucuresti pot elabora – in conditiile prevazute in prezenta hotarire – documentatii tehnice pentru reparatii si lucrari de investitii din planul Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor.

  1. Oficiile de proiectare si de organizare a teritoriului ale sfaturilor populare regionale si al orasului Bucuresti elaboreaza documentatii tehnice pentru lucrari de orice valoare privind organizarea teritoriului agricol si combaterea eroziunii solului, pe baza directivelor si instructiunilor tehnice elaborate de Consiliul Superior al Agriculturii. De asemenea tin evidenta fondului geodezic si topografic pentru intregul teritoriu agricol al regiunii.
  2. Sectiunile de arhitectura si sistematizare (SAS) ale sfaturilor populare al orasului Bucuresti si al regiunii Dobrogea, precum si serviciile de sistematizare si arhitectura (SSA) ale sfaturilor populare raionale si orasenesti pot elabora in conditiile prevederilor prezentei hotariri – cu asistenta tehnica a directiilor de sistematizare, arhitectura si proiectare a constructiilor respective – documentatii tehnice pentru urmatoarele categorii de lucrari:

– teme, studii, schite si detalii de sistematizare a localitatilor si in special cele pentru sate;

– studii de amplasament;

– adaptari la teren a proiectelor-tip de locuinte si social-culturale, lucrari edilitare, intretineri si reparatii de strazi si podete, piete comerciale, spatii verzi, lucrari noi pentru beneficiarii particulari si lucrari ce se executa din fondurile de contributie voluntara a cetatenilor.

  1. Institutul de Cercetari si Proiectari Piscicole din Ministerul Industriei Alimentare elaboreaza documentatii tehnice pentru lucrari de interes republican, privind amenajarile piscicole si asigura asistenta tehnica in acest domeniu, pentru lucrarile sfaturilor populare.
  2. Sectiile de proiectari ale Ministerului Fortelor Armate si Ministerului Afacerilor Interne, elaboreaza documentatii, tehnice pentru lucrari de orice valoare din incinta unitatilor militare precum si pentru lucrarile privind crearea unor unitati sau obiective militare in interiorul sau in afara localitatilor.

De asemenea aceste sectii pot elabora documentatii tehnice numai pentru localitatile si cladirile social-culturale din incintele unitatilor militare.

  1. Directia monumentelor istorice a Comitetului de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare elaboreaza documentatii tehnice pentru restaurari de monumente istorice si de arhitectura, indiferent de valoarea lucrarilor.
  2. Proiectarea expozitiilor pentru strainatate se face prin serviciul de proiectare al Camerei de Comert, indiferent de valoarea lucrarilor.
  3. Organizatiile economice socialiste pot elabora, prin serviciile sau birourile de proiectare proprii, cu aprobarea conducerii organului central in subordinea caruia se afla, atit pentru nevoi proprii cit si pentru alte unitati apartinind aceluiasi organ central, documentatii tehnice pentru piese de schimb, dispozitive mecanice si accesorii, amenajari si reparatii capitale ale utilajelor si mici mecanizari.

Intreprinderile de specialitate ale Ministerului Metalurgiei si Constructiilor de Masini pot elabora, prin serviciile sau birourile de proiectare proprii, cu aprobarea conducerii ministerului, atit pentru nevoi proprii cit si pentru alte unitati din cadrul aceluiasi minister, documentatii tehnice pentru constructii navale de orice valoare.

Aceste intreprinderi si organizatii economice pot elabora, cu aprobarea conducerii ministerului respectiv si documentatiile tehnice de profilul prevazut mai sus, necesare unitatilor subordonate altor ministere.

  1. Serviciile de proiectare pentru investitii, existente la Uzinele Steagul Rosu si Uzina de tractoare din Brasov vor putea proiecta in continuare investitiile proprii pina la terminarea lucrarilor in curs.

ANEXA Nr. 2

Masuri privind reglementarea si simplificarea activitatii de proiectare pentru masini, utilaje, aparate si instalatii

Activitatea de proiectare de masini, utilaje, aparate si instalatii in organizatiile de proiectare si in uzinele constructoare de masini va fi coordonata si indrumata din punct de vedere metodologic – pentru toate ramurile economiei – de catre Ministerul Metalurgiei si Constructiilor de Masini, tinind seama de urmatoarele:

  1. Cu privire la fazele in care trebuie realizata documentatia tehnica
  2. Documentatii tehnice si faze de proiectare pentru masini, utilaje, aparate si instalatii care se produc de catre industria constructoare de masini sint urmatoarele:
  3. a) Documentatia de proiectare constructiva avind ca faze:

– studiul tehnico-economic (inclusiv tema de proiectare);

– proiect tehnic;

– desene de executie.

  1. b) Documentatia de proiectare tehnologica avind ca faze:

– fise si desene de executie pentru tehnologia de fabricatie;

– desene de executie pentru echipamentul tehnologic (SDV);

  1. Studiul tehnico-economic, inclusiv tema de proiectare, desenele de executie si documentatia de proiectare tehnologica reprezinta elemente obligatorii pentru asimilarea masinilor, utilajelor, aparatelor si instalatiilor de serie, precum si a unicatelor importante.
  2. Pentru masinile, utilajele si aparatele de mare complexitate si pentru liniile tehnologice de fabricatie si instalatiile complexe este obligatorie si faza de proiect tehnic.

In toate cazurile in care este necesara elaborarea proiectului tehnic, aceasta se va preciza prin studiul tehnico-economic care se supune spre aprobare.

  1. Pentru utilajele unicate care nu se incadreaza la pct. 2 (nu sint utilaje de serie si nici unicate importante) si pentru care justificarea asimilarii si caracteristicile tehnice rezulta din proiectele investitiilor respective, asimilarea se va putea face pe baza temei de proiectare si a desenelor de executie.
  2. Cu privire la continutul fazelor de proiectare
  3. Continutul studiului tehnico-economic este cel definit prin Hotarirea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman si a Consiliului de Ministri nr. 877/1960.

In cazul utilajelor mentionate la Capitolul A, pct. 4, pentru care nu se intocmeste studii tehnico-economice (STE), se va elabora numai tema de proiectare care va cuprinde toate caracteristicile tehnice si constructive necesare pentru a se putea trece la elaborarea desenelor de executie.

  1. Proiectul tehnic trebuie sa determine toate elementele principale de calcul si constructive, necesare intocmirii desenelor de executie.

Proiectul tehnic trebuie sa cuprinda:

– elementele principale de calcul pentru produsul sau instalatia respectiva;

– desenul de ansamblu cu sectiuni si la nevoie desene pentru subansamblele principale (in orice caz pentru subansamblele independente ale instalatiilor complexe) inclusiv cotele principale si planurile de pozitionare ale diverselor parti componente ale instalatiilor si utilajelor;

– caietul de sarcini;

– memoriul de prezentare.

Continutul amanuntit si modul de intocmire al proiectelor tehnice pentru masinile, utilajele si instalatiile specifice diverselor ramuri economice se vor stabili prin normative elaborate de catre institutele de proiectare ale ministerelor respective si celorlalte organe centrale in subordinea carora se afla aceste institute, cu avizul Ministerului Metalurgiei si Constructiilor de Masini.

  1. Desenele de executie trebuie sa cuprinda toate elementele necesare pentru elaborarea tehnologiei si realizarea produsului in uzina precum si:

– notite tehnice pentru deservire si intretinere;

– caietul de sarcini si memoriu de prezentare, daca nu se executa faza de proiect tehnic.

  1. Cu privire la stabilirea sarcinilor de elaborare si avizare a fazelor de proiectare
  2. Studiile tehnico-economice se vor elabora si aviza in conformitate cu prevederile Hotaririi Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman si a Consiliului de Ministri nr. 877/1960.
  3. Temele de proiectare, in cazurile in care asimilarea produselor se poate face fara studiu tehnico-economic, conform prevederilor prezentei hotariri, se intocmesc si se avizeaza in aceleasi conditii ca si studiile tehnico-economice.
  4. Proiectele tehnice se vor elabora de catre:

– producator, pentru toate utilajele de serie de utilizare comuna;

– beneficiari, prin organizatiile de proiectare de ramura, pentru utilajele destinate liniilor tehnologice si instalatiilor complexe specifice, precum si pentru utilajele individuale specifice de mare complexitate.

Uzinele constructoare de masini in al caror profil intra masini si agregate din categoria celor de uz general, care fac parte din instalatiile complexe si liniile tehnologice pentru care organizatiile de proiectare urmeaza sa intocmeasca proiecte tehnice, sint obligate sa puna la dispozitia acestora toate datele si caracteristicile produselor respective, inclusiv in cazurile referitoare la produse noi pentru care uzina este specializata.

In cazul in care in proiectele tehnice ale liniilor tehnologice si instalatiilor complexe se cuprind masini si agregate care nu se incadreaza in categoria celor de uz general, organizatiile de proiectare, care au calitatea de proiectant general, sint obligate sa precizeze prin proiectul tehnic toate caracteristicile acestora, astfel incit uzinele producatoare sa poata elabora desenele de executie si tehnologia corespunzatoare.

Proiectele tehnice ale utilajelor de serie de uz general se vor aviza de catre Consiliul Tehnic al ministerului producator si se vor aproba de catre ministru.

Proiectele tehnice ale utilajelor si instalatiilor specifice diverselor ramuri economice se vor aviza de catre Consiliile Tehnice ale ministerului beneficiar si ale ministerului producator si se vor aproba de catre conducatorii ministerelor respective.

  1. Desenele de executie se vor intocmi de catre uzinele care produc masinile, utilajele, aparatele si instalatiile respective, in afara de cele prevazute la anexa nr. 1 la prezenta hotarire, care se elaboreaza de institutele de proiectare respective.
  2. In vederea realizarii utilajelor, liniilor tehnologice si instalatiilor complexe, la nivelul tehnicii mondiale, la elaborarea proiectelor tehnice si a desenelor de executie ministerele in subordinea carora se afla intreprinderile producatoare si beneficiare de utilaje sint obligate sa urmareasca realizarea unei strinse colaborari intre institutele de proiectare si intreprinderi producatoare, astfel incit sa se asigure promovarea solutiilor tehnice cele mai moderne, economicitatea productiei si posibilitatile reale de executie, in conformitate cu dotarea tehnologica a uzinelor respective.

Ministerele si celelalte organe centrale vor lua masuri pentru interzicerea elaborarii in cadrul institutelor de proiectare a desenelor de executie pentru utilaje care se incadreaza in profilul si specializarea uzinelor producatoare, in afara de cele prevazute la anexa nr. 1.

  1. Cu privire la asimilarea produselor noi pe baza de licente si modele
  2. Asimilarea liniilor tehnologice de fabricatie si a instalatiilor complexe care urmeaza a se produce in stricta conformitate cu instalatiile similare existente in tara si verificate in exploatare, se poate face fara faza de studiu tehnico-economic, prin introducerea directa in planul de productie, pe baza analizarii posibilitatilor de executie. De acelasi regim pot beneficia si utilajele unicale de mare complexitate pentru care s-a hotarit asimilarea conform unor modele existente in tara si verificate in exploatare (de exemplu: utilaje energetice, masini unelte de mare complexitate, nave maritime etc).
  3. In cazurile in care asimilarea produselor se face pe baza de licente sau documentatii tehnice achizitionate din strainatate sau puse la dispozitie in cadrul conventiilor de colaborare sau pe alte cai, etapele de proiectare constructiva vor fi:

– studiul tehnico-economic, inclusiv tema de proiectare;

– desenele de executie.

Achizitionarea licentei sau documentatiei tehnice este in sarcina ministerului sau a organului central beneficiar ai carui reprezentanti vor fi asistati de specialisti ai Ministerului Metalurgiei si Constructiilor de Masini.

Ministerul beneficiar este integral raspunzator de alegerea tipului si nivelului tehnic al produsului care formeaza obiectul licentei sau documentatiei respective.

Ministerul Metalurgiei si Constructiilor de Masini urmareste si raspunde integral asupra felului in care sint cuprinse in licentele si documentatiile care se achizitioneaza toate elementele necesare realizarii in perfecte conditiuni a produsului respectiv. In acest scop Ministerul Metalurgiei si Constructiilor de Masini va aviza fisele tehnice de import, cererile de colaborare pentru obtinerea de documentatii tehnice sau alte forme de acorduri si protocoale care au drept rezultat achizitionarea sau obtinerea de documentatii tehnice pentru produse noi care urmeaza a se executa in intreprinderile sale.

  1. Modelele determinate prin studiile tehnico-economice pentru a sta la baza asimilarii unor produse noi, se vor achizitiona de catre beneficiari, acoperindu-se din fondul valutar prevazut in acest scop prin planul centralizat la dispozitia Comitetului de Stat al Planificarii. Beneficiarii de modele isi vor prevedea modelele necesare, in planul de investitii, plata lor urmind a se face conform normelor legale in vigoare. Costul modelelor care prin specificul lor nu pot fi folosite ca mijloace de productie, ci servesc exclusiv pentru asimilare, se va suporta din fondurile prevazute pentru introducerea tehnicii noi.

Pe baza studiilor tehnico-economice beneficiarii de utilaje vor introduce fisele tehnice de import, urmind ca la primirea modelelor acestea sa fie puse la dispozitie de indata Ministerului Metalurgiei si Constructiilor de Masini care le va inapoia ulterior beneficiarilor pentru a fi date in folosinta, in toate cazurile in care acest lucru este posibil.

Achizitionarea modelelor inainte de elaborarea studiilor tehnice economice pentru a servi la fundumentarea acestora, cind nu exista in tara produse similare pentru experimentari, procurarea lor se face de catre beneficiari din fondurile valutare proprii de import, respectiv investitii, urmind ca utilajele sa fie ulterior date in exploatare.

In cazurile in care asimilarea produselor pe baza de modele face necesara dezmembrarea sau distrugerea acestora astfel incit nu mai pot fi date ulterior in exploatare, beneficiarii modelelor vor face formele de casare, conform prevederilor in vigoare.

In cazul in care actiunea de asimilare face necesara distrugerea unor piese componente ale modelelor de referinta in vederea studiului amanuntit al realizarii lor, cheltuielile necesare pentru confectionarea acestor piese, in scopul completarii si darii in functiune a utilajelor respective, se vor suporta de catre intreprinderile care asimileaza produsul in cauza, din fondurile prevazute pentru introducerea tehnicii noi.

Modelele pentru produsele noi de uz comun, necesare mai multor beneficiari se vor achizitiona de catre Ministerul Metalurgiei si Constructiilor de Masini care este beneficiarul lor in intelesul prevederilor prezentului articol. Dupa asimilare, modelele produselor din aceasta categorie, care nu au fost scoase din uz prin actiunea de asimilare, pot fi transferate diversilor beneficiari specifici, in vederea folosirii in exploatare.

  1. La asimilarea produselor pe baza de modele existente in tara, care sint in exploatare, beneficiarii de produse sint obligati a le tine la dispozitia Ministerului Metalurgiei si Constructiilor de Masini, in termenele si conditiile care se vor stabili de conducatorii ministerelor respective, in conformitate cu termenele planificate pentru insusirea produselor.
  2. Beneficiarii de linii tehnologice de fabricatie si instalatii complexe, care urmeaza a se asimila in tara pe baza de modele inca nesosite sau nedate in exploatare, vor incheia cu Ministerul Metalurgiei si Constructiilor de Masini conventii, prin care se obliga sa puna la dispozitie acestuia, la termenele si in conditiile stabilite de comun acord, utilajele respective, in vederea proiectarii inaintea darii lor in functiune si – pe cit posibil – inaintea sau in timpul montajului lor definitiv. Documentele respective vor fi aprobate de conducatorii ministerelor interesate.

ANEXA Nr. 3

Repartizarea sarcinilor privind gradul de detaliere a proiectelor de executie

Ministerele, celelalte organe centrale si comitetele executive ale sfaturilor populare regionale si ale oraselor Bucuresti si Constanta, care au in subordine institute de proiectare si directii de sistematizare, arhitectura si proiectare a constructiilor, vor prezenta propuneri privind gradul de detaliere a proiectelor de executie, pentru categoriile de proiecte din profilul organizatiei de proiectare respective, cu exceptia urmatoarelor categorii de lucrari, pentru care se vor prezenta propuneri centralizate dupa cum urmeaza:

  1. Comitetul executiv al Sfatului popular al orasului Bucuresti si Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare, pentru constructii de locuinte, cladiri social-culturale si transport in comun.
  2. Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, pentru drumuri, cai ferate, poduri, tunele, telecomunicatii.
  3. Ministerul Minelor si Energiei Electrice, pentru centrale electrice, centrale electrice de termoficare, retele de termoficare si statii de transformare.
  4. Ministerul Industriei Petrolului si Chimiei, pentru retele de gaze si statii de reglare a presiunii gazelor.
  5. Comitetul de Stat al Apelor, pentru alimentari cu apa, canalizari si epurarea apelor reziduale.

ANEXA Nr. 4

Institutele de proiectare si cercetare care vor centraliza evidenta proiectelor de masini, utilaje, parti de utilaje si aparataje diverse

– Institutul de proiectare a uzinelor si instalatiilor metalurgice (IPROMET) – pentru utilaje specifice industriei siderurgice si materialelor refractare (exclusiv laminoare);

– Institutul pentru proiectarea de laminoare (IPL) – pentru utilaje de laminoare si foraje inclusiv cuptoarele aferente;

– Institutul de proiectari miniere (IPROMIN), pentru utilaje specifice miniere;

– Institutul de cercetare si proiectare pentru industria electrotehnica (ICPE), pentru masini electrice, utilaje si aparatura electrica;

– Intreprinderea de prototipuri masini agricole (IPMA), pentru masini agricole, utilaje, aparate si unelte agricole;

– Institutul de proiectare pentru industria chimiei organice si petrochimice (IPROCHIM) si Institutul de proiectare pentru industria chimiei anorganice si metalelor neferoase (IPRAN) – pentru utilaje specifice industriei chimice;

– Institutul de proiectare pentru foraje, extractie, transportul si depozitarea titeiului, gazelor si produselor petrolifere (IPETG) si Institutul de proiectare al instalatiilor petrolifere (IPIP), pentru utilaje petroliere;

– Institutul de cercetare tehnologica pentru procese tehnologice specifice industriei constructiilor de masini (ICTCM), pentru masinile, utilajele si aparatele de uz general si specifice, necuprinse la punctele de mai sus.

Organizatiile de proiectare si cercetare aratate mai sus vor revizui si completa evidentele intocmite si le vor difuza, in termen de 90 zile de la data prezentei hotariri, tuturor organizatiilor de proiectare interesate.

IX.V.MMXX www.pensii.ro -Legislație

Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *