Instrucțiunea nr. 1040 din 1967 pentru aplicarea legii 27 din 1966

author
34 minutes, 32 seconds Read

Ministerul Muncii

Instrucțiunea nr. 1040/1967 pentru aplicarea Legii nr. 27/1966 privind pensiile de asigurari sociale de stat si pensia suplimentara si a Hotaririi Consiliului de Ministrii nr. 252/1967

În vigoare de la 01 ianuarie 1967

Publicat în Buletinul Oficial din 01 ianuarie 1967.

In vederea aplicarii unitare a Legii nr. 27/1966 si a H.C.M. nr. 252/1967, in temeiul art. 80 din aceasta lege, se emit urmatoarele instructiuni:

  1. In aplicarea dispozitiilor art. 91 din legea pensiilor, incadrarea in grupe de munca a muncitorilor si celorlalti angajati care au lucrat in munci foarte grele sau foarte vatamatoare ori in munci grele sau vatamatoare se face potrivit tabelelor anexe nr. 1 si 2 la regulamentul de aplicare a Decretului nr. 292/1959, cu completarile ulterioare, tabele care se alatura la prezentele instructiuni*).

*) Elaborate de Ministerul Muncii, Comitetul de Stat pentru Probleme de Organizare si Salarizare si de Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor. In conformitate cu Legea nr. 21/1967, Legea nr. 22 si H.C.M. nr. 226/1968 atributiile din acest domeniu de activitate in prezent sint indeplinite de Ministerul Muncii. In cuprinsul instructiunii au fost introduse modificarile privind noua denumire a organelor centrale si locale ale puterii si administratiei de stat pe baza reglementarilor in vigoare.

Maistrii, tehnicienii si inginerii se considera ca lucreaza in munci incadrate in grupele I si II de munca numai in cazul in care isi desfasoara activitatea, in mod permanent, in aceleasi conditii de munca cu muncitorii prevazuti in tabelele anexe nr. 1 si 2. Conditiile in care s-a desfasurat activitatea se dovedesc cu carnetul de munca sau cu alte acte oficiale.

  1. In aplicarea art. 14 alin. 1 din legea pensiilor, daca in adeverintele de cotizare la fostele asigurari sociale nu se mentioneaza pentru care anume saptamini s-a cotizat, atunci cand din acestea rezulta mai putin de 52 de saptamini cotizate pe an, la stabilirea perioadelor de intrerupere se va lua in considerare ca saptaminile sint cotizate la inceputul anului financiar sau la sfirsitul acestuia, dupa cum este mai avantajos pentru cel in cauza.
  2. In aplicarea art. 14 alin. 3 din legea pensiilor se precizeaza ca dispozitiile alin. 2 de la acelasi articol se aplica si angajatilor care au intrerupt activitatea in urmatoarele perioade:
  3. a)I.1938-19.XII.1944, cit a fost in vigoare legislatia rasiala, pentru cei la care s-a referit aceasta legislatie, precum si perioada septembrie 1940 – decembrie 1945 pentru cetatenii din Ardealul de Nord care au suferit consecintele politicii discriminatorii, chiar daca aceste perioade nu sint considerate ca vechime in munca potrivit art. 29 din H.C.M. nr. 252/1967;
  4. b) timpul cit o persoana a fost detinuta (in preventie sau in executarea unei pedepse privative de libertate);
  5. c) timpul in care cei lipsiti de capacitate vizuala au intrerupt activitatea salariata.
  6. Stabilirea cuantumului pensiei de invaliditate cauzata de tuberculoza se va face prin aplicarea la baza de calcul a procentelor prevazute in tabelul de la art. 22 alin. 1 lit. a din legea pensiilor. Incadrarea in grupe de munca este determinata de conditiile de la locul de munca, potrivit contractului de munca, de la data ivirii invaliditatii.
  7. Copiii beneficiari ai unei pensii de urmas internati in unitati de copii au dreptul sa primeasca pensia si pe timpul internarii.
  8. Copiii beneficiari ai unei pensii de urmas care continua studiile au dreptul la plata pensiei de urmas pe timpul vacantei de vara in cazul cind nu au implinit virsta de 25 de ani; plata in continuare a drepturilor, cu incepere de la 1 octombrie al anului respectiv, se va face numai pe baza dovezii din care sa rezulte ca sint in continuare de studii.

Copiii beneficiari ai unei pensii de urmas care continua studiile si care implinesc virsta de 25 de ani in timpul vacantei de vara nu au dreptul sa mai primeasca pensia cu incepere de la intii a lunii urmatoare implinirii virstei.

Cei care nu au implinit virsta de 25 de ani si care termina studiile vor primi pensie pina la 1 octombrie ale acelui an sau pina la intii a lunii urmatoare aceleia in care au fost incadrati in productie daca aceasta s-a facut inainte de 1 octombrie.

  1. Precizarile facute pentru copiii beneficiari ai unei pensii de urmas prevazute la pct. 5 si 6 din prezentele instructiuni sint valabile si pentru copiii beneficiari de ajutor social de urmas, precum si pentru frati si surori.
  2. Sotia are drept la pensia de urmas la implinirea virstei de 50 de ani daca a nascut, pina la data decesului sustinatorului, 5 sau mai multi copii, chiar daca copiii provin din mai multe casatorii sau din afara casatoriei.
  3. La stabilirea vechimii in munca pentru acordarea ajutorului social se iau in considerare numai anii efectiv lucrati in calitate de angajat, fara sa se includa sporurile de vechime in munca.

De asemenea, se iau in considerare perioadele prevazute la art. 29 lit. a, b si c si la art. 30 alin. 1 lit. c, d, e, f si j din H.C.M. nr. 252/1967 – in situatia prevazuta la lit. j numai daca cea mai mare parte din activitate a desfasurat-o ca angajat.

  1. Perioadele pentru care s-a cotizat la fostele case de asigurari sociale care au functionat in Ardealul de Nord intre anii 1940-1945 constituie vechime in munca daca din documentele prevazute rezulta perioadele cotizate si persoana pentru care s-a cotizat. Aceasta situatie se refera la cetatenii romani prevazuti in Legea nr. 261/1945, publicata in „Monitorul Oficial” nr. 78 din 4.IV.1945.
  2. In aplicarea art. 29 lit. j si k din H.C.M. nr. 252/1967, cotizatiile la fostele asigurari sociale pentru care nu se specifica saptaminile pentru care s-a platit cotizatia in anul respectiv se considera ca au fost depuse imediat inaintea persecutiei rasiale sau inaintea indepartarii din serviciu de catre autoritatile maghiare.
  3. In aplicarea art. 48 din legea pensiilor, pensia de urmas se acorda dupa cum urmeaza:

– daca decesul sustinatorului a intervenit in perioada cit acesta se afla in munca, pensia de urmas se acorda de organul de pensionare al sectorului in care s-a prestat ultima activitate;

– daca sustinatorul, la data decesului, era pensionar, pensia de urmas se acorda de organul la care pensionarul era in plata;

– in cazul cind sustinatorul, la data decesului, nu era in munca sau nu avea calitatea de pensionar, la acordarea pensiei de urmas se disting urmatoarele situatii:

  1. a) daca sustinatorul decedat indeplinea conditiile de virsta si vechime in munca pentru acordarea unei pensii pentru limita de virsta, pensia de urmas se stabileste de organul de pensionare al sectorului in care acesta a avut cea mai mare parte din vechimea in munca;
  2. b) daca sustinatorul decedat indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii de invaliditate, pensia de urmas se stabileste de organul de pensionare al sectorului in care s-a prestat ultima activitate;
  3. c) daca sustinatorul decedat indeplinea conditia de vechime pentru pensia integrala pentru limita de virsta, dar nu avea virsta ceruta pentru obtinerea acestei pensii, pensia de urmas se stabileste de organul de pensionare al sectorului in care a avut cea mai mare parte din vechimea in munca.
  4. In aplicarea art. 49 alin. 2 din H.C.M. nr. 252/1967, sumele cuvenite pe trecut se achita fara ca plata lor sa fie esalonata.
  5. In aplicarea art. 42 alin. 1 din legea pensiilor, in cazul recalcularii sau transformarii pensiei celor care s-au inscris la pensie dupa 1 ianuarie 1967, sporul pentru continuitate in munca va fi calculat la noul cuantum al pensiei in procentul avut in vedere la stabilirea initiala a pensiei.

Cei carora nu li s-a acordat acest spor la stabilirea initiala a pensiei nu-l vor putea dobindi cu ocazia recalcularii sau transformarii pensiei.

  1. In cazul in care unui pensionar sau beneficiar de ajutor social de invaliditate ii expira termenul de valabilitate a deciziei de pensie ori de ajutor social in timpul cit executa o pedeapsa privativa de libertate, acest termen se prelungeste pina la data punerii sale in libertate.

In termen de 30 de zile de la eliberare, cel in cauza este obligat sa se prezinte la comisia de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca in vederea reexaminarii medicale. In caz de neprezentare la revizuirea medicala in acest termen, sumele platite urmasilor dupa data eliberarii se recupereaza potrivit art. 51 din legea pensiilor.

  1. In sensul art. 60 din legea pensiilor, pensionarii care primesc, pe linga salariu, si pensia in intregime pe timpul cit sint angajati sint cei prevazuti la art. 59 alin. 1 din aceeasi lege, adica pensionarii cu pensii integrale pentru limita de virsta, precum si pensionarii cu pensii acordate prin decrete, hotariri ale Consiliului de Ministri sau ale altor organe competente (pensii acordate prin comisii instituite pe baza unor acte normative speciale etc.), indiferent daca functiile in care sint angajati figureaza sau nu pe lista celor admise la cumul.

In aplicarea art. 60 alin. 1 lit. a din legea pensiilor, fractionarea unor posturi in vederea ocuparii lor de catre doi pensionari cu cite o jumatate de norma este interzisa.

Angajarea pensionarilor cu contracte de munca pe durata determinata de pina la 4 luni intr-un an calendaristic, potrivit art. 60 alin. 1 lit. b din legea pensiilor, se face numai pentru activitati cu caracter temporar sau sezonieri ori pentru inlocuirea unor angajati care, din diferite cauze, nu lucreaza, dar carora, potrivit legii, li se mentine contractul de munca.

  1. Pentru toate categoriile de beneficiari de pensii sau ajutor social, angajati sau mentinuti in munca, unitatile vor proceda conform prevederilor Instructiunilor nr. IV/336/1965 emise de Ministerul Finantelor si Ministerul Sanatatii, cu completarile ulterioare. Drepturile de pensie cuvenite acestor pensionari se stabilesc in conformitate cu prevederile art. 59 si art. 61 din legea pensiilor.
  2. Unitatile sint obligate ca, la angajare, sa ceara carnetul de munca pentru a cunoaste daca solicitantul este pensionar sau beneficiar de ajutor social.

De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 25 alin. 3 si art 31 alin. 2 din Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 90/1960, unitatile sint obligate sa inregistreze in carnetele de munca ale pensionarilor timpul efectiv lucrat de acestia.

  1. Potrivit art. 11 alin. 2 din H.C.M. nr. 407/1965, pensionarii cu pensie integrala pentru limita de virsta, precum si pensionarii cu pensii acordate prin hotariri ale Consiliului de Ministri sau ale altor organe competente angajati ca muncitori calificati cu contracte de munca pe o durata maxima de 7 luni in perioada 1 octombrie 1 mai, care sint necesari exploatarii si intretinerii centralelor termice de cvartal, cartier si cladire, precum si a celorlalte parti si instalatii comune, sint exceptati de la dispozitiile referitoare la cumulul pensiei cu salariul.

Angajarea acestor pensionari se poate face numai pentru inlocuirea unor muncitori calificati care lipsesc temporar de la serviciu, dar ale caror contracte de munca sint mentinute in conformitate cu legea (de exemplu: bolnavi, detasati etc.).

De asemenea, angajarea in aceste conditii este posibila si in situatiile in care mentinerea in mod permanent a unui anumit numar de muncitori calificati necesari pentru exploatarea si intretinerea centralelor termice sau a partilor si instalatiilor comune nu se justifica intregul an, in raport cu volumul sarcinilor si gradul de ocupare al muncitorilor respectivi.

Pensionarii cu pensii integrale pentru limita de virsta angajati cu contracte de munca pe durata nedeterminata (permanenti) pot cumula pensia cu salariul numai in conditiile art. 59 alin. 1 din legea pensiilor.

Pensionarii angajati pentru deservirea imobilelor care nu intra in cadrul unei administratii de cladiri, fiind administrate direct de comitetele de locatari, sint supusi acelorasi norme de cumul al pensiei cu salariul ca si cei angajati de catre intreprinderile care au in administrare fondul locativ – proprietate de stat.

  1. De la dispozitiile referitoare la cumulul pensiei cu salariul se mai excepteaza, in temeiul H.C.M. nr. 438/1965, pensionarii angajati in calitate de contabili sefi de catre Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania la cooperativele agricole de productie, iar in temeiul Hotaririi Comitetului Central al Partidului Comunist Roman si a Consiliului de Ministri nr. 427/1962, pensionarii angajati ca ingineri agronomi si medici veterinari la intreprinderi agricole de stat, cooperative agricole de productie, statiuni de masini si tractoare, circumscriptii sanitar-veterinare si in sectoarele de productie din cadrul statiunilor experimentale ale Institutului Central de Cercetari Agricole.
  2. In cazul pensionarilor de invaliditate gradul III, angajati, carora li s-a acordat cuantumul pensiei pentru limita de virsta, se va lua in considerare aceasta pensie pentru determinarea drepturilor prevazute de art. 61 din legea pensiilor.
  3. Pensionarii de invaliditate gradul III care inainte de ivirea invaliditatii nu au avuta calitatea de angajati (militari in termen sau concentrati, studenti si elevi, cei care au indeplinit o sarcina obsteasca, mici meseriasi) primesc pe timpul cit sint angajati numai salariul.
  4. Pensionarii inscrisi la pensie de batrinete cu vechime integrala in baza Decretului nr. 292/1959 vor putea cumula pensia cu salariul in conditiile art. 59 din legea pensiilor, indiferent de virsta pe care o au la data intrarii in vigoare a legii pensiilor.
  5. Pensionarii si beneficiarii de ajutor social, aflati in plata la 31 decembrie 1966, care solicita dupa 1 ianuarie 1967 adaugarea unor perioade de vechime in munca pentru activitatea prestata pina la 31 decembrie 1966, indiferent de durata lor, sau a unor perioade cit au lucrat atit inainte de 1 ianuarie 1967, cit si dupa aceasta data, fara a totaliza 3 ani, au dreptul sa li se recalculeze pensia potrivit art. 83, 84 si 85 din legea pensiilor, astfel:
  6. a) pensionarilor pentru limita de virsta cu vechime integrala li se adauga pentru fiecare an de vechime in munca realizata dupa pensionare cite un procent suplimentar de 1% din salariul tarifar folosit la stabilirea pensiei. Pentru cei pensionati inainte de 1 august 1959, procentul se aplica la salariul folosit la recalcularea pensiilor in baza Decretului nr. 292/1959. Suma rezultata se adauga la pensia majorata in baza H.C.M. 2.361/1966;
  7. b) pensionarilor pentru limita de virsta cu vechime incompleta li se recalculeaza pensia prin inmultirea pensiei cuvenite pentru un an, astfel cum reiese din dosar, cu numarul total al anilor lucrati, iar la totalul rezultat din calcul se adauga majorarea acordata in baza H.C.M. nr. 2.361/1966; in cazul in care vechimea totala depaseste vechimea minima integrala se acorda pentru fiecare an de munca ce depaseste vechimea integrala sporul suplimentar de 1% din salariul tarifar folosit la stabilirea pensiei. La cuantumul pensiei astfel stabilit se adauga suma cu care a fost majorata pensia in baza H.C.M. nr. 2.361/1966;
  8. c) pensionarilor de invaliditate cu vechime integrala li se adauga vechimea in munca si li se recalculeaza pensia daca adaugarea vechimii conduce la modificarea sporului acordat pentru diferenta de salariu ce depaseste 700 de lei, respectiv 900 lei. La pensia astfel recalculata se adauga suma cu care a fost majorata pensia in baza H.C.M. nr. 2.361/1966;
  9. d) pensionarilor de invaliditate cu vechime incompleta li se recalculeaza pensia ca urmare a adaugarii unor perioade de vechime prin inmultirea numarului total de ani cu pensia cuvenita pentru 1 an vechime, astfel cum rezulta din dosar. In cazul in care numarul total al anilor depaseste vechimea minima integrala ceruta in raport cu virsta, potrivit dispozitiilor legale in vigoare la data stabilirii dreptului, se va acorda cuantumul cuvenit pentru pensia de invaliditate cu vechime integrala;
  10. e) beneficiarilor de ajutor social care, prin adaugarea unor vechimi in munca neluate in considerare pina la 31 decembrie 1966, indeplinesc conditiile pentru a primi pensie de invaliditate sau pensie pentru limita de virsta li se va stabili dreptul potrivit dispozitiilor legale in vigoare pina la 31 decembrie 1966. Pensia se va calcula pe baza salariului mediu tarifar din ultimele 12 luni de activitate;
  11. f) beneficiarilor de ajutor social care prin adaugarea unor perioade de vechime in munca, altele decat cele care nu au fost luate in considerare potrivit legislatiei de pina la 31 decembrie 1966, indeplinesc conditiile pentru a primi o pensie li se va stabili aceasta pensie potrivit prevederilor din legea pensiilor.
  12. La recalcularea pensiei prin adaugarea vechimii in munca realizata dupa pensionare se va tine seama pentru aceasta vechime de sporul de vechime ce se acorda pentru activitatile prestate in locurile de munca incadrate in grupa I sau II de munca daca cel in cauza a lucrat in asemenea locuri de munca.

26*) …….

*) Articolul a fost modificat prin Instructiunile nr. 331/C.1/1967, pct. 4.

  1. In cazul pensionarilor de invaliditate aflati in plata la 31 decembrie 1966 carora li se schimba gradul de invaliditate dupa aceasta data li se va stabili pensia prin aplicarea prevederilor din legea pensiilor referitoare la calculul pensiei de invaliditate, corespunzator noului grad de invaliditate.

Daca invalidul nu a mai lucrat dupa pensionare sau a lucrat numai pina la 31 decembrie 1966 ori a lucrat si dupa 1 ianuarie 1967, insa nu are cel putin 3 ani lucrati dupa pensionare, pensia se va calcula pe baza salariului avut in vedere la stabilirea initiala a pensiei.

In cazul in care invalidul a lucrat dupa pensionare cel putin 3 ani si a continuat activitatea si dupa 1 ianuarie 1967, baza de calcul a pensiei se va determina potrivit art. 53 din legea pensiilor si art. 62 din H.C.M. nr. 252/1967.

La stabilirea pensiei, in aceste situatii, nu se acorda sporul pentru continuitate in munca.

  1. Pensionarilor de invaliditate aflati in plata la 31 decembrie 1966 care solicita dupa 1 ianuarie 1967 acordarea cuantumului pensiei pentru limita de virsta sau transformarea pensiei de invaliditate in pensie pentru limita de virsta li se vor stabili pensiile prin aplicarea prevederilor legii referitoare la calculul pensiei pentru limita de virsta (mai putin sporul pentru continuitate si sporul de vechime pentru timpul lucrat pina la pensionare in grupele I si II de munca).

Daca pensionarul nu a lucrat dupa pensionare sau a lucrat numai pina la 31 decembrie 1966 ori a lucrat si dupa 1 ianuarie 1967, insa nu are in total cel putin 3 ani lucrati dupa pensionare, pensia se va calcula pe baza salariului avut in vedere la stabilirea initiala a pensiei.

Daca insa pensionarul a lucrat cel putin 3 ani si a continuat activitatea si dupa 1 ianuarie 1967, baza de calcul a pensiei se va determina potrivit art. 53 din legea pensiilor si art. 62 din H.C.M. nr. 252/1967.

  1. Membrilor de familie care cer dupa 1 ianuarie 1967 inscrierea la pensie ca urmasi ai sustinatorilor lor pensionati pina la 31 decembrie 1966 li se stabileste pensia in functie de data cind a avut loc decesul sustinatorului pensionar, astfel:
  2. a) daca pensionarul a decedat inainte de 1 ianuarie 1967, cuantumul pensiei de urmas se stabileste potrivit legislatiei in vigoare pina la acea data. Pensia de urmas stabilita se majoreaza potrivit H.C.M. 2.361/1966;
  3. b) daca pensionarul aflat in plata la 31 decembrie 1966 decedeaza dupa aceasta data, urmasii sai au drept la pensie, calculata in functie de numarul lor, din pensia majorata a sustinatorului decedat, spre deosebire de situatia de la lit. a, unde se prevede majorarea pensiei urmasilor.
  4. Copiii, fratii si surorile, beneficiari ai unei pensii de urmas, care continua studiile si au implinit virsta de 20 de ani in luna decembrie 1966 vor fi mentinuti in drepturi daca nu sint incadrati in munca.

De asemenea, se prelungeste dreptul la pensia de urmas al sotului supravietuitor care are unul sau mai multi copii ce-si continua studiile si care au implinit virsta de 20 de ani in luna decembrie 1966 daca acesta nu este incadrat in munca sau nu s-a recasatorit, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 55 alin. 2 din legea pensiilor.

Mentinerea in drepturi a celor aratati mai sus se face din oficiu.

  1. Schimbarea definitiva a domiciliului invalizilor si accidentatilor de razboi incadrati in gradul I de invaliditate, din mediul urban in mediul rural si invers, dupa 1 ianuarie 1967 atrage modificarea corespunzatoare a cuantumului indemnizatiei pentru ingrijire prevazuta de art. 5 alin. 2 din H.C.M. nr. 2.361/1966.

Prezentele instructiuni se aplica cu incepere de la 1 ianuarie 1967.

ANEXA Nr. 1

TABELUL
Nr. 1 cuprinzind angajatii care lucreaza in munci foarte grele sau foarte vatamatoare*)

*) Se republica in baza art. 91 din Legea nr. 27/1966, asa cum a fost publicat in Colectia de Hotariri si Dispozitii ale Consiliului de Ministri nr. 32 din 5 septembrie 1959, ca anexa la Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 292/1959, cu completarile ulterioare.

Nr. crt. Denumirea profesiunii
1. Muncitorii care lucreaza in subteran, in minele de carbuni si minereuri feroase, neferoase si nemetalifere.
– Muncitorii de la fabrica „Muncitorul” din comuna Cristian, Judetul Brasov, care lucreaza in sectorul minier pentru exploatarea argilei refractare in subteran;
– Muncitorii de la intreprinderea pentru extragerea si prelucrarea marmurii „Ruschita”, judetul Caras-Severin care lucreaza in cariera denumita „gropan” (subteran).
Nota: Ceilalti muncitori ai intreprinderii „Ruschita” care lucreaza in cariera noua, cit si in sectiile de prelucrare (gatere, masini de taiat, slefuit, atelier mecanic etc.) se incadreaza in grupa a III-a;
– Muncitorii care lucreaza in subteran, in sectorul minier pentru exploatarea argilei refractare.
2. Angajatii care lucreaza in exploatarile si explorarile de minereuri radioactive si care indeplinesc functiile prevazute in lista intocmita de Ministerul Afacerilor Interne cu avizul Comitetului de Stat pentru Probleme de Organizare si Salarizare si al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor.
3. Muncitorii care lucreaza in subteran la sapat tunele, galerii si deschideri de mine.
4. Sondorii care lucreaza permanent la extractia titeiului in subteran prin galerii.
5. Furnalistii si muncitorii incarcatori de la gitul furnalului (muncitori git furnal), otelarii topitori, otelarii turnatori de la gropile de turnare, macaragii incarcare cuptoare Martin si electrice si macaragii turnare. (Functiile de mai sus se refera numai la ramura siderurgie.)
6. Incarcatorii, topitorii, turnatorii, formatorii, turnatorii care isi toarna singuri piesele de la turnatoriile de fonta, topitorii si turnatorii de otel si metale neferoase.
– Muncitorii care lucreaza singuri la topirea, formarea amestecurilor de metale neferoase si turnarea acestor metale (prepararea amestecului de aliaje neferoase – plumb, bismut, argint, zinc).
7. Curatitorii de piese turnate din melate feroase si neferoase prin dezbatere, curatire si sablaj.
– Muncitorii care au lucrat la masinile de sablat prin aer comprimat, indiferent de faza de operatie la care se afla piesa;
– Sablatorii in geam.
8. Macaragiii de la incarcarea si scoaterea lingourilor din cuptoarele adinci, precum si macaragiii de la scoaterea lingourilor din cuptoare cu propulsie de la hala laminoarelor.
9. Muncitorii de la platforma de laminoare, si anume: laminatorii la cald, cuptorarii de la cuptoarele vechi de tabla subtire (cuptoare camera), manevrantii I si II de la laminoarele de profile grele si platine, dublatorii, reglorii surub presiune, presatorii refulatori tevi, presatorii de la laminoarele de bandaje si discuri.
– Cuptorarii cirligari de la uzinele „Republica” din Bucuresti.
10. Zidarii samotori la cald.
– Zidarii samotori la cald de la fabricile de ciment si geamuri.
11. Muncitorii care lucreaza la fabricarea caramizilor si materialelor refractare din silica pentru industria siderurgica.
12. Muncitorii de la incalzirea cuptoarelor Abder-Haldem si carbo-fluide, precum si cei de la carbonizarea carbunelui de la Petrila, masinistii la masina de scos usi; muncitorii la usi din cocserie si alegatorii de steril de la prajirea minereurilor.
13. Topitorii, turnatorii, curatitorii de piese turnate, pastatorii formari, sudorii in plumb, asamblorii, frezorii si taietorii de placi de plumb, montatorii, morarii, malaxoristii, ambalatorii, muncitorii de la cuptorul de reductie, manipulantii de materiale semifabricate si fabricate de plumb si personalul de curatenie din sectiile de baza de la fabricarea acumulatorilor.
– Topitorii in plumb, curatitorii de piese turnate din plumb, pastatorii, formatorii (formarii), sudorii dublare (sudori in plumb), asamblatorii (asamblorii), finisorii de placi de plumb (frezorii si taietorii de placi de plumb), monteurii (montatorii), transportatori-manipulatori de semifabricate de plumb si fabricate de plumb, sortatorii aranjatori de la magazia de fabricate si semifabricate de plumb, magazionerii de la magaziile de semifabricate si fabricate de plumb, muncitorii controlori receptioneri de calitate care receptioneaza fabricate si semifabricate de plumb.
14. Sudorii care lucreaza permanent in plumb.
15. Scafandrii si chesonierii.
16. Personalul navigant profesionist din aeronautica civila.
– Personalul navigant din aviatia militara.
Incadrarea acestui personal in grupa I de munca se face in conditiile prevazute de art. 7 si 9 din H.C.M. nr. 252/1967.
17. Electrolizorii care lucreaza la fabricarea sodei caustice, operatorii la instalatiile de absorbtie si de lichefiere a clorului, la prepararea lesiei de clorat de calciu si la fabricarea clorurii de var.
18. Operatorii care lucreaza la fabricarea acidului clorhidric proanalize.
19. Alimentatorii, scurgatorii, macaragii, concasoristii, sortatorii si ambalatorii de la fabricarea carbidului.
20. Cocsarii de la arderea gudroanelor provenite din distilarea si rafinarea produselor petroliere.
21. Operatorii de la fabricarea bicromatului si anhidridei cromice.
22. Operatorii de la fabricarea sarurilor pe baza de cianura, precum si muncitorii de la fabricarea acidului cianhidric si a derivatilor sai.
– Muncitorii manipulanti (I-V) si sefii de schimb, faza preparare la sectia cianurati a intreprinderii miniere „Petre Gheorghe” – Sasar din municipiul Baia Mare.
23. Muncitorii care lucreaza la prajirea, aglomerarea, topirea minereurilor, prerafinarea, rafinarea si convertizarea metalelor neferoase.
24. Muncitorii care lucreaza la extragerea, prelucrarea, distilarea si utilizarea permanenta a mercurului in diverse procese industriale, precum si cei de la incuvarea si decuvarea redresoarelor cu mercur, fabricarea termometrelor si de la intretinerea si repararea regulatoarelor „Dik”.
25. Cupelatorii, topitorii, manipulantii de instalatii si ambalatorii de la fabricarea oxizilor de plumb (minium si litarga).
26. Muncitorii care lucreaza la fabricarea fosgenului si cloropicrinei.
27. Incarcatorii si descarcatorii la cuptor electric si operatorii la macinarea cuartitei pentru fabricarea carburii de siliciu.
28. Muncitorii de la prelucrarea sulfurii de carbon, purificarea si incarcarea sulfului, filatorii, uscatorii, lunificatorii, plumbistii, preparatorii de filiere si spalatorii de bobine din fabricile de celofibra (viscoza).
29. Suflatorii la teava si presuflatorii fasonatori din fabricile de sticla si becuri.
– Fasonator de sticla la teava.
30. Muncitorii din filaturile si tesatoriile de azbest, precum si cei de la fabricarea ferodourilor.

NOTA:

  1. Se precizeaza ca in acest tabel se cuprind si:

– ajutorii muncitorilor care lucreaza in una din profesiunile prevazute in tabel;

– personalul de intretinere pe schimb care lucreaza in mod permanent in aceleasi conditii cu muncitorii cuprinsi in una din profesiunile prevazute in tabel, si anume: mecanicii, lacatusii, electricienii, sudorii etc. de intretinere.

  1. Se precizeaza ca, pentru a putea beneficia de prevederile legii prin care se stabilesc conditii avantajoase de pensionare pentru angajatii care lucreaza in una din profesiunile inscrise in tabel, se cere ca ei sa fi lucrat in mod permanent in aceste profesiuni.

ANEXA Nr. 2

TABELUL  Nr. 2
cuprinzind angajatii care lucreaza in muncile grele sau vatamatoare*)

*) Se republica in baza art. 91 din Legea nr. 27/1966, asa cum a fost publicat in Colectia de Hotariri si Dispozitii ale Consiliului de Ministri nr. 32 din 5 septembrie 1959, ca anexa la Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 292/1959, cu completarile ulterioare.

Nr. crt. Denumirea profesiunii
1. Muncitorii de la concasare, ciuruire, aglomerare, dozare, retur, exhaustoare si ventilatie de la instalatiile de aglomerare a minereurilor.
2. Prajitorii si incarcatorii de la cuptoarele de prajire a minereurilor.
3. Muncitorii care lucreaza la furnale si anume: inarcatorii, muncitorii de la banda de turnare a fontei, spargatorii de fonta, muncitorii de la granularea zgurii, macaragiii exploatare si masinistii de la skip.
4. Muncitorii din halelel laminoarelor, si anume: cuptorarii, incarcatorii sortatori, fochistii de la cuptoarele adinci, zgurarii, morarii carbune, manevrantii la cald, precum si forjarii, furcasii calupuri, furcasii discuri si fochistii calitori de la laminoarele de bandaje si discuri.
5. Macaragiii din halele de turnare a otelariilor, turnatoriilor, laminoarelor si din halele de forja si cazangerie.
6. Muncitorii care lucreaza la pregatirea podurilor si terenurilor de turnare, gazogenistii, fochistii de la melanjoare, muncitorii de la pregatirea caldarilor, dopurilor si pilniilor, zgurarii, taietorii de maselote, signatorii, curatitorii de lingouri si muncitorii de la stripaj, din otelarii.
7. Manevrantii de la mesele rulante si basculante la laminoare (linie mijlocie, reversibila, tabla si platina).
8. Forjarii manuali, mecanicii, matriterii, arcurarii, presatorii, stantatorii si ambutisatorii la cald, precum si manipulantii la masini de forja (ciocanari) si muncitorii de la cuptoarele de forja (cu exceptia celor de la forjele de cimp).
– Fierarii daca din dovezile eliberate de unitati rezulta ca in perioada cit au activat ca fierari nu se lucra cu forje de cimp in unitatile respective.
– Fierarii de la atelierele C.F.R.
– Cuptorarii I si cuptorarii fochisti si muncitorii care deservesc masinile de stantat la cald si presele cu frictiuni la cald care lucreaza la atelierul de apretare a materialului marunt de cale de la Combinatul siderurgic Resita.
9. Presatorii la strung „Drukbank”.
10. Muncitorii care lucreaza cu ciocane pneumatice la operatiile de: nituire, stemuire, craituire si cazangii care repara locomotive in ateliere si depouri.
– Constructorii navali care lucreaza cu ciocane pneumatice sau manuale la operatiile de: nituire, stemuire, craituire si fasonarea tablei daca lucreaza permanent la astfel de operatii.
11. Muncitorii care lucreaza la incarcarea cuptoarelor si la evacuarea si deservirea cuptoarelor de cocs si semicocs, precum si muncitorii de la pregatirea carbunelui, incalzirea cuptoarelor, incarcarea si evacuarea cuptoarelor, sortarea cocsului din cocserie: operatorii din sectorul chimic al cocseriei.
12. Muncitorii din turnatoriile de otel care lucreaza la: groapa de turnare, oale de turnare, precum si cei de la fabricarea dolomitei.
– Pentru muncitorii de la fabricarea dolomitei nu se cere si conditia ca acestia sa lucreze in sectorul turnatoriei de otel.
13. Muncitorii din turnatoriile de fonta si otel care lucreaza la: maleabilizare, normalizare, recoacere si detensionare.
14. Muncitorii care lucreaza la turnarea metalelor feroase si neferoase prin curenti de inalta frecventa, turnare in coji si turnare sub presiune.
15. Muncitorii de la prepararea amestecurilor de formare (preparatorii de paminturi pentru turnatorie).
16. Muncitorii care executa permanent operatii de tratamente termice: nitrurare, cianurare si calire in bai de plumb, precum si muncitorii de la recoacerea si decaparea metalelor neferoase in bai de acid sulfuric.
– Muncitorii din ateliere de gradat aparate de laborator care executa operatii de tratare la baia de acid sulfuric si fluorhidric.
17. Muncitorii de la acoperiri metalice prin: pulverizare calda, scufundare in metal lichid si pe cale galvanica.
18. Sudorii electrici si autogeni care lucreaza permanent la operatii de sudare in interiorul cazanelor, cisternelor, rezervoarelor, la vase navigabile la dublu fund, in interiorul cuptoarelor din halele de forja, turnatorie, otelarii si laminoare.
19. Muncitorii pilari si slefuitori de pile care lucreaza permanent la fabricarea pilelor.
20. Operatorii de la masinile automate pentru produse la rece prin bataie (cuie, caiele, nituri, stifturi, tinte, suruburi, bile).
– Confectionerii plase si pinze rabit din stuf – masinistii agrafe.
21. Electricienii, lacatusii, ajustorii, timplarii si instalatorii de la intretinere din fabricile de acumulatori; muncitorii de la scularie, vopsitorie si personalul de curatenie din sectiile auxiliare de la fabricarea acumulatorilor, precum si muncitorii de la statiile de incarcare si reparare a acumulatorilor.
22. Muncitorii de la fabricarea magnetilor sinterizati (preparare, amestec, cernere, presare, coacere si slefuire).
23. Muncitorii de la imbracarea cablurilor in manta de plumb.
24. Muncitorii de la fabricarea rasinilor, lacurilor si prafurilor de presare, precum si cei de la lipit mica si impregnarea pinzelor si hirtiilor electroizolante.
– Muncitorii de la preparat lac si factis in industria cauciucului.
25. Muncitorii care lucreaza permanent in instalatii la prepararea carbunelui si minereurilor.
– Steampar la instalatii la prepararea minereurilor.
– Ziua de spalatorie Lupeni (numai pentru timpul cit s-a lucrat pe acel loc de munca).
26. Topitorii de smoala, fochistii I si II, dozatorii, prim-brichetarii si brichetarii de la fabricarea brichetelor din carbune.
27. Morarii, manipulantii de valturi si concasoare de la morile de macinat materiale silicioase.
– Muncitorii de la prepararea produselor abrazive (macinarea si prelucrarea materialelor silicioase).
– Muncitorii de la desfibrat si zdrobit asbest.
– Samotorii din fabricile de geamuri care: concaseaza si macina materii prime pentru produse refractare cu SIO2 (bioxid de siliciu).
28. Mecanicii de exploatare (fochistii) si curatitorii de zgura (zgurarii de la evacuarea manuala a zgurii) din centralele termoelectrice alimentate cu carbune si de la cazanele Loffler din Termocentrala Grozavesti, precum si fochistii si zgurarii de la cazanele industriale pentru abur tehnologic alimentate manual cu combustibil solid.
– Fochistii de la gazogenele alimentate cu combustibil solid.
29. Muncitorii de la instalatiile de alimentare cu carbuni de la centralele termoelectrice si termice care lucreaza in spatii inchise la: bunchere, concasoare, mori si benzi transportatoare.
30. Mecanicii si fochistii de locomotiva cu aburi, antefochistii de locomotiva si mecanicii de automotoare pentru calatori.
31. Fochistii, ajutorii mecanici, mecanicii si mecanicii-sefi de pe vase si remorchere.
– Carbunarii pe vase si remorchere.
32. Muncitorii de port care lucreaza permanent la ruja, silozuri si la incarcarea si descarcarea cimentului.
– Muncitorii de deservire a statiilor de descarcare cenusa de carbune inferior de termocentrala.
– Muncitorii de la silozurile judetene apartinand Comitetului de Stat pentru Valorificarea Produselor Agricole (CSVPA).
33. Caldararii aramari care lucreaza permanent cazane si instalatii de cupru.
– Caldararii, aramarii, aramar-caldararii numai pentru perioadele lucrate permanent la cazane si instalatii de cupru.
34. Jonctorii instalatori, montatorii de cabluri si echipamente (retele) subterane din canale si camere subterane.
– Muncitorii care lucreaza la controlul, revizia si intretinerea retelelor de termoficare subterana.
35. Telefonistele care deservesc centralele telefonice cu cel putin 250 de abonati, precum si telefonistele birourilor de informatii si de verificare a acestor centrale.
– Liniile interioare ocupate de la centralele telefonice de abonat, institutie sint similare cu posturile telefonice de abonati din centralele telefonice P.T.T.R., prevazute la acest punct.
36. Muncitorii calafagii (smolitori la vase navigabile).
– Muncitorii izolatori care lucreaza la izolarea si imbracarea tevilor cu bitum si vata de sticla.
37. Operatorii distilatori la fabricarea acidului clorhidric si sinteza, a monoclorbenzenului, a paradiclorbenzenului si clorotoluenului, a cloroformului, a nitroxanului, tetraclorurii de carbon, D.D.T.
38. Operatorii si cuptorarii care lucreaza la dizolvarea cuprului, fierului, zincului si a altor metale pentru fabricarea sarurilor respective si operatorii la recoltarea sulfatilor la bacuri (lazi de cristalizare).
39. Alimentatorii, concasoristii, cuptorarii si operatorii de la camere turnuri si instalatii Uhde pentru fabricarea acidului sulfuric si oleum.
– Operatorii la camere din sectia Pauling.
40. Operatorii si ambalatorii de la fabricarea negrului de fum.
– Muncitorii la manipulat si distribuit negru de fum in magazia de negru de fum.
41. Operatorii la fabricarea formiatului de sodiu, acidului formic, formaldehidei, acidului acetic, cetoanelor, anhidride acetice si a alcoolului metilic.
– Mozaicarii-montatori pardoseli antiacide prefabricate.
42. Muncitorii de la fabricarea pigmentilor pe baza de plumb si crom, precum si preparatorii si fierbatorii care lucreaza la fabricarea vopselelor cu oxizi de plumb si crom.
– Preparatorii frita care lucreaza la cuptoare de fritare.
43. Preparatorii, operatorii si ambalatorii de la fabricarea colorantilor organici si intermediari, precum si cei de la fabricarea anilinei si a colorantilor pe baza ei.
– Preparatorii si dozatorii de materiale auxiliare in sectiile de tabacarii si argasitorii (bicromat de sodiu, acid sulfuric, sulfura si sulfhidrat de sodiu, var, vopsele de anilina si pigmenti organici si anorganici).
44. Preparatorii si fierbatorii de la fabricarea lacurilor si vopselelor pe baza de nitroceluloza si solventi toxici.
– Muncitorii la preparat lac si factis in industria cauciucului (vezi pct. 24).
– Preparatorii si dozatorii de materiale auxiliare in sectiile de tabacarii si argasitorii (bicromat de sodiu, acid sulfuric, sulfura si sulfhidrat de sodiu, var, vopsele de anilina si pigmenti organici si anorganici) (vezi pct. 43).
45. Muncitorii de la fabricarea superfosfatilor.
46. Operatorii la prepararea pastei de electrozi (masei catodice si anodice) si pile galvanice.
47. Operatorii la fabricarea carbunelui activ.
48. Operatorii la fabricarea produselor medicamentoase pe baza de mercur, bismut si plumb.
49. Operatorii la fabricarea (sinteza) produselor narcotice.
50. Muncitorii care lucreaza la curatirea si spalarea cazanelor (cisternelor, rezervoarelor si tancurilor) pentru produse petroliere.
51. Operatorii si manipulantii la prepararea furfurolului.
– Mozaicarii-montatori pardoseli antiacide prefabricate (vezi pct. 41).
52. Morarii, concasoristii si incarcatorii de saci care lucreaza permanent la moara de colmatita si barita.
53. Muncitorii care lucreaza la camerele de amestec si sectia valturi pentru amestec de la fabricile de cauciuc, precum si cei care lucreaza la fabricarea obiectelor de cauciuc prin inmuiere in solutii cu solventi toxici.
– Muncitorii la confectionat cofraje pneumatice din pinza cauciucata.
– Muncitorii la preparat solutii de cauciuc in malaxor.
– Muncitorii la prelucrat lac si lacuit articole tehnice si incaltaminte din cauciuc.
– Muncitorii la preincalzit amestecuri pe valt pentru calandrare.
54. Operatorii chimisti la recuperarea bicromatului.
55. Operatorii la fabricarea etilxantatului de sodiu.
56. Operatorii la fabricarea bioxidului de sulf lichid.
57. Curatitorii camerelor de cocs de la instalatiile de cracare.
58. Clorurorii de la fabricarea paragelului.
59. Laminatorii si presatorii care lucreaza la fabricarea obiectelor de plumb.
– Prelucratorii tuburi plumb pentru pasta de dinti.
60. Muncitorii care lucreaza la fierbatoarele de celuloza (sulfat si sulfit), preinalbirea celulozei, preincalzirea acidului, prepararea hipocloritului de calciu, prepararea sulfatului de aluminiu si la instalatiile de pompare si spalare manuala a celulozei.
61. Muncitorii de la fabricarea fenolilor si muncitorii scurgatori de conducte la fabricarea nercaptanului.
62. Muncitorii care lucreaza la fabricarea cernelurilor tipografice, a pastei de carbon si a pastei de indigo, inclusiv impregnarea.
63. Operatorii care lucreaza la fabricarea acidului azotic concentrat.
64. Muncitorii de la etilarea benzinei.
65. Stereotiparii, matriterii si finisatorii de placi de stereotipie din tipografii.
– Stereotipar universal;
– Matriter stereotipar;
– Turnator stereotipar;
– Frezor stereotipar.
66. Culegatorii mecanici la linotip, intertip, tipografi ludlov si monoturnat (masini de turnat monotip).
– Linotipist;
– Ludlovist;
– Culegator linotipist;
– Culegator la masina tipograf.
67. Muncitorii tipografi care toarna caractere de litere, gravorii, ajustorii, finisorii, slefuitorii de linii si litere, frezorii, culegatorii manuali (zetari), controlorii caractere litere, controlorii asortatori, galvanizatorii, zincografii, ietuitorii, corodorii, muncitorii care lucreaza la pregatirea formei si imprimare tiefdruk, masinistii tiparitori, precum si muncitorii puitori, stringatori si rotarii din tipografii.
– Paginator;
– Impartitor;
– Culegator;
– Culegator de texte; culegatorii manuali (zetari)
– Culegator de litere;
– Culegator de formule;
– Culegator tipograf
– Galvanizator-stereotipar; galvanizatorii
– Galvanizator-cromator (ofset, tiefdruk, stereotipe, turnatorie)
– Zincograf universal;
– Frezor-gravor;
– Sortator de clisee;
– Slefuitor de zinc si pietre; zincografii
– Granulator;
– Colorist zincograf si spalator de placi;
– Fotograf (zincograf, ofset si tiefdruk)
– Msinist-tipograf;
– Masinist (plane, ofset, tiefdruk);
– Masinist (tipar plan, tipar adinc, tipar inalt);
– Tiparitor;
– Tiparitor probist;
– Litograf;
– Ofsetist; masinistii
tiparitori
– Litograf transportator;
– Transportator universal;
– Transportator ofsetist;
– Masinist (tiparitor) la rotativa, tighel, fenix;
– Masinist lacuitor;
– Lacuitor imprimate;
– Masinist (tiparitor) la liniat caiete;
– Masinist (tiparitor) relief.
68. Morarii, insacuitorii si incarcatorii mecanici si manual de la fabricile de ciment si ipsos.
– Pregatitorii materii prime la Kolergang din fabricile de portelanuri, abrazive si ipsos.
– Morarii diatomit.
– Masinistii la masina de zdrobit si macinat pluta.
69. Manipulantii instalatiilor de la baile de bitum, uscatorii prafului mineral, prafuitorii de carton, asfaltatorii principali, incarcatorii cazanelor de topit smoala, topitorii si curatitorii de smoala de la fabricarea cartonului asfaltat.
– Confectionerii placi izolatoare.
70. Asezatorii, cocatorii si scotatorii la cuptoarele de ardere a varului, ipsosului, produselor refractare, bazaltului artificial, precum si asezatorii, scotatorii si arzatorii de la cuptoarele tip Hoffman si Mendheim de la fabricile de caramizi si tigle.
– Samotorii din fabricile de geamuri care ard produse refractare.
– Cuptorarii lianti – fochistii si ajutorii – de la cuptoarele de ipsos.
– Arzatorii si scotatorii caramizi dialit.
– Incarcatorii, descarcatorii si conducatorii de foc la cuptoarele de ardere a produselor refractare de tip Hoffman si Mendheim.
71. Morarii, masinistii, preparatorii, amestecatorii si manipulantii materiei prime in camerele de amestec la fabricarea sticlei si geamurilor.
– Sablatorii de articole de sticlarie.
72. Alimentatorii si topitorii la cuptor, taietorii si ambalatorii de la fabricarea vatei de sticla.
– Alimentatorii, topitorii, tragatorii baghete, filatorii fibre de sticla si impislitorii pinza de sticla.
73. Alimentatorii, incarcatorii, topitorii, turnatorii la cuptoare, masinistii la masini semiautomate, culegatorii de sticla, manipulantii de placi la cuptoarele de racire, taietorii si rupatorii de geam la masina, observatorii la masinile de tras geam, sahtistii si sticlarii de piese de constructie din fabricile de sticla si geamuri.
– Operatorii la instalatii automate pentru prelucrarea topiturii de sticla tip Lynch.
– Calitorii geam turnat.
– Operatorii la instalatii automate pentru prelucrarea topiturii de sticla. Cuptorarii recoacere.
– Prelucratorii de topitura la presa, articole de sticlarie, piese de constructie etc.
– Fasonatorii de sticla la prese.
– Presarii din fabricile de sticla.
– Observatorii la instalatia de tras tevi de sticla.
– Presuflatorii la masini semiautomate.
74. Emailatorii, pudratorii, arzatorii de obiecte emailate si preparatorii de email.
75. Betonistii (zidari), torkretistii care lucreaza permanent cu injectorul de torkretoare in spatii inchise greu accesibile si la inaltimi.
76. Muncitorii de la prepararea pastelor, a solutiilor chimice si a amestecurilor de coloranti pentru imprimat si vopsit din sectorul textile si tricotaje.
77. Asezatorii, scotatorii si arzatorii de la fabricarea produselor de portelan sau faianta.
78. Vopsitorii care vopsesc permanent cu vopsele preparate pe baza de nitroceluloza sau saruri si oxizi de plumb.
– Vopsitorii duco.
– Pictorii de decoruri, imprimeuri si boiangii din institutiile de spectacole daca lucreaza permanent cu vopsele preparate pe baza de nitroceluloza sau saruri si oxizi de plumb.
– Decoratorii de sticla si ceramica fina care lucreaza cu coloranti pe baza de nitrobenzen, saruri si oxizi de plumb.
– Muncitorii la vopsit permanent pieile in tabacarie si argasatorie cu pistolul automat manual care lucreaza cu nitrolac sau oxizi de plumb.
79. Medicii radiologi.
– Personalul mediu sanitar care lucreaza in serviciile de radiologie: laboranti, sora de radiologie, asistenta medicala de radiologie, tehniciana radiologie.
80. Personalul care lucreaza la intretinerea si repararea aparaturii de radiologie.
81. Personalul medico-sanitar care lucreaza cu izotopi radioactivi.
82. Personalul care lucreaza la tratamente cu namol sau hidrogen sulfurat.
83. Personalul medico-sanitar care lucreaza in subteran.
84. Personalul care lucreaza in leprozerie.
85. Personalul care lucreaza la cercetarea si productia de seruri si vaccinuri.
– Se vor considera ca perioade de activitate prestate in conditiile grupei a II-a de munca acelea pentru care institutele de cercetari vor preciza in adeverintele eliberate ca angajatii respectivi au lucrat la cercetarea si producerea de seruri si vaccinuri.
86. Cioplitorii manuali sau mecanici pietre, marmure si granite.
– Meseriile se refera numai la muncitorii de la prelucrarea pietrei marmurii si granitului, indiferent de locul de munca.
– Samotorii din fabricile de geamuri care cioplesc produse refractare.
87. Gateristii care fierastruiesc mecanic pietre, marmure si granite.
88. Taietorii placaje si masive de marmura, pietre si granite la masini de taiat.
89. Slefuitorii manuali de pietre, marmure si granite.
90. Muncitorii morari de la concasoare, mori cu ciocane, mori cu bile de marmure, pietre si granite.
91. Muncitorii de la sectia abrazive care fabrica saibe, carborundum si diverse alte materiale abrazive.
*
Incadrarea meseriilor prevazute la pct. 86-91 se poate face si in cazul in care meseriile respective sint exercitate si in alte unitati decit cele din sistemul Ministerului Industriei Constructiilor.

NOTA:

  1. Se precizeaza ca in acest tabel se cuprind si:

– ajutorii muncitorilor care lucreaza in una din profesiunile prevazute in tabel;

– personalul de intretinere pe schimb care lucreaza in mod permanent in aceleasi conditii cu muncitorii cuprinsi in una din profesiunile prevazute in tabel, si anume: mecanicii, lacatusii, electricienii, sudorii etc. de intretinere.

  1. Se precizeaza ca, pentru a putea beneficia de prevederile legii prin care se stabilesc conditii avantajoase de pensionare pentru angajatii care lucreaza in una din profesiunile inscrise in tabel, se cere ca ei sa fi lucrat in mod permanent in aceste profesiuni.

– Mecanicii si electricienii de reparatii din ramura energiei electrice care lucreaza in mod permanent in aceleasi conditii cu muncitorii prevazuti la pct. 28, se considera personal de intretinere si vor fi incadrati in conditiile prevazute la pct. 1 alin. 2 din prezenta nota.

www.pensii.ro -Legislația pentru pensii.

Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *