LEGE nr. 39 din 2 aprilie 2020 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale al notarilor publici din România

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 281 din 3 aprilie 2020
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

---

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1

Dreptul la pensie și alte prestații de asigurări sociale, pentru notarii publici și urmașii acestora, se exercită în condițiile prezentei legi, prin sistemul propriu de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, gestionat de Casa de Pensii a Notarilor Publici din România.

Articolul 2
(1) Casa de Pensii a Notarilor Publici din România, denumită în continuare Casa de pensii, înființată potrivit Legii notarilor publici și activității notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, este instituție autonomă, de interes public, cu personalitate juridică, buget și organe de conducere proprii, care administrează și gestionează sistemul propriu de pensii și alte drepturi de asigurări sociale al notarilor publici din România, denumit în continuare sistemul propriu.

(2) Casa de pensii funcționează sub autoritatea Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, denumită în continuare Uniune.

Articolul 3

Sistemul propriu reglementat de prezenta lege este organizat și funcționează pe baza următoarelor principii:
a) principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului, conform prezentei legi, Statutului Casei de pensii și regulamentelor proprii;
b) principiul interesului public, conform căruia dreptul la pensie și la asigurări sociale este un drept constituțional, ocrotit și promovat de lege în scopul realizării protecției sociale;
c) principiul solidarității sociale între notarii publici, care își asumă drepturi și obligații reciproce în scopul prevenirii, limitării și înlăturării riscurilor asigurate prevăzute de prezenta lege;
d) principiul obligativității, conform căruia toți notarii publici în funcție, membri ai Uniunii, participă la sistemul propriu, dreptul la pensie și alte prestații de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligațiilor;
e) principiul contributivității, conform căruia sistemul propriu se constituie pe baza contribuțiilor asiguraților, iar drepturile la pensie și alte prestații de asigurări sociale se cuvin pe baza acestor contribuții;
f) principiul egalității, conform căruia se asigură participanților la sistemul propriu un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeași situație juridică în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de prezenta lege;
g) principiul imprescriptibilității, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;
h) principiul incesibilității, conform căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parțial;
i) principiul investirii prudente și eficiente a contribuțiilor, care să conducă la atragerea de venituri suplimentare la sistemul propriu, în scopul protejării drepturilor asiguraților.

Articolul 4

În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) asigurați – notarii publici în funcție, membri ai Uniunii, care contribuie la sistemul propriu, în condițiile prezentei legi, ale Statutului Casei de pensii și ale regulamentelor proprii;
b) beneficiari – notarii publici care beneficiază de pensie și alte prestații de asigurări sociale, precum și urmașii acestora cu drepturi proprii la pensie și la alte prestații de asigurări sociale, în condițiile prezentei legi, ale Statutului Casei de pensii și ale regulamentelor proprii;
c) contribuabili – notarii publici în funcție, membri ai Uniunii, care plătesc contribuții în cadrul sistemului propriu, conform prezentei legi, Statutului Casei de pensii și regulamentelor proprii;
d) contribuții – sumele plătite lunar de asigurați la sistemul propriu de pensii, în condițiile prevăzute de prezenta lege, de Statutul Casei de pensii și de regulamentele proprii;
e) declarație individuală de asigurare – document transmis Casei de pensii, prin care asiguratul comunică venitul lunar asigurat pentru care optează;
f) pensie – suma plătită lunar beneficiarului, stabilită în condițiile prezentei legi, ale Statutului Casei de pensii și ale regulamentelor proprii;
g) prestații de asigurări sociale – venituri de înlocuire sub formă de pensii sau ajutoare financiare, prevăzute de prezenta lege, care se acordă în situația pierderii veniturilor profesionale, ca urmare a producerii riscurilor asigurate;
h) perioada de contribuție – perioada de timp pentru care s-au datorat și s-au plătit contribuții la sistemul propriu, conform prezentei legi, Statutului Casei de pensii și regulamentelor proprii;
i) perioada completă de contribuție – perioada de timp, exprimată în ani, prevăzută de prezenta lege, care se utilizează la determinarea punctajului mediu acumulat;
j) perioada minimă de contribuție – perioada de timp, exprimată în ani, în care asigurații au datorat și au plătit contribuții la sistemul propriu, specifică fiecărei prestații de asigurări sociale, reglementată de prezenta lege;
k) perioada asimilată – perioada pentru care asigurații nu au datorat și nu au plătit contribuții la sistemul propriu și care este asimilată perioadei de contribuție la sistemul propriu, în condițiile prezentei legi;
l) punctaj lunar – numărul de puncte realizat de asigurat întro lună, calculat prin raportarea venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuției lunare individuale, la venitul de referință stabilit anual de către Consiliul de administrație al Casei de pensii;
m) punctaj mediu acumulat – numărul de puncte realizat de asigurat, calculat prin raportarea sumei punctajelor lunare ale asiguratului, realizate în întreaga perioadă de contribuție la sistemul propriu, la numărul de luni corespunzător perioadei complete de contribuție;
n) riscuri asigurate – evenimente precum bătrânețea, invaliditatea și decesul, la a căror producere Casa de pensii are obligația să acorde, la cerere, asiguraților sau, după caz, urmașilor acestora prestații de asigurări sociale, cu respectarea prevederilor prezentei legi, ale Statutului Casei de pensii și ale regulamentelor proprii;
o) stagiu potențial – perioada de timp acordată la calculul pensiei de invaliditate, determinată ca diferență între perioada completă de contribuție și perioada de contribuție realizată de asigurat până la data acordării pensiei de invaliditate, în condițiile prezentei legi;
p) vârstă standard de pensionare – vârsta de la care asigurații pot solicita acordarea pensiei pentru limită de vârstă;
q) venit lunar asigurat – venitul pentru care a optat asiguratul, asupra căruia se datorează contribuția la sistemul propriu, conform prezentei legi, Statutului Casei de pensii și regulamentelor proprii;
r) venit de referință – venitul utilizat la determinarea punctajelor lunare ale asiguraților, stabilit anual de către Consiliul de administrație al Casei de pensii, prin raportarea veniturilor asigurate totale la numărul total al asiguraților;
s) venit mediu lunar – venitul obținut prin împărțirea venitului total asigurat, rezultat din însumarea veniturilor lunare asigurate din perioada de contribuție în sistemul propriu, la numărul de luni corespunzător perioadei de contribuție efectiv realizate.

Articolul 5
(1) În sistemul propriu, asigurații au obligația să plătească contribuții și au dreptul să beneficieze de prestații de asigurări sociale, în condițiile prezentei legi, ale Statutului Casei de pensii și ale regulamentelor proprii.

(2) Sunt contribuabili la sistemul propriu notarii publici în funcție, membri ai Uniunii.

(3) Notarii publici în funcție, membri ai Uniunii, care contribuie la sistemul propriu, sunt asigurați obligatoriu în condițiile prezentei legi, ale Statutului Casei de pensii și ale regulamentelor proprii.

Articolul 6
(1) Perioada de contribuție reprezintă intervalul de timp pentru care asigurații au datorat și au plătit contribuții la sistemul propriu, în condițiile prezentei legi, ale Statutului Casei de pensii și ale regulamentelor proprii.

(2) Pentru perioada în care au contribuit la sistemul propriu, asigurații nu pot beneficia simultan de mai multe prestații de asigurări sociale reglementate de prezenta lege.

(3) Perioada de contribuție se determină și se exprimă în ani, luni și zile calendaristice.

(4) La determinarea perioadei minime de contribuție, necesară pentru acordarea prestațiilor de asigurări sociale din sistemul propriu, din perioada de contribuție exprimată în ani, luni și zile calendaristice, se iau în considerare anii întregi, iar lunile și zilele se neglijează.

(5) Constituie perioade de contribuție și perioadele anterioare intrării în vigoare a prezentei legi, în care asiguratul a datorat și a plătit contribuții la sistemul propriu, în condițiile Statutului Casei de pensii, adoptat conform dispozițiilor art. 63 din Legea nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare.

Articolul 7
(1) La acordarea pensiei se valorifică și perioadele pentru care asigurații nu au datorat și nu au plătit contribuții la sistemul propriu, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:
a) a beneficiat, cu respectarea prevederilor legale, începând cu data de 1 iulie 2013, de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, pe o durată de cel puțin 30 de zile consecutiv;
b) a beneficiat, cu respectarea prevederilor legale, începând cu data de 1 iulie 2013, de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani;
c) a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar juridic, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă;
d) a beneficiat de pensie de invaliditate din sistemul propriu.

(2) Asigurații beneficiază de perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) dacă acestea nu se suprapun cu perioadele de contribuție din sistemul propriu și dacă nu au fost valorificate în alte sisteme de pensii, în condițiile reglementărilor proprii ale acestora.

(3) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c), venitul asigurat lunar, corespunzător perioadelor asimilate, luat în considerare la calculul pensiei, este egal cu 25% din venitul minim asigurat în cadrul sistemului propriu din perioadele respective.

(4) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. d), venitul asigurat lunar, corespunzător perioadelor asimilate, luat în considerare la calculul pensiei, este egal cu suma aferentă pensiei de invaliditate.

(5) Perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) se valorifică numai pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă, pensiei de invaliditate și pensiei de urmaș.

Articolul 8
(1) Evidența drepturilor și obligațiilor în sistemul propriu se asigură de Casa de pensii.

(2) Evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată ale acestora, a contribuțiilor lunare achitate pe întreaga perioadă de contribuție, precum și a prestațiilor de asigurări sociale acordate se realizează pe baza codului personal de asigurări sociale.

(3) Codul personal de asigurări sociale este generat și administrat prin mijloace informatice de către Casa de pensii.

(4) Perioada de contribuție, venitul lunar asigurat, contribuțiile lunare plătite, punctajul lunar și punctajul mediu acumulat se certifică asiguraților, de către Casa de pensii, în format electronic.

Articolul 9
(1) În sistemul propriu, prestațiile de asigurări sociale reprezintă venit de înlocuire pentru pierderea totală a veniturilor profesionale, ca urmare a bătrâneții, invalidității sau decesului.

(2) Prestațiile de asigurări sociale se acordă sub formă de pensii și ajutoare financiare, în condițiile prevăzute de prezenta lege, de Statutul Casei de pensii și de regulamentele proprii.

(3) Cuantumul pensiilor și al ajutorului financiar pentru retragerea din profesie se stabilește în funcție de perioada de contribuție și nivelul contribuțiilor plătite de asigurat.

(4) În sistemul propriu, obligațiile și prestațiile de asigurări sociale se achită în monedă națională.

Capitolul II Prestații de asigurări sociale

   Secţiunea 1 Pensii

Articolul 10

În sistemul propriu, asigurații au dreptul la următoarele categorii de pensii:

a) pensia pentru limită de vârstă;
b) pensia anticipată;
c) pensia de invaliditate;
d) pensia de urmaș.

A. Pensia pentru limită de vârstă

Articolul 11
(1) Pensia pentru limită de vârstă se cuvine asiguraților care îndeplinesc cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și perioada minimă de contribuție în sistemul propriu.

(2) Vârsta standard de pensionare, la care se poate solicita pensie pentru limită de vârstă, este de 65 de ani, atât pentru bărbați, cât și pentru femei.

(3) Perioada minimă de contribuție în sistemul propriu, necesară pentru obținerea unei pensii pentru limită de vârstă, este de 10 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

(4) Perioada completă de contribuție, utilizată la determinarea punctajului mediu acumulat, este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
B. Pensia anticipată

Articolul 12
(1) Asigurații care au realizat o perioadă de contribuție de cel puțin 25 de ani în sistemul propriu au dreptul la pensie anticipată cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare.

(2) La stabilirea perioadei de contribuție pentru acordarea pensiei anticipate nu se iau în calcul perioadele asimilate prevăzute de prezenta lege.

Articolul 13
(1) Cuantumul pensiei anticipate se stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea procentuală a acestuia în raport cu perioada de contribuție realizată și cu numărul de luni de anticipare.

(2) Cuantumul pensiei pentru limită de vârstă prevăzut la alin. (1) se calculează conform prevederilor art. 29.

(3) Diminuarea prevăzută la alin. (1) se determină prin înmulțirea numărului de luni de anticipare cu procentele prevăzute în tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1

Perioada de contribuție realizată	Procentul de diminuare pentru fiecare lună de anticipare (%)
De la 25 de ani până la 30 de ani	0,50
De la 30 de ani până la 35 de ani	0,40
Peste 35 de ani, inclusiv	0,30

(4) Prin sintagma luni de anticipare se înțelege perioada cuprinsă între data acordării pensiei anticipate și data împlinirii vârstei standard de pensionare pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă, exprimată în număr de luni calendaristice întregi.

Articolul 14
(1) Pensia anticipată se transformă din oficiu în pensie pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei standard de pensionare și se recalculează prin eliminarea diminuării prevăzute la art. 13 alin. (3).

(2) Pensia pentru limită de vârstă, stabilită conform prevederilor alin. (1), se acordă începând cu data îndeplinirii condițiilor privind vârsta standard de pensionare.
C. Pensia de invaliditate

Articolul 15
(1) Asigurații care și-au pierdut total capacitatea de muncă și sunt încadrați în gradul I sau II de invaliditate au dreptul la pensie de invaliditate dacă la data emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă sunt notari publici.

(2) Asigurații care au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută de prezenta lege nu mai pot solicita înscrierea la pensia de invaliditate.

Articolul 16
(1) Pierderea capacității de muncă se dovedește prin decizie medicală asupra capacității de muncă, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale în vederea înscrierii la pensie de invaliditate din sistemul public, în conformitate cu reglementările legale în vigoare în acest sistem.

(2) Procedura de încadrare în grad de invaliditate, revizuirea medicală și contestarea deciziei medicale asupra capacității de muncă se efectuează conform reglementărilor legale în vigoare în sistemul public de pensii, fiind valabile inclusiv în sistemul propriu.

(3) Deciziile medicale de încadrare în grad de invaliditate pot fi supuse controlului Casei de pensii, prin control medical de specialitate efectuat de medici specialiști din cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, pe bază de protocol de colaborare.

Articolul 17
(1) Pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizație pentru însoțitor, în cuantum fix.

(2) Cuantumul indemnizației pentru însoțitor reprezintă 80% din valoarea venitului minim asigurat, prevăzut în Statutul Casei de pensii.

(3) În situația în care pensionarul încadrat în gradul I de invaliditate beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizația de însoțitor se acordă de ultimul sistem în care acesta a fost asigurat, respectiv de către sistemul în care acesta a realizat perioada de contribuție cea mai mare, în situația în care la data pensionării era asigurat simultan în mai multe sisteme de asigurări sociale.

(4) La trecerea în categoria pensionarilor pentru limită de vârstă, indemnizația pentru însoțitor se menține.

Articolul 18
(1) La stabilirea pensiei de invaliditate se acordă un stagiu potențial, determinat ca diferență între perioada completă de contribuție prevăzută la art. 11 și perioada de contribuție realizată de asigurat până la data acordării pensiei de invaliditate.

(2) Stagiul potențial, determinat în ani, luni și zile, rezultat conform alin. (1), nu poate fi mai mare decât perioada de contribuție pe care asiguratul ar fi putut-o realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută la art. 11 alin. (2).

(3) Pentru stagiul potențial acordat persoanelor în drept să obțină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de:

a) 0,50 puncte pentru gradul I de invaliditate;
b) 0,30 puncte pentru gradul II de invaliditate.

(4) În situația în care pensionarul are perioade de cotizare și în alte sisteme de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, stagiul potențial va fi acordat de către sistemul în care acesta a realizat perioada de contribuție cea mai mare.

Articolul 19
(1) Pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale, periodic, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale din sistemul public de pensii.

(2) După fiecare revizuire medicală, pensionarul de invaliditate are obligația să transmită Casei de pensii un exemplar al noii decizii medicale asupra capacității de muncă, cel mai târziu până la sfârșitul lunii următoare celei în care a avut loc revizuirea.

(3) Nerespectarea obligației prevăzute la alin. (2) atrage suspendarea plății pensiei începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a expirat termenul de transmitere a deciziei medicale asupra capacității de muncă.

(4) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a expirat termenul de transmitere a deciziei medicale asupra capacității de muncă.

(5) La schimbarea gradului de invaliditate, stagiul potențial acordat la înscrierea inițială se menține, iar eventualele perioade de contribuție, precum și perioadele asimilate prevăzute la art. 7, realizate după pensionare, nu se valorifică.

Articolul 20
(1) Începând cu data împlinirii vârstei standard de pensionare, pensionarilor de invaliditate li se stabilește din oficiu pensia pentru limită de vârstă, acordându-se cuantumul pensiei cel mai avantajos.

(2) În situația în care nu îndeplinesc condiția privind perioada minimă de contribuție necesară în vederea stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, pensionarii de invaliditate care au împlinit vârsta standard de pensionare sunt trecuți din oficiu în categoria pensionarilor pentru limită de vârstă, cu menținerea cuantumului aferent pensiei de invaliditate.

---

Formular cerere: Cerere_pensie_de_invaliditate

Documente necesare:

Pensia de invaliditate se acordă pe baza următoarelor documente:

• a) cerere pentru acordarea pensiei de invaliditate;
• b) act de identitate al asiguratului (original şi copie*);
• c) extras de cont;
• d) decizie medicală de încadrare în grad de invaliditate;
• e) acte care dovedesc perioada studiilor superioare juridice, după caz;
• f) decizie de acordare a pensiei de invaliditate în alte sisteme de asigurări sociale, după caz;
• g) acte doveditoare privind concediu medical, concediu pentru creșterea copilului, după caz.

---

D. Pensia de urmaș

Articolul 21
(1) Pensia de urmaș se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor, dacă susținătorul decedat era asigurat sau pensionar din sistemul propriu.

(2) Pensia de urmaș se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor și în situația în care, la data decesului, susținătorul nu îndeplinea condițiile prevăzute la alin. (1), dar a realizat perioada minimă de contribuție de 10 ani în sistemul propriu.

Articolul 22
(1) Copiii au dreptul la pensie de urmaș:
a) până la vârsta de 18 ani;
b) dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata încadrării în grad de invaliditate, respectiv în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, după caz, dacă acestea s-au ivit în perioada în care se aflau în una dintre situațiile prevăzute la lit. a) sau b).

(2) Procedura de încadrare în grad de invaliditate, respectiv în grad de handicap, revizuirea medicală și contestarea deciziei medicale asupra capacității de muncă, respectiv a certificatului de încadrare în grad de handicap se efectuează conform reglementărilor legale în domeniu, fiind valabile inclusiv în sistemul propriu.

(3) După fiecare revizuire medicală, pensionarul prevăzut la alin. (1) lit. c) are obligația să transmită Casei de pensii un exemplar al noii decizii medicale asupra capacității de muncă, respectiv al noului certificat de încadrare în grad de handicap cel mai târziu până la sfârșitul lunii următoare celei în care a avut loc revizuirea.

(4) Nerespectarea obligației prevăzute la alin. (3) atrage suspendarea plății pensiei începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a expirat termenul de transmitere a deciziei medicale asupra capacității de muncă, respectiv a certificatului de încadrare în grad de handicap.

Articolul 23

Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei de 65 de ani, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani.

Articolul 24

Pensia de urmaș se stabilește, după caz, în raport cu:
a) pensia pentru limită de vârstă în plată sau la care ar fi avut dreptul susținătorul decedat, în funcție de perioada de contribuție la sistemul propriu;
b) pensia de invaliditate în plată sau la care ar fi avut dreptul susținătorul decedat, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă.

Articolul 25

Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește în procent de 60% din pensia susținătorului, prevăzută la art. 24, indiferent de numărul urmașilor îndreptățiți la pensie.

Articolul 26

Cuantumul pensiei de urmaș, în cazul orfanilor de ambii părinți, se stabilește prin însumarea drepturilor de urmaș, calculate după fiecare părinte, cu respectarea prevederilor art. 21.

Articolul 27
(1) În situația copiilor urmași care au împlinit vârsta de 18 ani, dovada continuării studiilor se transmite Casei de pensii până la sfârșitul lunii în care aceștia au împlinit vârsta de 18 ani.

(2) În situația copiilor urmași prevăzuți la art. 22 alin. (1) lit. b), dovada continuării studiilor se transmite Casei de pensii până la data de 30 octombrie a anului în curs.

Articolul 28
(1) Copiii și soțul supraviețuitor care au dreptul la o altă categorie de pensie din sistemul propriu și care îndeplinesc condițiile pentru obținerea pensiei de urmaș din același sistem pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

(2) În cazul opțiunii prevăzute la alin. (1), pensia se acordă începând cu data de întâi a lunii următoare depunerii cererii la Casa de pensii.

---

Formular cerere: Cerere_pensie_de_urmas

Pensia de urmaș se acordă pe baza următoarelor documente:

• a) cerere pentru acordarea pensiei de urmaș;
• b) actele de stare civilă ale titularului dreptului la pensie, respectiv buletinul/cartea de identitate, certificatul de naștere, certificatul de căsătorie (original şi copie*);
• c) extras de cont;
• d) certificatul de deces (original și copie*);
• e) decizie medicală de încadrare în grad de invaliditate sau certificatul de încadrare în grad de handicap, după caz (în cazul urmașilor copii încadrați medical);
• f) adeverință de studii, în original (în cazul elevilor sau studenților cu vârsta între 18-26 ani);
• g) decizie de acordare a pensiei din alte sisteme de asigurări sociale, aparținând susținătorului decedat, după caz;
• h) acte care dovedesc perioada studiilor superioare juridice absolvite de către susținătorul decedat, după caz;

i) acte doveditoare privind concediu medical, concediu pentru creșterea copilului, după caz.

---

 

E. Calculul pensiilor

Articolul 29
(1) În sistemul propriu, cuantumul pensiilor la data înscrierii la pensie se determină prin înmulțirea punctajului mediu acumulat realizat de asigurat în perioada de contribuție cu valoarea unui punct de pensie.

(2) Punctajul mediu acumulat realizat de asigurat se determină prin împărțirea sumei punctajelor lunare ale asiguratului la numărul de luni corespunzător perioadei complete de contribuție, prevăzută la art. 11.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în cazul pensiei pentru limită de vârstă, acordată asiguraților care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 81 alin. (1)-(3), punctajul mediu acumulat se determină prin împărțirea sumei punctajelor lunare ale asiguratului la numărul de luni corespunzător perioadei complete de contribuție, prevăzută la art. 81 alin. (1)-(3), după caz.

(4) Punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuției individuale, la venitul de referință, stabilit anual de către Consiliul de administrație al Casei de pensii.

(5) Venitul de referință se stabilește de către Consiliul de administrație al Casei de pensii până la data de 31 martie a fiecărui an pentru anul în curs.

(6) Pentru lunile pentru care Consiliul de administrație al Casei de pensii încă nu a aprobat venitul de referință se utilizează ultimul venit de referință stabilit.

(7) La calcularea punctajului mediu acumulat și a punctajului lunar se utilizează 6 zecimale.

(8) Valoarea punctului de pensie se stabilește prin hotărâre a Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza propunerii Consiliului de administrație al Casei de pensii și a ultimului raport actuarial.

(9) Cuantumul pensiei calculat conform prevederilor prezentei legi se întregește la leu în favoarea asiguratului.

F. Stabilirea și plata pensiilor

Articolul 30
(1) Pensia se acordă la cererea titularului, a tutorelui sau a curatorului acestuia, a persoanei căreia i s-a încredințat sau i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal sau prin mandatar desemnat de acesta cu procură specială.

(2) Cererea de pensionare, însoțită de actele doveditoare, se depune, începând cu data îndeplinirii condițiilor de pensionare, la sediul Casei de pensii sau, după caz, la camera notarilor publici în a cărei rază teritorială și-a desfășurat activitatea asiguratul sau, după caz, domiciliază titularul dreptului la pensie.

(3) Cererea de pensionare poate fi retrasă de persoana îndreptățită oricând până la data emiterii deciziei de pensionare.

(4) Procedura de depunere/retragere a cererii de pensionare, precum și actele doveditoare, necesare înscrierii la pensie, vor fi reglementate prin proceduri emise de Casa de pensii.

Articolul 31
(1) Drepturile de pensie se cuvin de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege și se acordă de la data înregistrării cererii, dar nu înainte de încetarea calității de notar public, conform prevederilor legale în vigoare.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul pensiei de urmaș, aceasta se poate acorda și de la o altă dată, dar nu înainte de încetarea calității de notar public a beneficiarului, după cum urmează:
a) din prima zi a lunii următoare decesului, dacă susținătorul decedat era pensionar al sistemului propriu și cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului;
b) de la data decesului susținătorului, dacă susținătorul nu era pensionar al sistemului propriu la data decesului și cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la această dată.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pensia de invaliditate se acordă de la data încetării calității de notar public, ca urmare a încadrării în gradul I sau II de invaliditate, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la această dată.

Articolul 32
(1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de Casa de pensii, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii la această instituție.

(2) Termenul prevăzut la alin. (1) se prelungește în mod corespunzător în cazul în care dosarul primit este incomplet și sunt necesare acte suplimentare.

(3) Decizia va cuprinde temeiurile de fapt și de drept pe baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.

(4) Decizia de pensie se comunică titularului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii.

Articolul 33

Decizia de pensie poate fi anulată la cererea titularului, depusă în termen de 30 de zile de la comunicare, cu condiția restituirii în prealabil a eventualelor sume încasate în baza acesteia.

Articolul 34
(1) În situația în care, în urma verificărilor efectuate, se constată erori în stabilirea și/sau plata drepturilor de pensie, Casa de pensii va opera modificările care se impun, prin decizie de revizuire sau dispoziție de plată, după caz.

(2) Casa de pensii va efectua verificările prevăzute la alin. (1) din oficiu sau la cererea persoanei îndreptățite.

(3) Sumele rezultate în urma efectuării verificărilor prevăzute la alin. (1) se acordă sau, după caz, se recuperează în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor.

(4) Termenul general de prescripție curge, potrivit dreptului comun, de la data emiterii deciziei de revizuire sau a dispoziției de plată, după caz.

(5) Pensia poate fi recalculată, la cerere, prin adăugarea perioadelor de contribuție, perioadelor asimilate prevăzute de prezenta lege și prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia.

(6) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (5) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea la Casa de pensii.

Articolul 35
(1) Pensia se plătește titularului, reprezentantului legal al acestuia sau mandatarului desemnat prin procură specială.

(2) Plata pensiei se face lunar, în contul bancar comunicat de beneficiar, iar comisioanele bancare aferente se suportă de către acesta.

(3) Modalitatea de plată a pensiilor va fi stabilită prin proceduri emise de Casa de pensii.

Articolul 36
(1) Plata pensiei încetează cu data de întâi a lunii următoare celei în care:
a) beneficiarul a decedat;
b) beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
c) urmașul a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susținătorului;
d) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaș, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepția situației prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. c);
e) au expirat 36 de luni de la data suspendării pensiei de invaliditate, respectiv a pensiei de urmaș conform art. 37 alin. (4).

(2) În situația pensionarilor de invaliditate care nu mai sunt încadrați în gradul I sau II de invalidate, plata pensiei încetează cu data de întâi a lunii următoare celei în care a expirat termenul prevăzut la art. 19 alin. (2).

(3) În situația pensionarilor urmași care nu mai îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. c) din prezenta lege, plata pensiei încetează cu data de întâi a lunii următoare celei în care a expirat termenul prevăzut la art. 22 alin. (3).

Articolul 37
(1) Plata pensiei se suspendă începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care:
a) copiii sau soțul supraviețuitor, beneficiari ai unei pensii din sistemul propriu, optează pentru o altă categorie de pensie din același sistem;
b) copilul, pensionar urmaș, a împlinit vârsta de 18 ani și nu face dovada continuării studiilor;
c) pensionarul obține venituri în calitate de notar public;
d) soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, s-a recăsătorit.

(2) În situația copilului, beneficiar al unei pensii de urmaș în condițiile prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 noiembrie a anului în curs.

(3) Suspendarea plății pensiei și a indemnizației pentru însoțitor, după caz, se poate face și la cererea pensionarului, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

(4) În cazul pensionarilor care nu au transmis decizia medicală asupra capacității de muncă, respectiv certificatul de încadrare în grad de handicap, plata pensiei se suspendă începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care au expirat termenele de transmitere prevăzute la art. 19 alin. (2) și art. 22 alin. (3).

(5) Plata indemnizației pentru însoțitor se suspendă în situația schimbării din gradul I în gradul II de invaliditate, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a expirat termenul de transmitere a deciziei medicale asupra capacității de muncă prevăzut la art. 19 alin. (2).

Articolul 38

În situațiile în care au fost înlăturate cauzele care au condus la suspendarea plății pensiei, reluarea în plată a acesteia se face, la cerere, după cum urmează:
a) începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a fost înregistrată cererea, în situațiile prevăzute la art. 37 alin. (1) lit. a) și lit. d) și alin. (3);
b) de la data suspendării plății pensiei în temeiul art. 37 alin. (1) lit. b), cu respectarea termenului general de prescripție, pentru întreaga perioadă de studii dovedită;
c) de la data de 1 noiembrie, cu respectarea termenului general de prescripție, în situația în care suspendarea plății pensiei s-a făcut în temeiul prevederilor art. 37 alin. (2);
d) începând cu data de întâi a lunii următoare încetării calității de notar public, cu respectarea termenului general de prescripție, în situația suspendării plății pensiei în temeiul art. 37 alin. (1) lit. c), dată de la care pensia se recalculează prin adăugarea perioadei de contribuție realizată în perioada de suspendare;
e) începând cu data suspendării pensiei de invaliditate, respectiv de urmaș, cu respectarea termenului general de prescripție, în cazul pensionarilor prezentați la termenul de revizuire medicală periodică stabilit și care depun decizia medicală asupra capacității de muncă, respectiv certificatul de încadrare în grad de handicap, după expirarea termenului de transmitere a acestora, prevăzut la art. 19 alin. (2) și la art. 22 alin. (3);
f) începând cu data de întâi a lunii următoare prezentării la revizuirea medicală periodică, în cazul pensionarilor care nu sau prezentat la termenul stabilit și care depun decizia medicală asupra capacității de muncă, respectiv certificatul de încadrare în grad de handicap, după expirarea termenului de transmitere a acestora, prevăzut la art. 19 alin. (2) și la art. 22 alin. (3).

Articolul 39

Încetarea, suspendarea, reluarea plății pensiei, precum și orice altă modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de Casa de pensii, cu respectarea regimului juridic al deciziei de pensie.

Articolul 40

Pensiile acordate în temeiul prezentei legi nu se pot cumula cu veniturile realizate în calitate de notar public.

Articolul 41

Pensionarii sistemului propriu sunt obligați să comunice Casei de pensii orice schimbare de natură să conducă la modificarea condițiilor în funcție de care i-a fost stabilită sau i se plătește pensia, în termen de 15 zile de la data apariției acesteia.

Articolul 42
(1) Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul și/sau, după caz, drepturile de pensii cuvenite și neachitate până la deces, se plătesc soțului supraviețuitor, copiilor, părinților sau, în lipsa acestora, celorlalți moștenitori, în condițiile dreptului comun.

(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data decesului.

G. Actualizarea pensiilor

Articolul 43
(1) Casa de pensii poate actualiza anual pensiile aflate în plată, în funcție de resursele financiare ale sistemului și de propunerile cuprinse în ultimul raport actuarial.

(2) Actualizarea pensiilor prevăzută la alin. (1) se realizează prin actualizarea valorii punctului de pensie, prin hotărâre a Biroului executiv al Consiliului Uniunii, la propunerea Consiliului de administrație al Casei de pensii.

(3) Cuantumul pensiilor actualizate conform alin. (2) este egal cu punctajul mediu acumulat aferent pensiei aflate în plată înmulțit cu noua valoare a punctului de pensie.

Secţiunea a 2-a Ajutoare financiare

Articolul 44

În cadrul sistemului propriu, asigurații au dreptul la următoarele categorii de ajutoare financiare:
a) ajutor financiar pentru retragerea din profesie;
b) ajutor de deces.

   A.  Ajutorul financiar pentru retragerea din profesie

Articolul 45
(1) Asigurații care nu îndeplinesc condițiile pentru obținerea unei pensii au dreptul la un ajutor financiar pentru retragerea din profesie, dacă au realizat o perioadă minimă de contribuție de 5 ani.

(2) Ajutorul financiar prevăzut la alin. (1) se acordă la cerere, o singură dată, după încetarea calității de notar public.

(3) Nu beneficiază de ajutorul financiar prevăzut la alin. (1) asigurații care au realizat perioada minimă de contribuție necesară acordării pensiei pentru limită de vârstă și au încetat calitatea de notar public anterior împlinirii vârstei standard de pensionare, prevăzută de prezenta lege.

Articolul 46
(1) Ajutorul financiar pentru retragerea din profesie se determină în funcție de venitul mediu lunar asigurat al solicitantului și de perioada de contribuție realizată până la momentul solicitării prestației de asigurări sociale.

(2) Cuantumul ajutorului financiar pentru retragerea din profesie se calculează prin înmulțirea venitului mediu lunar cu coeficientul de multiplicare prevăzut în tabelul nr. 2.
Tabelul nr. 2

Perioada de contribuție realizată până la data solicitării ajutorului financiar	Coeficient de multiplicare al venitului mediu lunar
De la 9 ani până la 10 ani	15
De la 8 ani până la 9 ani	12
De la 7 ani până la 8 ani	10
De la 6 ani până la 7 ani	8
De la 5 ani până la 6 ani	6

(3) Venitul mediu lunar al asiguratului din perioada de contribuție se determină prin raportarea sumei veniturilor lunare asigurate pe întreaga perioadă de contribuție la numărul de luni corespunzător perioadei de contribuție realizată în sistemul propriu.

(4) La calculul ajutorului financiar pentru retragerea din profesie, din perioada de contribuție exprimată în ani, luni și zile calendaristice se iau în considerare anii și lunile întregi, iar zilele se neglijează.

Articolul 47
(1) Ajutorul financiar pentru retragerea din profesie poate fi solicitat în termenul general de prescripție, calculat de la data încetării calității de notar public.

(2) La încetarea calității de notar public prin deces, ajutorul financiar pentru retragerea din profesie poate fi solicitat de soțul supraviețuitor sau, în lipsa acestuia, de copiii ori părinții asiguratului.

(3) În situația în care, la încetarea calității de notar public prin deces, există membri de familie cu vocație la pensie de urmaș, aceștia trebuie să opteze între ajutorul financiar pentru retragerea din profesie sau acordarea pensiei de urmaș, potrivit legii.

---

Formular cerere: Cerere_ajutor_financiar_de_retragere_din_profesie

Documente necesare:

Ajutorul financiar pentru retragerea din profesie se acordă pe baza următoarelor documente:

• a) cerere pentru acordarea ajutorului financiar;
• b) act de identitate al asiguratului (original şi copie*);
• c) acte de stare civilă ale solicitanților, respectiv, soțul supraviețuitor sau, în lipsa acestuia, de copiii ori părinții asiguratului, din care să rezulte gradul de rudenie cu decedatul, sau, după caz, actul care atestă calitatea de tutore, curator, mandatar (original şi copie*);
• d) extras de cont;
• e) declarație pe propria răspundere, autentificată, din care să rezulte că asiguratul nu era căsătorit la data decesului, în situația în care solicitantul este copilul sau unul dintre părinții asiguratului.

Mai multe la contact@pensii.ro

---

B. Ajutorul de deces

Articolul 48
(1) În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului beneficiază de ajutor de deces o singură persoană, care poate fi, după caz:
a) soțul supraviețuitor;
b) copilul;
c) părintele;
d) reprezentantul legal al persoanelor prevăzute la lit. a)-c);
e) oricare altă persoană care dovedește că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.

(2) Ajutorul de deces se acordă în cazul persoanelor care, la data decesului, aveau calitatea de asigurat sau pensionar al sistemului propriu, indiferent de perioada de contribuție realizată.

(3) Ajutorul de deces prevăzut la alin. (1) se acordă și la decesul notarului public care a beneficiat de ajutor financiar pentru retragerea din profesie în cadrul sistemului propriu.

Articolul 49
(1) Ajutorul de deces se acordă, la cerere, persoanei îndreptățite sau mandatarului desemnat de către aceasta prin procură autentică, pe baza certificatului de deces și a actelor justificative, și poate fi solicitat în termenul general de prescripție, calculat de la data decesului.

(2) Ajutorul de deces se acordă numai în situația în care contribuțiile asiguratului și eventualele accesorii datorate până la data decesului sunt achitate la zi.

(3) Cuantumul ajutorului de deces se stabilește prin Statutul Casei de pensii.

---

Formular cerere: Cerere_ajutor_de_deces

Documente necesare:

Ajutorul de deces se acordă pe baza următoarelor documente:

• a) cerere pentru acordarea ajutorului de deces;
• b) certificat de deces (original şi copie*);
• c) act de identitate al solicitantului (original şi copie*);
• d) acte de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte gradul de rudenie cu decedatul, sau, după caz, actul care atestă calitatea de tutore, curator, mandatar (original şi copie*);
• e) dovada că solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces sau declarație pe propria răspundere autentificată, după caz, în cazul oricărei alte persoane care dovedeşte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces (original şi copie*);
• f) extras de cont.

---

C. Stabilirea și plata ajutoarelor financiare

Articolul 50
(1) Cererile privind acordarea ajutoarelor financiare, însoțite de actele doveditoare, se depun la sediul Casei de pensii sau, după caz, la camera notarilor publici în a cărei rază teritorială își desfășoară activitatea asiguratul sau, după caz, domiciliază solicitantul.

(2) Modalitatea de depunere a cererilor, precum și actele doveditoare, necesare acordării ajutoarelor financiare, vor fi reglementate prin proceduri emise de către Casa de pensii.

Articolul 51
(1) Admiterea sau respingerea cererii privind acordarea ajutorului financiar pentru retragerea din profesie se face prin decizie emisă de Casa de pensii, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii la această instituție.

(2) Admiterea sau respingerea cererii privind acordarea ajutorului de deces se face prin decizie emisă de Casa de pensii, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii la această instituție.

(3) Termenele prevăzute la alin. (1) și (2) se prelungesc în mod corespunzător în cazul în care dosarul primit este incomplet și sunt necesare acte suplimentare.

(4) Decizia va cuprinde temeiurile de fapt și de drept pe baza cărora se admite sau se respinge cererea privind acordarea ajutoarelor financiare.

(5) Decizia privind acordarea ajutoarelor financiare se comunică solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii.

(6) Modelul deciziei privind acordarea ajutoarelor financiare se aprobă prin hotărâre a Consiliului de administrație al Casei de pensii.

Articolul 52

Decizia privind acordarea ajutoarelor financiare poate fi anulată la cererea titularului, depusă în termen de 30 de zile de la comunicare, cu condiția restituirii în prealabil a eventualelor sume încasate în baza acesteia.

Articolul 53
(1) Ajutoarele financiare se plătesc titularului, reprezentantului legal al acestuia sau mandatarului desemnat prin procură specială.

(2) Plata ajutoarelor financiare se face în contul bancar comunicat de beneficiar.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în situații deosebite, plata ajutorului de deces se poate face și prin casierie sau prin mandat poștal.

(4) Modalitatea de plată a ajutoarelor financiare va fi stabilită prin proceduri emise de către Casa de pensii.

(5) Comisioanele bancare aferente plății drepturilor prevăzute la alin. (2) se suportă de către Casa de pensii.

Articolul 54
(1) În situația în care, în urma verificărilor efectuate, se constată erori în stabilirea și/sau plata ajutoarelor financiare, Casa de pensii va opera modificările care se impun, prin decizie de revizuire sau dispoziție de plată, după caz.

(2) Casa de pensii va efectua verificările prevăzute la alin. (1) din oficiu sau la cererea persoanei îndreptățite.

(3) Sumele rezultate în urma verificărilor efectuate prevăzute la alin. (1) se acordă sau, după caz, se recuperează în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor.

(4) Termenul general de prescripție curge, potrivit dreptului comun, de la data emiterii deciziei de revizuire sau a dispoziției de plată, după caz.

Capitolul III Jurisdicția sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale al notarilor publici din România

Articolul 55
(1) Deciziile emise de Casa de pensii în legătură cu drepturile și obligațiile asiguraților și pensionarilor sistemului propriu pot fi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare la Biroul executiv al Consiliului Uniunii.

(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional.

(3) Deciziile necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.

(4) În soluționarea contestațiilor introduse împotriva deciziilor emise de Casa de pensii, Biroul executiv al Consiliului Uniunii emite hotărâri.

(5) Contestația împotriva deciziei se depune la Casa de pensii, în termenul prevăzut la alin. (1).

Articolul 56
(1) Prin hotărârile pronunțate în soluționarea contestațiilor, Biroul executiv al Consiliului Uniunii poate decide:
a) admiterea totală sau parțială a contestației, având drept consecință revizuirea în mod corespunzător a deciziei de către Casa de pensii, potrivit prezentei legi;
b) respingerea contestației.

(2) Termenul de soluționare a contestației este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia la Casa de pensii.

(3) Termenul prevăzut la alin. (2) se prelungește corespunzător în cazul în care pentru soluționarea contestației sunt necesare acte suplimentare.

(4) Procedura de soluționare a contestațiilor se stabilește de Biroul executiv al Consiliului Uniunii, prin reglementări proprii.

Articolul 57
(1) Hotărârile Biroului executiv al Consiliului Uniunii, emise în soluționarea contestațiilor depuse împotriva deciziilor Casei de pensii, pot fi atacate la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(2) Hotărârile Biroului executiv al Consiliului Uniunii emise în soluționarea contestațiilor și care nu au fost atacate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.

Capitolul IV Contribuabilii la sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale al notarilor publici din România

Articolul 58
(1) Contribuabili la sistemul propriu sunt notarii publici în funcție, membri ai Uniunii.

(2) Notarii publici au obligația să depună declarația individuală de asigurare, în scopul comunicării opțiunii privind venitul lunar asigurat.

(3) Termenele, procedura de depunere și modelul declarației individuale de asigurare sunt prevăzute în Statutul Casei de pensii.

Articolul 59
(1) Contribuția individuală datorată de asigurați reprezintă 20% din venitul lunar asigurat, la care asiguratul a optat.

(2) Contribuția individuală a asiguraților la sistemul propriu se datorează de la data numirii în funcție, în condițiile prevăzute de lege.

(3) Contribuțiile individuale ale asiguraților la sistemul propriu sunt cheltuieli deductibile, în condițiile prevăzute de lege.

Articolul 60
(1) Venitul lunar asigurat, înscris în declarația individuală de asigurare, reprezintă baza lunară de calcul al contribuției individuale.

(2) Asigurații pot opta prin declarația individuală de asigurare pentru unul dintre veniturile lunare asigurate, prevăzute în Statutul Casei de pensii.

(3) În cazul asiguraților care nu au depus declarația individuală de asigurare, baza lunară de calcul al contribuției individuale o constituie venitul minim asigurat din cadrul sistemului propriu.

(4) Venitul lunar asigurat poate fi modificat din inițiativa asiguratului, anual, în luna decembrie, prin depunerea unei comunicări de modificare a declarației.

(5) Modificarea venitului lunar asigurat, în condițiile alin. (4), produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului următor înregistrării comunicării de modificare a declarației la Casa de pensii.

(6) Nivelul venitului minim asigurat, precum și nivelul tranșelor de venit asigurat pentru care pot opta asigurații sunt prevăzute în Statutul Casei de pensii.

Articolul 61
(1) Calitatea de asigurat al sistemului propriu se suspendă, din oficiu, în situația notarilor publici suspendați din funcție, în condițiile prevăzute de lege.

(2) Calitatea de asigurat al sistemului propriu se suspendă, la cerere, în situația în care, pe parcursul derulării asigurării obligatorii, se face dovada că există cel puțin o lună calendaristică în care nu s-au realizat venituri în calitate de notar public.

(3) Suspendarea din oficiu, prevăzută la alin. (1), respectiv suspendarea la cerere, prevăzută la alin. (2), se efectuează potrivit procedurilor specifice cuprinse în Statutul Casei de pensii.

Articolul 62
(1) Calitatea de asigurat la sistemul propriu încetează, din oficiu, la data încetării calității de notar public, în condițiile prevăzute de lege.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), calitatea de asigurat încetează de drept, fără nicio altă formalitate, la data decesului asiguratului.

(3) Încetarea calității de asigurat, prevăzută la alin. (1) și (2), se efectuează potrivit procedurilor specifice cuprinse în Statutul Casei de pensii.

Articolul 63
(1) Calculul și plata contribuțiilor individuale lunare se efectuează de către asigurați sau în numele lor, de către orice altă persoană, în contul Casei de pensii, prin ordin de plată, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata.

(2) Plata contribuției individuale lunare se poate face și anticipat, pe o perioadă de maximum 12 luni, fără a se depăși finele anului calendaristic în curs.

(3) Plata contribuției peste termenul prevăzut de prezenta lege generează plata unor dobânzi și penalități de întârziere, calculate pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data achitării sumei datorate, inclusiv.

(4) Nivelurile dobânzilor și penalităților de întârziere sunt prevăzute în Statutul Casei de pensii.

(5) Contribuțiile datorate și neachitate, inclusiv accesoriile aferente, se urmăresc în cadrul termenului general de prescripție.

(6) Sumele reprezentând dobânzi și penalități de întârziere se fac venit la bugetul sistemului propriu.

(7) Plata unor dobânzi și a unor penalități de întârziere nu influențează cuantumul prestațiilor de asigurări sociale cuvenite.

(8) Procedurile privind calculul și plata contribuțiilor individuale lunare, respectiv calculul și plata dobânzilor și penalităților de întârziere sunt prevăzute în Statutul Casei de pensii.

Articolul 64

Asiguratul care are restanțe la plata contribuțiilor individuale, inclusiv a dobânzilor și a penalităților de întârziere aferente, poate beneficia de prestațiile de asigurări sociale prevăzute de prezenta lege numai după achitarea integrală a acestora.

Articolul 65
(1) Contribuțiile la sistemul propriu datorate și achitate în condițiile prezentei legi nu se restituie.

(2) Pot fi restituite la cerere, în cadrul termenului general de prescripție, sumele plătite în plus față de nivelul obligațiilor legale.

Articolul 66

Asigurații sistemului propriu sunt obligați să comunice Casei de pensii orice schimbare de natură să producă modificări ale statutului de asigurați ai sistemului propriu, în termen de 15 zile de la data apariției acesteia.

Capitolul V Bugetul sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale al notarilor publici din România

Articolul 67
(1) Casa de pensii administrează bugetul, care cuprinde veniturile și cheltuielile sistemului propriu.

(2) Bugetul sistemului propriu este elaborat anual de Consiliul de administrație al Casei de pensii și aprobat de Biroul executiv al Consiliului Uniunii, în condițiile legii și ale Statutului Casei de pensii.

Articolul 68

Veniturile sistemului propriu provin din:
a) contribuții individuale lunare ale asiguraților;
b) dobânzi și penalități de întârziere pentru neplata la termen a contribuțiilor individuale lunare;
c) donații, legate, subvenții, precum și orice alte venituri prevăzute de lege, de Statut, de regulamentele proprii și de hotărârile Consiliului Uniunii;
d) venituri realizate din folosirea patrimoniului sistemului în activități economice producătoare de venituri, în condițiile legii;
e) venituri realizate din investirea sumelor prevăzute la lit. a)-d), în condițiile prezentei legi, ale Statutului Casei de pensii, ale regulamentelor proprii și ale hotărârilor Consiliului Uniunii.

Articolul 69

Structura cheltuielilor sistemului propriu cuprinde:
a) contravaloarea prestațiilor de asigurări sociale din sistemul propriu;
b) cheltuieli privind organizarea și funcționarea sistemului propriu;
c) finanțarea unor investiții proprii;
d) alte cheltuieli prevăzute de prezenta lege, de Statutul Casei de pensii, de regulamentele proprii și de hotărârile Consiliului Uniunii.

Articolul 70
(1) Obiectivul politicii de investiții a fondurilor sistemului propriu îl reprezintă investirea prudentă în instrumente financiare a resurselor bănești disponibile ale asiguraților, în scopul suplimentării veniturilor necesare finanțării prestațiilor de asigurări sociale.

(2) În vederea realizării scopului instituției și cu respectarea obiectului specific de activitate, Casa de pensii poate efectua plasamente financiare, în condițiile cele mai avantajoase pentru Casa de pensii, la Uniune, entitățile Uniunii și camerele notarilor publici, pe baza unor raporturi contractuale.

(3) Procedura de efectuare a plasamentelor financiare prevăzute la alin. (2) se aprobă prin hotărâre a Consiliului Uniunii, la propunerea Consiliului de administrație al Casei de pensii.

Articolul 71
(1) Din veniturile prevăzute la art. 68 se prelevă anual o cotă pentru constituirea fondului de rezervă al sistemului propriu, stabilită prin bugetul anual, pe baza ultimului raport actuarial.

(2) Fondul de rezervă nu poate depăși nivelul cheltuielilor pe următoarele 36 de luni, raportate la cheltuielile bugetare ale anului precedent. Fondul de rezervă se completează în anii în care bugetul fondului de pensii este excedentar și numai după acoperirea deficitelor bugetului din anii precedenți.

(3) Fondul de rezervă se utilizează pentru acoperirea prestațiilor de asigurări sociale, în situații temeinic motivate și aprobate de Consiliul de administrație al Casei de pensii.

(4) Fondul de rezervă se reportează în anul următor, urmând a fi completat în condițiile prezentului articol.

Articolul 72
(1) Din veniturile lunare prevăzute la art. 68, Casa de pensii deduce cheltuielile pentru organizarea și funcționarea sistemului propriu.

(2) Nivelul cheltuielilor pentru organizarea și funcționarea sistemului propriu se stabilește anual, în cadrul bugetului, aprobat prin hotărâre a Biroului executiv al Consiliului Uniunii, la propunerea Consiliului de administrație al Casei de pensii.

Articolul 73
(1) Pentru protejarea intereselor asiguraților, Casa de pensii urmărește în permanență asigurarea veniturilor necesare acoperirii cheltuielilor sistemului propriu.

(2) În vederea asigurării veniturilor necesare acoperirii cheltuielilor sistemului propriu, Casa de pensii întreprinde periodic măsuri privind evaluarea actuarială a bugetului sistemului propriu, realizată de către actuari autorizați.

(3) Consiliul de administrație al Casei de pensii supune periodic Biroului executiv al Consiliului Uniunii rezultatele evaluărilor actuariale ale bugetului sistemului propriu, în vederea adoptării măsurilor de corecție ce se impun și a ajustării strategiei de dezvoltare a sistemului propriu pe termen mediu și lung.

Capitolul VI Casa de Pensii a Notarilor Publici din România

Articolul 74
(1) Casa de Pensii a Notarilor Publici din România se organizează și funcționează în baza prezentei legi, a Statutului Casei de pensii, precum și a regulamentelor proprii.

(2) Casa de pensii administrează și gestionează sistemul propriu în interesul asiguraților, în vederea asigurării protecției sociale a notarilor publici.

(3) Casa de pensii are patrimoniu și buget propriu, care se aprobă prin procedura prevăzută de prezenta lege, prin Statutul Casei de pensii și prin regulamentele proprii.

(4) Casa de pensii are ștampilă și siglă proprii, care cuprind stema României și denumirea.

(5) Sediul Casei de pensii este în municipiul București.

Articolul 75
(1) Casa de pensii are drept scop îndeplinirea misiunii sociale de asigurare a solidarității sociale între notarii publici din România, prin colectarea de contribuții și acordarea de prestații de asigurări sociale potrivit prezentei legi asiguraților care și-au pierdut veniturile profesionale ca urmare a producerii riscurilor asigurate.

(2) Casa de pensii are scop nonprofit, întreaga sa activitate desfășurându-se în interesul asiguraților.

Articolul 76

Patrimoniul Casei de pensii poate fi afectat numai de plata prestațiilor de asigurări sociale, cheltuielile sistemului în condițiile prevăzute la art. 69, precum și de constituirea fondului de rezervă.

Articolul 77

Organele de conducere ale Casei de pensii sunt:
a) Consiliul de administrație;
b) președintele;
c) vicepreședintele;
d) directorul general.

Articolul 78
(1) Consiliul de administrație al Casei de pensii este format din 5 membri, numiți de către Consiliul Uniunii, pentru un mandat de 4 ani. Dintre cei 5 membri, 2 membri sunt notari publici pensionari.

(2) Din rândul membrilor Consiliului de administrație al Casei de pensii, Consiliul Uniunii desemnează președintele și vicepreședintele Casei de pensii.

(3) Modalitatea de numire și de întrunire a membrilor Consiliului de administrație, precum și atribuțiile acestuia se stabilesc prin Statutul Casei de pensii.

Articolul 79
(1) Președintele Casei de pensii este și președintele Consiliului de administrație.

(2) Conducerea executivă a Casei de pensii este asigurată de un director general, numit de către Consiliul Uniunii.

(3) Atribuțiile președintelui și ale directorului general ai Casei de pensii se stabilesc prin Statutul Casei de pensii.

Articolul 80
(1) Verificarea activității Casei de pensii se realizează de Comisia de cenzori a Uniunii.

(2) Pentru controlul activității financiare a sistemului, Casa de pensii poate încheia contracte de prestări servicii cu firme de audit extern.

Capitolul VII Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 81
(1) Prin excepție de la prevederile art. 11 alin. (4), pentru notarii publici care aveau la data de 1 ianuarie 2013 vârsta cuprinsă între 40 și 45 de ani inclusiv, precum și o vechime în profesia de notar public de minimum 10 ani, perioada completă de contribuție necesară pentru calcularea pensiei pentru limită de vârstă este de 30 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

(2) Prin excepție de la prevederile art. 11 alin. (4), în perioada de tranziție, pentru notarii publici care aveau la data de 1 ianuarie 2013 vârsta cuprinsă între 45 și 55 de ani inclusiv, precum și o vechime în profesia de notar public de minimum 12 ani, perioada completă de contribuție necesară pentru calcularea pensiei pentru limită de vârstă este de 25 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

(3) Prin excepție de la prevederile art. 11 alin. (4), în perioada de tranziție, pentru notarii publici care aveau la data de 1 ianuarie 2013 vârsta de peste 55 de ani, precum și o vechime în profesia de notar public de minimum 15 ani, perioada completă de contribuție necesară pentru calcularea pensiei pentru limită de vârstă este de 20 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

(4) În situația notarilor publici care nu îndeplinesc condiția privind vechimea în profesia de notar public realizată până la data de 1 ianuarie 2013, prevăzută la alin. (1)-(3), pensia pentru limită de vârstă se determină cu respectarea prevederilor art. 11.

Articolul 82
(1) Între sistemul propriu și sistemul public de pensii, respectiv celelalte sisteme de pensii obligatorii neintegrate în sistemul public, se recunosc reciproc perioadele de contribuție în vederea deschiderii dreptului la pensie pentru categoriile de pensie prevăzute la art. 10 lit. a), c) și d).

(2) Pensiile și celelalte prestații de asigurări sociale, reglementate de prezenta lege, se stabilesc în funcție de perioada de contribuție realizată în sistemul propriu după data de 1 iulie 2013.

(3) Pentru perioadele ulterioare datei de 1 iulie 2013, în care o persoană a fost asigurată simultan în sistemul propriu și întrun alt sistem de pensii, la stabilirea perioadei de contribuție perioadele respective se iau în considerare o singură dată.

(4) Deschiderea drepturilor de pensie se realizează de către ultimul sistem de pensii în care a fost asigurat.

Articolul 83
(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripție de 3 ani.

(2) Sumele plătite necuvenit se recuperează de la beneficiari în baza deciziei Casei de pensii, care constituie titlu executoriu.

(3) Termenul general de prescripție curge, potrivit dreptului comun, de la data emiterii deciziei prevăzute la alin. (2).

(4) Debitele reprezentând contribuții sau prestații, inclusiv accesoriile acestora, mai mici de 50 de lei, nu se urmăresc.

(5) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedați nu se mai urmăresc.

Articolul 84
(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale, ca urmare a unei infracțiuni săvârșite de beneficiari, reținută în sarcina acestora prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, se recuperează de la aceștia, de la data primei plăți a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.

(2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la beneficiarii decedați, nu se mai urmăresc.

Articolul 85

Debitele provenite din prestații de asigurări sociale se recuperează din prestațiile de asigurări sociale în plată sau prin intermediul executorilor judecătorești, în situația în care debitorul nu beneficiază de o prestație din sistemul propriu.

Articolul 86

Asigurații sistemului propriu conform reglementărilor anterioare, care se regăsesc în situația de asigurați obligatoriu prevăzută de prezenta lege, își păstrează calitatea de persoane asigurate în sistemul propriu, la venitul lunar asigurat anterior.

Articolul 87

Actele de organizare, funcționare și administrare încheiate de Casa de pensii conform reglementărilor anterioare, de la data înființării și până la data intrării în vigoare a prezentei legi, rămân valabile și produc efecte în continuare.

Articolul 88

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi elaborate și aprobate Statutul și Regulamentul de organizare și funcționare ale Casei de pensii, prin hotărâre a Consiliului Uniunii.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
ION-MARCEL CIOLACU
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
TITUS CORLĂȚEAN
București, 2 aprilie 2020.