Legea 96/2006 – statutul deputatilor si senatorilor

author
49 minutes, 51 seconds Read

LEGE nr. 96 din 21 aprilie 2006 (*republicată*) privind Statutul deputaților și al senatorilor*)


*) Republicată în temeiul art. V din Legea nr. 357/2015 pentru completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 975 din 29 decembrie 2015, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 96/2006 a mai fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 22 mai 2015 și a mai fost modificată prin Legea nr. 356/2015 pentru modificarea art. 45 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 975 din 29 decembrie 2015.


Capitolul I Principii genereale

Articolul 1

Mandatul reprezentativ
(1) Deputații și senatorii sunt reprezentanți aleși ai poporului român, prin care acesta își exercită suveranitatea, în condițiile prevăzute de Constituție și de legile țării.
(2) În exercitarea mandatului deputații și senatorii sunt în serviciul poporului.
(3) Orice mandat imperativ este nul.
Capitolul II Validarea și regimul mandatului
Articolul 2
Procedura validării
(1) Deputații și senatorii intră în exercițiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiția validării alegerii și a depunerii jurământului.
(2) Validarea mandatului de deputat sau de senator se face în conformitate cu prevederile regulamentului fiecărei Camere.
Articolul 3
Jurământul
(1) După constituirea legală a Camerei Deputaților și a Senatului, fiecare deputat și fiecare senator depune în fața plenului Camerei din care face parte, întrunită în ședință solemnă, jurământul de credință față de țară și popor:
Jur credință patriei mele România;
Jur să respect Constituția și legile țării;
Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României;
Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor;
Așa să mă ajute Dumnezeu.
(2) Jurământul de credință se poate depune și fără formula religioasă, care se înlocuiește cu formula:
Jur pe onoare și conștiință
și aceasta prefațează jurământul.
(3) Jurământul scris se rostește solemn, se semnează de fiecare deputat sau senator și se încredințează spre păstrare președintelui Camerei.
(4) Refuzul de a depune jurământul de credință atrage de drept invalidarea mandatului, de care plenul Camerei ia act.
(5) Deputații și senatorii aleși ca urmare a organizării unor alegeri parțiale pentru ocuparea locurilor vacantate pe parcursul unei legislaturi vor depune jurământul de credință după validarea mandatelor, potrivit aceleiași proceduri și cu aceleași consecințe juridice.
Articolul 4
Declarația de avere și declarația de interese
(1) După întrunirea legală a Camerelor și validarea mandatului, fiecare deputat și fiecare senator este obligat să depună declarația de avere și declarația de interese, potrivit legii.
(2) Deputații și senatorii aleși ca urmare a organizării unor alegeri parțiale au obligația să depună declarația de avere și declarația de interese la începutul mandatului și după validare, potrivit legii.
(3) Deputații și senatorii au obligația de a depune declarația de avere și declarația de interese și la încetarea mandatului, inclusiv dacă aceasta are loc înainte de termen.
(4) Declarația de avere și declarația de interese se completează personal, se datează, se semnează olograf și se depun la persoana desemnată în acest scop de secretarul general al Camerei Deputaților sau al Senatului, care eliberează dovada de primire.
(5) Declarația de avere și declarația de interese se publică pe pagina de internet a Camerei Deputaților și, respectiv, a Senatului, potrivit legii.
(6) Deputații și senatorii au obligația de a actualiza anual declarația de avere și declarația de interese, în condițiile legii.
Articolul 5
Legitimația și însemnul distinctiv
(1) După constituirea legală a fiecărei Camere, deputaților și senatorilor li se eliberează legitimația de membru al Camerei, semnată de președintele acesteia.
(2) Deputații și senatorii primesc un însemn distinctiv al calității lor de reprezentanți ai poporului, cu dreptul de a-l purta pe toată durata mandatului.
(3) Modelul însemnului se stabilește de Biroul permanent al fiecărei Camere, iar cheltuielile pentru confecționarea acestuia se asigură din bugetul fiecărei Camere.
Articolul 6
Durata mandatului
Durata mandatului de deputat sau de senator este egală cu durata mandatului Camerei din care face parte, în afară de cazurile în care mandatul încetează din alte cauze prevăzute de Constituție și de prezenta lege, înainte de termen.
Articolul 7
Încetarea mandatului
(1) Calitatea de deputat sau de senator încetează:
a) la data întrunirii legale a Camerelor nou-alese;
b) în caz de demisie, de la data menționată în cuprinsul acesteia, depusă la Biroul permanent al Camerei din care deputatul sau senatorul face parte;
c) în caz de pierdere a drepturilor electorale, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care se dispune pierderea acestor drepturi;
d) în caz de deces, de la data consemnată în certificatul de deces;
e) în caz de incompatibilitate.
(2) Încetarea mandatului de deputat sau de senator datorată incompatibilității are loc:
a) la data menționată în cuprinsul demisiei pentru incompatibilitate, depusă la Biroul permanent al Camerei din care deputatul sau senatorul face parte;
b) la data adoptării unei hotărâri a Camerei din care deputatul sau senatorul face parte, prin care se constată starea de incompatibilitate;
c) la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care se respinge contestația la raportul Agenției Naționale de Integritate prin care s-a constatat incompatibilitatea;
d) la expirarea termenului prevăzut în Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, cu modificările ulterioare, de la data luării la cunoștință a raportului de evaluare al Agenției Naționale de Integritate, dacă în acest termen deputatul sau senatorul nu a contestat raportul la instanța de contencios administrativ. Luarea la cunoștință se face prin comunicarea raportului Agenției Naționale de Integritate, sub semnătură de primire, către deputatul sau senatorul în cauză ori, în cazul în care refuză primirea, prin anunțul făcut de președintele de ședință în plenul Camerei din care face parte.
(3) În cazul în care deputatul sau senatorul și-a depus demisia, președintele, în prima ședință publică a plenului respectivei Camere, îl întreabă pe deputat sau pe senator dacă stăruie în demisie și, dacă acesta răspunde afirmativ sau nu se prezintă în ședința de plen pentru a răspunde, președintele ia act de demisie și supune votului plenului Camerei din care face parte adoptarea hotărârii prin care se vacantează locul de deputat sau de senator.
(4) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c) și d), precum și în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. c) și d), președintele Camerei ia act de situația de încetare a mandatului de deputat sau de senator și supune votului plenului Camerei din care face parte adoptarea hotărârii prin care se vacantează locul de deputat sau de senator.
(5) Hotărârile de vacantare a locului de deputat sau de senator, prevăzute la alin. (3) și (4), se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(6) Mandatul de deputat sau de senator se prelungește de drept în cazul în care mandatul Camerei din care face parte se prelungește de drept în conformitate cu prevederile art. 63 alin. (1) și (4) din Constituția României, republicată.
Articolul 8
Regimul juridic
(1) Mandatul de deputat sau de senator se supune regimului juridic prevăzut de Constituție și de prezenta lege, completat cu dispozițiile regulamentelor Camerelor Parlamentului.
(2) Mandatul de deputat sau de senator nu poate fi întrerupt, suspendat sau revocat.
Articolul 9
Organizarea activității parlamentare
(1) Activitatea deputaților și senatorilor, precum și organizarea și funcționarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. În vederea asigurării exercitării mandatului deputaților și senatorilor, resursele financiare aferente desfășurării activității fiecărei Camere sunt prevăzute în bugetul propriu, pe care îl adoptă fiecare Cameră.
(2) Deputații și senatorii constituie comisii permanente și pot institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale, în condițiile prevăzute de regulamente. Camerele își pot constitui comisii comune, grupuri de prietenie cu alte parlamente și delegații ale Parlamentului României la adunările parlamentare cu caracter european sau internațional. Condițiile de constituire, obiectivele activității și procedurile de lucru ale comisiilor se stabilesc în regulamentul fiecărei Camere și în Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului sau ad-hoc pentru comisiile speciale ori de anchetă.
(3) Comisiile de anchetă parlamentară pot cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administrației publice și care poate avea cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei. Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în fața comisiei de anchetă parlamentară.
(la 28-07-2017, Articolul 9 din Capitolul II a fost completat de ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 195 din 24 iulie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 598 din 25 iulie 2017 )
(4) În cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor comisiei de anchetă, aceasta poate propune sesizarea conducătorului autorității sau instituției unde desfășoară activitatea persoana citată, în vederea aplicării în mod corespunzător a prevederilor regulamentelor de organizare și funcționare a instituției respective, sau poate propune sesizarea organelor de urmărire penală pentru infracțiunea prevăzută de art. 267 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare.
(la 28-07-2017, Articolul 9 din Capitolul II a fost completat de ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 195 din 24 iulie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 598 din 25 iulie 2017 )
(5) Comisiile de anchetă parlamentară pot invita orice altă persoană care poate avea cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei și care acceptă să fie audiată. Persoana invitată poate răspunde și în scris comisiei de anchetă parlamentară, furnizând informațiile solicitate, sau poate transmite prin poștă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deține și care sunt utile comisiei de anchetă.
(la 28-07-2017, Articolul 9 din Capitolul II a fost completat de ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 195 din 24 iulie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 598 din 25 iulie 2017 )
(6) Refuzul persoanelor invitate la comisia de anchetă de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziția acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deținute, utile activității comisiei, poate fi considerat ca obstrucționare sau împiedicare a aflării adevărului și poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală.
(la 28-07-2017, Articolul 9 din Capitolul II a fost completat de ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 195 din 24 iulie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 598 din 25 iulie 2017 )
Capitolul III Principii și reguli de conduită parlamentară
Articolul 10
Principiul interesului național
Deputații și senatorii au îndatorirea de a acționa în interesul întregii națiuni și al locuitorilor din circumscripțiile electorale pe care le reprezintă, respectiv al cetățenilor aparținând minorităților naționale, pe care îi reprezintă.
Articolul 11
Principiul legalității și al bunei-credințe
(1) Deputații și senatorii, în calitatea lor de reprezentanți aleși ai poporului român, își îndeplinesc îndatoririle și își exercită drepturile în conformitate cu Constituția, legile țării și regulamentele Camerei Deputaților și Senatului, pe toată durata mandatului pe care îl dețin.
(2) Deputaților și senatorilor le este interzis să își asume față de persoanele fizice sau juridice obligații financiare ori de alt tip, menite să influențeze exercitarea mandatului cu bună-credință, potrivit propriei conștiințe.
Articolul 12
Principiul transparenței
(1) Deputații și senatorii trebuie să dea dovadă de transparență în activitatea parlamentară.
(2) Deputații și senatorii au obligația menținerii unui dialog permanent cu cetățenii pe problemele care îi interesează și care rezultă din asumarea și exercitarea mandatului de parlamentar.
Articolul 13
Principiul fidelității
Deputații și senatorii sunt datori să manifeste pe durata exercitării mandatului fidelitate față de România și popor și respect față de oameni.
Articolul 14
Respectarea regulamentelor
(1) Deputații și senatorii sunt obligați să respecte prevederile regulamentelor, să se supună normelor de conduită civilizată, de curtoazie și de disciplină parlamentară și să nu aibă atitudini sau să folosească expresii ori cuvinte injurioase, ofensatoare, discriminatorii sau calomnioase.
(2) Comisiile Camerei Deputaților și Senatului care au în competență analiza problemelor de disciplină parlamentară elaborează, în ședință comună, proiectul Codului de conduită al deputaților și al senatorilor și îl înaintează birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, în vederea înscrierii pe ordinea de zi a plenului celor două Camere.
(3) Codul de conduită al deputaților și al senatorilor se adoptă prin hotărâre, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, cu votul majorității membrilor.
Capitolul IV Incompatibilități, interdicții și conflictul de interese
Articolul 15
Principii cu caracter general
(1) Nicio persoană nu poate fi în același timp deputat și senator.
(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu calitatea de membru în Parlamentul European.
(3) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de membru al Guvernului.
Articolul 16
Incompatibilități
(1) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu funcțiile publice de autoritate prevăzute la art. 81 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu situațiile de incompatibilitate generate de dispozițiile art. 82^1 din aceeași lege.
(2) Calitatea de deputat sau de senator este, de asemenea, incompatibilă cu:
a) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la societățile reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare/reasigurare și cele financiare, precum și la instituțiile publice;
b) funcția de președinte sau de secretar al adunărilor generale ale acționarilor sau asociaților la societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevăzute la lit. a);
c) funcția de reprezentant al statului în adunările generale ale societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevăzute la lit. a);
d) funcția de manager sau membru al consiliilor de administrație ale regiilor autonome, companiilor și societăților naționale;
e) calitatea de comerciant persoană fizică;
f) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
g) o funcție publică încredințată de un stat străin, cu excepția acelor funcții prevăzute în acordurile și convențiile la care România este parte;
h) funcția de președinte, vicepreședinte, secretar și trezorier al federațiilor și confederațiilor sindicale.
(3) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu funcțiile și activitățile persoanelor care, conform statutului lor, nu pot face parte din partide politice.
(4) Prevederile alin. (3) nu se aplică reprezentanților organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale pentru care este prevăzută interdicția de a face parte din partide politice în statutul propriu.
(5) Alte incompatibilități cu calitatea de deputat sau de senator se pot stabili numai prin lege organică.
Articolul 17
Procedura declarării incompatibilității
(1) Deputatul sau senatorul care, la data intrării în exercițiul mandatului, se află în una dintre situațiile de incompatibilitate prevăzute în prezentul statut sau în alte legi speciale are la dispoziție un termen de 15 zile pentru a notifica Biroul permanent al Camerei din care face parte cu privire la starea sa de incompatibilitate. După expirarea acestui termen, deputatul sau senatorul va opta, în termen de 30 de zile, între mandatul de deputat sau de senator și funcția ori funcțiile incompatibile, demisionând potrivit opțiunii sale. Demisia deputatului sau a senatorului se aduce la cunoștința Biroului permanent al Camerei din care acesta face parte.
(2) Deputatul sau senatorul care nu și-a exprimat opțiunea potrivit prevederilor alin. (1) rămâne în stare de incompatibilitate. Biroul permanent al Camerei din care face parte sesizează comisia care are în competență analizarea situațiilor de incompatibilitate în vederea întocmirii unui raport, în termen de 15 zile de la sesizare. Comisia competentă solicită punctul de vedere al Agenției Naționale de Integritate, care va răspunde solicitării în cel mult 5 zile. Raportul comisiei se înaintează Biroului permanent al Camerei Deputaților sau Senatului, care îl va informa pe deputatul sau senatorul în cauză și va supune în prima ședință a plenului Camerei din care face parte un proiect de hotărâre de constatare a stării de incompatibilitate și de încetare a mandatului.
(3) Deputatul sau senatorul aflat într-o stare de incompatibilitate survenită în timpul exercitării mandatului aduce la cunoștința Biroului permanent al Camerei din care face parte această situație, în scris, în termen de cel mult 15 zile de la data intervenirii acesteia. La împlinirea termenului de 30 de zile de la notificare, prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(4) Deputatul sau senatorul se poate adresa Biroului permanent al Camerei din care face parte, în vederea clarificării unei eventuale stări personale de incompatibilitate. Biroul permanent înaintează solicitarea comisiei care are în competență analizarea situațiilor de incompatibilitate, în vederea întocmirii unui raport, în termen de 15 zile de la sesizare. În cazul în care din raportul comisiei reiese existența unei stări de incompatibilitate, deputatul sau senatorul are obligația ca în termen de 30 de zile să opteze între calitatea de deputat ori de senator și funcția sau funcțiile incompatibile. Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(5) Prevederile referitoare la declararea stării de incompatibilitate prevăzute la alin. (1)-(4) se completează în mod corespunzător cu cele ale regulamentului fiecărei Camere, precum și cu cele ale Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 176/2010, cu modificările ulterioare.
(6) În situația în care Agenția Națională de Integritate a finalizat un raport de evaluare privind existența unei incompatibilități a unui deputat sau senator, raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei în cauză, precum și Camerei din care aceasta face parte, în conformitate cu art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare. Biroul permanent al Camerei din care face parte persoana în cauză o înștiințează de urgență pe aceasta, punându-i la dispoziție o copie a raportului.
Articolul 18
Interdicția publicitară
Este interzisă folosirea numelui însoțit de calitatea de deputat sau de senator în orice acțiune publicitară privitoare la orice societate reglementată de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, financiară ori industrială sau altele asemenea cu scop lucrativ.
Articolul 19
Conflictul de interese
(1) Fapta deputatului sau senatorului de a încălca legislația în materie privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară și se sancționează cu diminuarea indemnizației cu 10% pe o perioadă de maximum 3 luni. Sancțiunea se aplică de către Biroul permanent al Camerei din care face parte deputatul sau senatorul.
(2) Deputatul sau senatorul se află în conflict de interese la expirarea termenului prevăzut în Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare, de la data luării la cunoștință a raportului de evaluare al Agenției Naționale de Integritate, dacă în acest termen deputatul sau senatorul nu a contestat raportul la instanța de contencios administrativ. Luarea la cunoștință se face prin comunicarea raportului Agenției Naționale de Integritate, sub semnătură de primire, către deputatul sau senatorul în cauză ori, în cazul în care refuză primirea, prin anunțul făcut de către președintele de ședință în plenul Camerei din care face parte.
(3) În situația în care Agenția Națională de Integritate a finalizat un raport de evaluare privind existența unui conflict de interese a unui deputat sau senator, raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei în cauză, precum și Camerei din care aceasta face parte, în conformitate cu art. 21 alin. (4) din Legea nr. 176/2010, cu modificările ulterioare. Biroul permanent al Camerei din care face parte persoana în cauză o înștiințează de urgență pe aceasta, punându-i la dispoziție o copie a raportului.
Capitolul V Imunitatea parlamentară
Articolul 20
Scopul imunității
(1) Imunitatea parlamentară este ansamblul de dispoziții legale care asigură deputaților și senatorilor un regim juridic derogatoriu de la dreptul comun în raporturile lor cu justiția și în scopul de a le garanta independența.
(2) Imunitatea parlamentară este direct și indisolubil legată de mandatul de deputat sau de senator.
Articolul 21
Imunitatea
(1) Imunitatea parlamentară nu este susceptibilă de suspendare sau de întrerupere și nu se poate renunța la aceasta. Imunitatea parlamentară este imperativă și de ordine publică.
(2) Imunitatea parlamentară poate fi ridicată numai de către Camera din care deputatul sau senatorul face parte, în conformitate cu prevederile art. 72 din Constituție, republicată, și potrivit procedurii prevăzute de regulamentul fiecărei Camere.
(3) Imunitatea parlamentară începe odată cu validarea mandatului de deputat sau de senator și încetează la data încheierii mandatului, în cazurile și în condițiile prevăzute de Constituție și de prezenta lege.
Articolul 22
Imunitatea pentru opinii politice
Deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
Articolul 23
Regimul în procesul penal
(1) Deputații și senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținuți ori arestați preventiv sau la domiciliu fără încuviințarea Camerei din care fac parte și fără a se proceda la ascultarea lor.
(2) Urmărirea și trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.
(3) Deputații și senatorii pot fi chemați în fața organului de urmărire penală sau a instanței de judecată în calitate de martor. În cazul în care li se solicită să depună mărturie asupra unor fapte sau informații de care au luat cunoștință în exercitarea mandatului și care au caracter clasificat, mărturia se va depune în condițiile Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare, și cu informarea Biroului permanent al Camerei din care fac parte.
Articolul 24
Procedura în caz de reținere, arestare sau percheziție
(1) Cererea de reținere, arestare sau percheziție a deputatului ori a senatorului se adresează președintelui Camerei din care face parte de către ministrul justiției.
(2) Președintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce de îndată cererea la cunoștința Biroului permanent, după care o trimite Comisiei juridice respective, care va întocmi un raport în termen de 3 zile. Hotărârea Comisiei juridice se adoptă prin votul secret al majorității membrilor săi.
(3) Cererea ministrului justiției, însoțită de raportul Comisiei juridice, se supune spre dezbatere și adoptare plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul, în termen de 5 zile de la depunerea raportului.
(4) Camera hotărăște asupra cererii cu votul secret al majorității membrilor prezenți, în condițiile respectării prevederilor art. 67 din Constituția României, republicată. Hotărârea Camerei se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se comunică de îndată ministrului justiției.
(5) În condițiile în care Parlamentul se găsește în vacanță, președintele Camerei ia măsurile necesare respectării termenelor prevăzute în prezentul articol.
Articolul 25
Protecția autorității
(1) Pe durata exercitării mandatului de parlamentar, deputații și senatorii sunt purtători ai autorității publice de stat, dispozițiile art. 257 din Codul penal aplicându-se în mod corespunzător.
(2) Protecția juridică penală prevăzută la alin. (1) se aplică și după încetarea mandatului dacă faptele sunt comise în legătură cu exercitarea acestuia.
Articolul 26
Regimul mobilizării sau concentrării
Pe durata exercitării mandatului de parlamentar deputații și senatorii nu pot fi concentrați sau mobilizați.
Capitolul VI Obligațiile deputaților și senatorilor
Articolul 27
Izvorul obligațiilor
Îndatoririle fundamentale și obligațiile principale ale deputaților și senatorilor sunt cele care decurg din Constituție, lege, din prezentul statut și din regulamente.
Articolul 28
Participarea la ședință
(1) Participarea la lucrările Camerei din care fac parte reprezintă pentru deputați și senatori o obligație legală, morală și regulamentară.
(2) Deputatul sau senatorul poate solicita în scris liderului grupului parlamentar din care face parte permisiunea de a absenta de la lucrările Camerei pentru rezolvarea unor probleme legate de exercitarea mandatului sau pentru rezolvarea unor probleme personale.
(3) În situația în care deputatul sau senatorul absentează de la lucrările Camerei datorită apariției unor situații neprevăzute, acesta se poate adresa în scris Biroului permanent pentru a solicita motivarea respectivelor absențe.
(4) Se consideră absent motivat deputatul sau senatorul care:
a) este membru al Guvernului;
b) participă la activități stabilite prin decizia Birourilor permanente reunite ale celor două Camere sau a Biroului permanent al Camerei din care face parte ori la invitația Guvernului sau a Președintelui României;
c) este în concediu medical;
d) are aprobată motivarea absenței de către liderul de grup sau de către Biroul permanent, după caz.
(5) Numele deputaților și senatorilor absenți nemotivat de la lucrările fiecărei Camere, precum și din comisiile permanente vor fi publicate pe paginile de internet ale acestora, lunar, potrivit procedurii stabilite de regulamentul fiecărei Camere.
Articolul 29
Sancționarea pentru absențele nemotivate
(1) Neparticiparea la cel puțin o activitate parlamentară desfășurată în sediul Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, în cadrul programului și ordinii de zi aprobate de Biroul permanent, se consideră absență nemotivată și are drept consecință reținerea a 1% din indemnizația lunară brută a deputatului sau a senatorului, cu excepția motivării absențelor în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (2) și (3).
(2) Regulamentele Camerelor stabilesc procedurile de urmat pentru executarea prevederilor prezentului articol, inclusiv acordarea concediilor cu plata drepturilor bănești, care nu pot fi mai mari de 8 zile pe durata unei sesiuni și care se aprobă de președintele Camerei pentru cele de până la 4 zile și de Biroul permanent al Camerei pentru cele de peste 4 zile.
Capitolul VII Drepturile deputaților și senatorilor în exercitarea mandatului
Articolul 30
Sfera și semnificația
(1) Drepturile și libertățile ce decurg din mandatul de deputat sau de senator sunt specifice acestei demnități publice și se fundamentează pe drepturile și libertățile generale ale cetățeanului, completate cu ceea ce implică în mod special exercitarea mandatului.
(2) Drepturile, libertățile, ca și obligațiile deputatului sau senatorului sunt politice și patrimoniale; prin exercitarea acestora se realizează conținutul politic al mandatului, precum și strategia măsurilor de protecție a mandatului și a titularului acestuia.
Articolul 31
Dreptul de a fi ales în structuri parlamentare
(1) Deputații și senatorii fac parte, în mod obligatoriu, dintr-o comisie permanentă a Camerei respective, cu excepțiile prevăzute prin regulamentul Camerei Deputaților sau al Senatului ori prin hotărâri ale birourilor permanente ale acestora.
(2) Deputații și senatorii au dreptul să fie membri și să fie aleși, în condițiile regulamentului, în Biroul permanent al Camerei din care fac parte, în conducerea unei comisii permanente, în conducerea unui grup parlamentar, în conducerea unei comisii speciale ori a unei comisii de anchetă.
(3) Deputații și senatorii au dreptul să fie membri și să fie aleși în conducerea comisiilor comune ale celor două Camere, în comisii de anchetă sau alte comisii comune speciale, în grupuri de prietenie cu alte parlamente și în delegații ale Parlamentului României la adunările parlamentare cu caracter european sau internațional.
Articolul 32
Dreptul de a alege organele de conducere
(1) Deputații și senatorii au dreptul să își aleagă reprezentanții în structurile de conducere ale Camerei din care fac parte.
(2) Procedura de alegere a deputaților și senatorilor în structurile de conducere se desfășoară în conformitate cu prevederile regulamentelor celor două Camere.
(3) Pierderea sprijinului politic de către deputat sau senator atrage de drept încetarea calității de titular al oricărei funcții obținute prin susținere politică.
Articolul 33
Dreptul de asociere în grup parlamentar
(1) Deputații și senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere.
(2) Grupurile parlamentare se pot constitui din deputați, respectiv senatori, care au candidat în alegeri din partea aceluiași partid politic, a aceleiași formațiuni politice ori alianțe politice, alianțe electorale sau din deputați ori senatori care au candidat ca independenți și au fost aleși.
(3) Deputații care reprezintă organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care au obținut mandatul de deputat în conformitate cu prevederile legii și ale Constituției României, pot constitui un singur grup parlamentar.
(4) Deputații sau senatorii care părăsesc grupul parlamentar din care fac parte în conformitate cu alin. (1) devin deputați sau senatori neafiliați, dacă nu se afiliază unui alt grup parlamentar. Deputații și senatorii rămași neafiliați nu își pot constitui grupuri parlamentare.
Articolul 34
Drepturile politice specifice
Principalele drepturi politice ale deputaților și senatorilor, precum și obligațiile corelative acestora sunt următoarele:
a) dreptul la inițiativă legislativă;
b) dreptul de a iniția și de a susține moțiuni simple sau de cenzură;
c) dreptul de a iniția și de a susține hotărâri ale Camerei, în orice problemă de competența acesteia;
d) dreptul de a face declarații politice, de a pune întrebări, de a face interpelări și alte asemenea intervenții;
e) dreptul de a cere întrunirea în sesiune extraordinară a Camerei sau a structurilor de lucru ale acesteia;
f) dreptul de a sesiza Curtea Constituțională, potrivit art. 146 lit. a)-c) din Constituție, republicată;
g) dreptul de a cere suspendarea din funcție sau punerea sub acuzare a Președintelui României, în condițiile art. 95 și 96 din Constituție, republicată;
h) dreptul de a cere punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului, în condițiile art. 109 din Constituție, republicată;
i) dreptul de control parlamentar sub toate formele de exercitare a acestuia, în reglementarea prevăzută de lege și de regulamentele parlamentare;
j) dreptul la cuvânt, libertatea de exprimare și dreptul de vot.
Articolul 35
Modalități de exercitare
(1) Drepturile pot fi exercitate individual, prin grupurile parlamentare sau prin numărul de parlamentari stabilit de Constituție, potrivit naturii lor juridice.
(2) Drepturile și libertățile se exercită în limitele conținutului constituțional și legal al mandatului de deputat sau de senator și numai în formele și cu procedura prevăzute în regulamentul fiecărei Camere și în Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului.
(3) Deputații și senatorii pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice ori al creației intelectuale, precum și în alte domenii stabilite de lege.
Capitolul VIII Participarea deputaților și senatorilor la activități legate de Uniunea Europeană
Articolul 36
(1) Deputații și senatorii examinează proiecte de acte legislative și documente consultative ale Uniunii Europene în temeiul drepturilor constituționale privind controlul parlamentar asupra activității Guvernului și al tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
(2) Deputații și senatorii participă la punerea în practică a principiului democrației reprezentative, stipulat în art. 10 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), prin exercitarea controlului parlamentar asupra activității Guvernului în domeniul afacerilor europene.
(3) Deputații și senatorii contribuie în mod activ la buna funcționare a Uniunii Europene, în temeiul art. 12 din TUE, al Protocolului 1 la Tratatul de la Lisabona privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană și al Protocolului 2 la Tratatul de la Lisabona privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, prin participarea la dialogul politic cu instituțiile Uniunii Europene – Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul.
(4) Activitatea deputaților și senatorilor în domeniul afacerilor europene se desfășoară în conformitate cu legislația privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului și cu regulamentele celor două Camere.
Capitolul IX Exercitarea mandatului în circumscripția electorală
Articolul 37
În activitatea din circumscripțiile electorale deputații și senatorii au drepturile și îndeplinesc obligațiile pe care le implică exercitarea legală a mandatului de parlamentar, adaptate în mod corespunzător naturii și formelor specifice ale acestei activități din teritoriu.
Articolul 38
Birourile parlamentare ale deputaților și senatorilor
(1) În scopul exercitării mandatului în circumscripțiile electorale, deputaților și senatorilor li se acordă lunar o sumă forfetară din bugetul Camerei Deputaților și, respectiv, al Senatului, pentru cheltuieli de organizare și funcționare a birourilor parlamentare. Cuantumul sumei este stabilit prin hotărârea birourilor permanente reunite ale celor două Camere*), în funcție de resursele bugetare, dar nu mai puțin de o indemnizație și jumătate brută a deputatului, respectiv a senatorului.
Notă
*) A se vedea Hotărârea birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului nr. 5/2013 pentru aprobarea Normelor privind modul de utilizare și justificare a sumei forfetare pentru cheltuieli de organizare și funcționare a birourilor parlamentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 10 iulie 2013.
(2) În limitele sumei prevăzute la alin. (1), deputații și senatorii pot organiza, separat sau prin asociere, birouri parlamentare, ca regulă, în circumscripțiile electorale în care au fost aleși.
(3) Deputații care reprezintă organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, aleși la nivel național, pot organiza birouri parlamentare oriunde pe teritoriul României, în limitele sumei prevăzute la alin. (1). Ceilalți parlamentari pot organiza, în aceleași condiții prevăzute la alin. (1), birouri parlamentare, la solicitarea partidelor politice din partea cărora au candidat, cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților sau, după caz, al Senatului.
(4) Deputații și senatorii aleși în circumscripția electorală pentru românii cu domiciliul în afara României pot organiza birouri parlamentare în afara țării, cu respectarea legislației statului respectiv, sau în România, cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților, respectiv al Senatului, în limita sumei prevăzute la alin. (1).
(5) În cazul în care spațiile necesare birourilor parlamentare nu pot fi asigurate de către autoritățile administrației locale, acestea se pot închiria de la alte persoane juridice sau fizice.
(6) Spațiile destinate birourilor parlamentare nu pot fi închiriate în imobile aflate în proprietatea deputaților sau senatorilor, membrilor familiilor sau rudelor acestora până la gradul al III-lea. Interdicția este aplicabilă și pentru acele spații aflate în patrimoniul unor societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la care deputații sau senatorii, membrii familiilor sau rudele acestora sunt asociați ori acționari.
(7) În spațiile prevăzute la alin. (6) pot fi organizate birouri parlamentare doar dacă aceste spații sunt puse la dispoziție cu titlu gratuit.
(8) Chiria aferentă spațiilor, cheltuielile de întreținere, drepturile bănești ale persoanelor angajate la birourile parlamentare ale deputaților și senatorilor și alte cheltuieli aferente exercitării mandatului se asigură din suma forfetară pentru cheltuieli de organizare și funcționare a birourilor parlamentare alocată deputatului sau senatorului.
(9) Angajarea personalului birourilor parlamentare ale deputaților și senatorilor se face prin încheierea unui contract de muncă pe durată determinată, la propunerea deputatului sau a senatorului în cauză.
(la 02-11-2017, Alineatul (9) din Articolul 38 , Capitolul IX a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 203 din 27 octombrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 853 din 30 octombrie 2017 )
(10) La angajarea personalului birourilor parlamentare se va respecta nomenclatorul funcțiilor prevăzut în hotărârea pentru aprobarea normelor privind modul de utilizare și justificare a sumei forfetare aferente cheltuielilor efectuate de deputați și senatori pentru birourile parlamentare.
(11) Membrii familiei deputatului sau senatorului ori rudele/afinii acestuia până la gradul al III-lea nu pot fi angajați la respectivul birou parlamentar.
(12) Angajații cu contract de muncă ai unui birou parlamentar pot fi reangajați în biroul parlamentar al aceluiași deputat sau senator și în noul mandat, în cazul realegerii acestuia.
(la 02-11-2017, Alineatul (12) din Articolul 38 , Capitolul IX a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 203 din 27 octombrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 853 din 30 octombrie 2017 )
(12^1) Prin derogare de la art. 301 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, nu constituie conflict de interese angajarea la biroul parlamentar a persoanelor cu care senatorii sau deputații s-au aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani.
(la 31-03-2017, Articolul 38 din Capitolul IX a fost completat de ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 30 din 27 martie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 212 din 28 martie 2017 )
(13) Modul de utilizare și justificare a sumei forfetare pentru cheltuieli de organizare și funcționare a birourilor parlamentare, alocată deputatului sau senatorului, se stabilește prin hotărâre a birourilor permanente reunite ale celor două Camere, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 39
Relația cu cetățenii
(1) Deputații și senatorii organizează în cadrul birourilor parlamentare din circumscripția electorală activități specifice relațiilor publice și audiențelor acordate cetățenilor.
(2) Deputații și senatorii pot acorda audiențe cetățenilor și în alte circumscripții electorale decât cele în care au fost aleși, în cadrul altor birouri parlamentare, la solicitarea titularilor acestora, sau în alte spații publice corespunzătoare.
(3) Deputații și senatorii se pot adresa în scris, prin intermediul birourilor parlamentare, organelor administrației publice centrale și locale, pentru a transmite sau a se informa asupra solicitărilor și petițiilor cetățenilor din circumscripțiile electorale în care au fost aleși, pentru rezolvarea, în conformitate cu prevederile legale, a problemelor acestora sau pentru a obține informații cu caracter public necesare exercitării mandatului.
(4) Organele administrației publice centrale și locale sunt obligate să răspundă în termen de 30 de zile de la primirea solicitărilor scrise ale deputaților și senatorilor.
Articolul 40
Obligațiile autorităților publice centrale și locale
(1) Consiliile județene, prefecturile, consiliile locale ale municipiilor reședință de județ/municipiului București, precum și celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, la solicitarea deputaților sau senatorilor, precum și a Biroului permanent al Camerei din care aceștia fac parte, pun la dispoziția deputaților și senatorilor spații pentru organizarea și funcționarea birourilor parlamentare ale acestora.
(2) Cheltuielile de întreținere și administrare aferente spațiilor puse la dispoziție conform alin. (1) vor fi suportate de către deputat sau senator din suma forfetară alocată pentru organizarea și funcționarea biroului parlamentar sau din venituri proprii.
(3) Consiliile județene, prefecturile, primarii municipiilor reședință de județ, precum și celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale pot pune la dispoziția birourilor parlamentare ale deputaților și senatorilor, în limita posibilităților, mijloace fixe necesare bunei desfășurări a activității birourilor parlamentare, prin împrumut de folosință sau închiriere.
(4) Secretariatul general al Camerei Deputaților, respectiv al Senatului, prin hotărârea birourilor permanente, în funcție de resursele bugetare alocate, poate pune la dispoziția deputaților sau senatorilor mijloace fixe, obiecte de inventar sau servicii, necesare exercitării în bune condiții a mandatului.
(5) Cheltuielile pentru taxe de poștă și telecomunicații interne, efectuate de deputați și de senatori în exercitarea mandatului, se decontează de Secretariatul general al Camerei Deputaților, respectiv al Senatului, până la limita valorică stabilită de Biroul permanent al fiecărei Camere, în funcție de prevederile bugetare.
(6) Serviciile descentralizate și deconcentrate ale ministerelor și ale autorităților centrale de reglementare sunt obligate să sprijine prin mijloacele specifice ale activității lor organizarea și funcționarea legală a birourilor parlamentare ale deputaților și senatorilor, precum și activitatea acestora.
Articolul 41
Diurna de deplasare și cheltuielile de cazare
(1) Deputații și senatorii prezenți la lucrările Parlamentului, care nu au domiciliul în municipiul București sau în județul Ilfov, primesc o diurnă de deplasare al cărei cuantum este stabilit prin hotărârea birourilor permanente reunite ale celor două Camere.
(la 21-01-2018, Alineatul (1) din Articolul 41 , Capitolul IX a fost modificat de ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 33 din 17 ianuarie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 55 din 18 ianuarie 2018 )
(2) Deputaților și senatorilor care nu au domiciliul în municipiul București sau în județul Ilfov li se acordă lunar, pe durata mandatului, pe bază de declarație pe propria răspundere, care reprezintă document justificativ, o sumă forfetară din bugetul Camerei Deputaților și, respectiv, al Senatului, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare în municipiul București. Cuantumul sumei este stabilit prin hotărârea birourilor permanente reunite ale celor două Camere, în funcție de resursele bugetare ale fiecărei Camere.
(la 02-11-2017, Alineatul (2) din Articolul 41 , Capitolul IX a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 203 din 27 octombrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 853 din 30 octombrie 2017 )
(3) De diurna prevăzută la alin. (1) și dreptul de decontare a cazării în teritoriu, în unități de primire turistice cu clasificare de cel mult 4 stele, sau de compensare a cheltuielilor de cazare într-un cuantum stabilit prin hotărârea birourilor permanente reunite ale celor două Camere beneficiază deputații sau senatorii care:
(la 21-01-2018, Partea introductivă a Alineatului (3) din Articolul 41 , Capitolul IX a fost modificată de ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 33 din 17 ianuarie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 55 din 18 ianuarie 2018 )
a) efectuează deplasări în țară din însărcinarea președintelui Camerei Deputaților sau al Senatului, a birourilor permanente ale celor două Camere, a birourilor comisiilor permanente sau a liderilor grupurilor parlamentare;
b) nu domiciliază în circumscripțiile electorale în care au fost aleși, pe timpul deplasării în aceste circumscripții, în vederea îndeplinirii activităților legate de desfășurarea mandatului;
c) deputații care reprezintă organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care se deplasează în alte localități din țară, în afara celei de domiciliu, pentru activitățile legate de exercitarea mandatului.
(4) Deputații și senatorii care se deplasează în timpul vacanțelor parlamentare în cadrul circumscripțiilor electorale în care au fost aleși, altele decât cele în care au domiciliul, sau la București, pentru îndeplinirea unor sarcini legate de exercitarea mandatului, beneficiază de diurna de deplasare și cazare conform alin. (1)-(3), în limita numărului de zile stabilit de Biroul permanent al Camerei Deputaților, respectiv de Biroul permanent al Senatului.
Capitolul X Alte drepturi patrimoniale ale deputaților și senatorilor
Articolul 42
Dreptul la indemnizație
(1) Deputații și senatorii primesc, pe durata exercitării mandatului de parlamentar, o indemnizație lunară, stabilită prin lege.
(2) Indemnizația se primește de fiecare parlamentar de la data intrării în exercițiul mandatului, sub condiția validării, și până la data încetării mandatului.
(3) Indemnizația lunară are regimul juridic prevăzut de lege pentru salariu, cu reducerile și majorările prevăzute de lege, de regulamentele celor două Camere și de acte normative emise în aplicarea legii.
(4) Indemnizațiile lunare sunt impozabile în condițiile legii. Acestea vor fi actualizate, în aceleași procente, odată cu indexările salariale acordate personalului din sistemul bugetar sau prin alte prevederi legale.
(5) Pe perioada reținerii sau arestării preventive plata indemnizației deputatului sau senatorului, precum și plata celorlalte drepturi se suspendă, cu excepția sumei forfetare alocate funcționării biroului parlamentar. Drepturile suspendate, aferente perioadei reținerii sau arestării preventive, vor fi plătite dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă se pronunță achitarea respectivului deputat sau senator.
(6) Indemnizația lunară a deputaților și senatorilor se cumulează cu pensia sau cu alte venituri și se supune impozitului pe venit, conform legii.
Articolul 43
Deputații și senatorii membri ai Guvernului
(1) Deputații și senatorii pot fi numiți membri ai Guvernului și pot fi revocați din aceste funcții în conformitate cu prevederile Constituției și ale legilor în vigoare.
(2) Deputaților și senatorilor care dețin funcția de membru al Guvernului, în perioada exercitării acesteia, li se aplică, în privința salarizării, dispozițiile legale privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.
Articolul 44
Dreptul la cheltuieli de protocol
(1) Fondul președintelui Camerei Deputaților și Fondul președintelui Senatului se aprobă anual, prin bugetul fiecărei Camere. Președintele informează Biroul permanent al Camerei respective, anual, cu privire la cheltuirea respectivului fond în anul anterior.
(2) Fondurile prevăzute la alin. (1) se constituie pentru ajutoare materiale, ajutoare de deces, recompense, stimulente, contribuții la acțiuni umanitare și burse. Ajutoarele materiale, recompensele, stimulentele, contribuțiile la acțiunile umanitare și bursele nu se acordă deputaților și senatorilor.
(3) Pentru primirea delegațiilor străine și a invitaților din țară sau din străinătate se constituie Fondul de protocol, aprobat anual prin bugetul fiecărei Camere. Baremele de cheltuieli pentru acțiunile de protocol se aprobă de birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului.
Articolul 45
Dreptul la transport
(1) Deputații și senatorii beneficiază, pe perioada mandatului, de transport gratuit intern pe calea ferată, cu orice categorie de trenuri de călători. Biletele de călătorie se vor elibera pe baza legitimației de deputat sau de senator.
(2) Deputații și senatorii beneficiază, pentru desfășurarea activităților legate de exercitarea mandatului, de o sumă forfetară al cărei cuantum este stabilit prin hotărâre a birourilor permanente, în funcție de resursele bugetare ale celor două Camere, pentru acoperirea cheltuielilor de transport din circumscripție, pe bază de declarație pe propria răspundere, care reprezintă document justificativ.
(3) Deputații și senatorii care folosesc autoturismul pentru a se deplasa din circumscripția electorală în care au domiciliul la lucrările Parlamentului și înapoi, cei care au domiciliul în București și se deplasează în circumscripția electorală în care au fost aleși și înapoi, precum și cei care se deplasează din localitatea de domiciliu în circumscripția electorală în care au fost aleși și înapoi, dacă nu au folosit mijloacele de transport prevăzute la alin. (1) și (5), vor primi contravaloarea a 7,5 litri combustibil la 100 km parcurși, cel mult pentru un drum dus-întors săptămânal.
(4) Beneficiază de facilitățile prevăzute la alin. (3) deputații și senatorii care se deplasează din localitatea de domiciliu în localitatea cea mai apropiată de unde se asigură transportul la București și înapoi.
(5) Deputații și senatorii care nu au domiciliul în municipiul București și se deplasează în municipiul București pentru a participa la lucrările Parlamentului, precum și deputații și senatorii care au domiciliul în municipiul București și se deplasează în circumscripția electorală în care au fost aleși beneficiază de transport gratuit sau de decontarea cheltuielilor de transport pe liniile aeriene interne pentru o călătorie dus-întors pe săptămână.
(6) Beneficiază, pe toată durata mandatului, de drepturile de transport prevăzute la alin. (1), (3), (5) și deputații și senatorii care efectuează deplasări în țară, ca urmare a hotărârilor birourilor permanente ale celor două Camere, deciziei președintelui Camerei Deputaților și, respectiv, Senatului, a liderilor de grup și a președinților comisiilor parlamentare, pentru activități legate de exercitarea mandatului.
(7) Deputații și senatorii care se deplasează în timpul vacanțelor parlamentare în cadrul circumscripțiilor electorale în care au fost aleși sau în municipiul București, pentru îndeplinirea unor sarcini legate de exercitarea mandatului, beneficiază de un număr de călătorii cu avionul, stabilit de Biroul permanent al Camerei Deputaților, respectiv al Senatului.
(8) La sfârșitul mandatului, pentru o perioadă de 30 de zile deputații și senatorii care nu au mai fost aleși au dreptul de a deconta 6 călătorii, cu mijloacele prevăzute la alin. (1) sau cu autoturismul proprietate personală, în condițiile prevăzute la alin. (3), pentru efectuarea formalităților de lichidare.
Articolul 46
Dreptul la vechime în muncă
(1) Perioada de exercitare a mandatului de parlamentar constituie vechime în muncă și în specialitate, cu toate drepturile prevăzute de lege.
(2) Pe durata exercitării mandatului de deputat sau de senator, contractul de muncă sau raportul de serviciu al titularului se suspendă și este supus regulilor prevăzute de Codul muncii și de Statutul funcționarilor publici, după caz.
Articolul 47
Dreptul la asistență medicală
Deputații și senatorii beneficiază de medicamente, asistență medicală și de concedii de boală potrivit reglementării din sistemul public și reglementărilor speciale în domeniu.
Articolul 48
Dreptul la pașaport diplomatic
Deputații și senatorii au dreptul la pașaport diplomatic, în condițiile legii.

Capitolul XI Indemnizația pentru limită de vârstă

Articolul 49
Abrogat.
(la 27-02-2021, Articolul 49 din Capitolul XI a fost abrogat de Articolul I din LEGEA nr. 7 din 24 februarie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 186 din 24 februarie 2021)
Notă
Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 261 din 5 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 570 din 10 iunie 2022, s-a admis excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 7/2021 pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, constatându-se că aceasta este neconstituțională.

Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.

Prin urmare, începând cu data de 10 iunie 2022, dispozițiile Legii nr. 7/2021 pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor au fost suspendate de drept, urmând să-și înceteze efectele juridice începând cu data de 25 iulie 2022, dacă legiuitorul nu intervine pentru modificarea prevederilor atacate.

Articolul 50
Abrogat.
(la 27-02-2021, Articolul 50 din Capitolul XI a fost abrogat de Articolul I din LEGEA nr. 7 din 24 februarie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 186 din 24 februarie 2021 )

Notă
Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 261 din 5 mai 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 570 din 10 iunie 2022, s-a admis excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 7/2021 pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, constatându-se că aceasta este neconstituțională.

Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.

Prin urmare, începând cu data de 10 iunie 2022, dispozițiile Legii nr. 7/2021 pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor au fost suspendate de drept, urmând să-și înceteze efectele juridice începând cu data de 25 iulie 2022, dacă legiuitorul nu intervine pentru modificarea prevederilor atacate.

Capitolul XII Regimul disciplinei parlamentare

Articolul 51
Sfera abaterilor disciplinare
Constituie abateri disciplinare parlamentare următoarele fapte săvârșite de deputați sau de senatori și dacă, potrivit legii, nu constituie infracțiuni:
a) încălcarea dispozițiilor privind îndatoririle deputaților și ale senatorilor prevăzute de Constituție și de prezenta lege;
b) nerespectarea prevederilor regulamentului Camerei din care fac parte și a Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului;
c) exercitarea abuzivă a mandatului de senator sau de deputat;
d) comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altui demnitar în ședințele de plen, de comisii sau de birou ori în afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de parlamentar;
e) încălcarea prevederilor legale referitoare la conflictul de interese.
Articolul 52
Sfera sancțiunilor disciplinare
Sancțiunile disciplinare parlamentare pentru abaterile disciplinare prevăzute la art. 51 sunt următoarele:
a) atenționarea verbală;
b) chemarea la ordine;
c) retragerea cuvântului;
d) îndepărtarea din sală pe durata ședinței;
e) avertismentul scris.
Articolul 53
Aplicarea sancțiunilor
(1) Sancțiunile prevăzute la art. 52 lit. a)-c) se aplică de către președintele de ședință.
(2) Sancțiunile prevăzute la art. 52 lit. d) se aplică la solicitarea președintelui de ședință sau a unui grup parlamentar de către plenul Camerei prin votul majorității celor prezenți.
(3) Abaterile care implică aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 52 lit. e) se constată de către comisia care are în competență analiza problemelor de disciplină la nivelul Camerei respective, la sesizarea președintelui de ședință, a unui grup parlamentar ori la sesizarea unui deputat sau senator. Sesizarea se adresează președintelui Camerei respective în termen de cel mult 30 de zile de la data săvârșirii faptei.
(4) În cazul conflictului de interese, la sesizarea Biroului permanent al Camerei respective, comisia care are în competență analiza problemelor de disciplină întocmește un raport prin care constată faptul că raportul Agenției Naționale de Integritate cu privire la existența conflictului de interese este definitiv.
(5) Comisia care are în competență analiza problemelor de disciplină soluționează sesizarea în termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea ei. Raportul comisiei se aprobă cu votul majorității membrilor prezenți, în ședință secretă.
(6) Raportul Comisiei se înaintează de îndată, împreună cu dosarul cauzei, Biroului permanent al Camerei respective.
(7) Biroul permanent al Camerei respective soluționează cauza în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea raportului. Hotărârea Biroului permanent al Camerei se prezintă în ședința publică a Camerei respective.
Articolul 54
Contestația
(1) Împotriva hotărârii Biroului permanent al Camerei, care vizează aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 53 alin. (7), se poate face contestație în termen de 15 zile lucrătoare de la data comunicării.
(2) Contestația se soluționează de către plenul Camerei în termen de 15 zile lucrătoare de la înregistrarea acesteia, cu votul majorității membrilor prezenți ai Camerei, în ședință secretă.
(3) Hotărârea plenului Camerei este definitivă și executorie și se aduce la cunoștința publică în ședința de plen.
Capitolul XIII Dispoziții tranzitorii și finale
Articolul 55
Modificarea regulamentelor
(1) Regulamentul Camerei Deputaților, Regulamentul Senatului și Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului se vor modifica și se vor completa în mod corespunzător cu dispozițiile prezentei legi și în conformitate cu deciziile Curții Constituționale pronunțate asupra prevederilor din aceste regulamente și se vor adapta în mod corespunzător.
(2) Camerele vor urmări ca reglementările instituite prin regulamentele proprii să fie concordate și corelate pe structuri, competențe, proceduri și activități.
Articolul 56
Modificarea bugetelor
Camera Deputaților și Senatul vor introduce în structura bugetară modificările ce decurg prin aplicarea prevederilor prezentei legi.
Articolul 57
Intrarea în vigoare
Prezenta lege intră în vigoare în conformitate cu art. 78 din Constituția României, republicată, la 3 zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 58
Aplicarea legii
(1) Comisia permanentă a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului este însărcinată cu interpretarea unitară a prevederilor prezentului statut, cu precădere a principiilor și regulilor de conduită parlamentară, precum și cu examinarea proiectelor de lege și a propunerilor legislative referitoare la modificarea și completarea prezentului statut.
(2) Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru Statutul deputaților și senatorilor prezintă anual, în ședința comună a celor două Camere, un raport privind aplicarea prezentului statut.
Articolul 59
Modificări și abrogări
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se modifică în mod corespunzător art. 61 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, cu privire la senatori și deputați, se abrogă art. 1 alin. (1) și (2), art. 16, 17, 18, art. 21 alin. (3^1)-(8), art. 22, 23, art. 24 alin. (1), art. 25, 26, 27, 28 și art. 37 alin. (1) și (3) din Legea nr. 53/1991 privind indemnizațiile și celelalte drepturi ale deputaților și senatorilor, precum și salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, cu modificările și completările ulterioare, art. 82 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare.

Notă
Reproducem mai jos prevederile art. II-IV din Legea nr. 357/2015, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 96/2006 și care se aplică, în continuare, ca dispoziții proprii ale Legii nr. 357/2015:
Art. II
(1) De indemnizația pentru limită de vârstă prevăzută la art. 48^1*) alin. (1) din Legea nr. 96/2006, republicată, cu completarea adusă prin prezenta lege, și în aceleași condiții, beneficiază și deputații și senatorii care au avut anterior intrării în vigoare a prezentei legi calitatea de parlamentar.
(2) Cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă prevăzut la alin. (1) se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizația brută lunară realizată în luna anterioară solicitării de către un deputat/senator aflat în exercitarea mandatului, corespunzător fiecărui an de mandat, în limita a maximum 3 mandate.
(3) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (1), indemnizația pentru limită de vârstă se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii la Secretariatul general al Camerei Deputaților sau al Senatului, după caz.
Art. III. – Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. IV. – În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului elaborează și aprobă normele metodologice prevăzute la art. 48^1*) alin. (11) din Legea nr. 96/2006, republicată, cu completarea adusă prin prezenta lege.
Notă
*) Art. 48^1 a devenit în forma republicată a Legii nr. 96/2006 art. 49.

www.pensii.ro

Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *