Legea nr. 72/2016

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1
Dreptul la asigurări sociale al avocaților se exercită în condițiile prezentei legi prin sistemul unic, propriu și autonom de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților.
Articolul 2
Sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților este organizat și funcționează în conformitate cu următoarele principii fundamentale:
a) principiul autonomiei, principiu care, potrivit prezentei legi, stă la baza administrării de sine stătătoare a sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților;
b) principiul unicității, potrivit căruia sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților este structurat și construit pe aceleași norme de drept pentru toți participanții la sistem;
c) principiul contributivității, conform căruia fondul de pensii și cel destinat pentru alte drepturi de asigurări sociale se constituie pe baza contribuției obligatorii datorate de fiecare avocat, dreptul la pensie, ca și celelalte drepturi de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite;
d) principiul obligativității, în virtutea căruia toți avocații au obligația de a participa la sistemul propriu de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, drepturile exercitându-se corelativ numai cu îndeplinirea obligațiilor asumate;
e) principiul egalității, prin care se asigură tuturor participanților la sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeași situație juridică, în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de prezenta lege;
f) principiul interesului public, conform căruia dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale este un drept din categoria drepturilor fundamentale, garantate de Constituția României în scopul realizării protecției sociale;
g) principiul solidarității sociale, prin intermediul căruia participanții la sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților își asumă reciproc obligații și beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale asigurate în virtutea prezentei legi;
h) principiul specializării contribuțiilor și fondurilor, pe baza căruia contribuția la sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, precum și prestațiile sociale generate de acesta trebuie să se regăsească distinct în fondul de pensii și în fondul destinat altor drepturi de asigurări sociale;
i) principiul repartiției, în conformitate cu care fondul de pensii și cel destinat altor drepturi de asigurări sociale se redistribuie pentru plata obligațiilor ce revin sistemului de pensii și altor drepturi de asigurări sociale ale avocaților, conform prezentei legi;
j) principiul imprescriptibilității, în virtutea căruia dreptul la pensie nu se prescrie;
k) principiul incesibilității, în conformitate cu care dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parțial;
l) principiul descentralizării flexibile, prin care se asigură dezvoltarea și administrarea eficientă a patrimoniului sistemului cu protecția integrității și a unității acestuia, prin intermediul Casei de Asigurări a Avocaților, denumită în continuare C.A.A., și a dezmembrămintelor acesteia;
m) principiul transparenței decizionale, potrivit căruia organele de conducere ale sistemului propriu, autonom, de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților au obligația de a informa și de a supune dezbaterii avocaților proiectele de acte normative, de a analiza propunerile acestora și de a da publicității hotărârile adoptate, de a asigura transparența privind modul de administrare a fondului de pensii și a fondului de asigurări sociale și privind investițiile.
Articolul 3
În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) asigurați – avocații români și străini care figurează în tablourile avocaților cu drept de exercitare a profesiei și care au achitat contribuțiile de asigurări sociale în sistemul propriu al avocaților, avocații pensionari și urmașii acestora cu drepturi proprii de pensie;
b) asigurări sociale ale avocaților – dreptul la pensie și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților prevăzute în prezenta lege și în alte acte cu caracter normativ adoptate de organele de conducere ale profesiei de avocat;
c) barou – persoană juridică de interes public, înființată conform Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, constituită din toți avocații înscriși în tabloul avocaților care au sediul profesional principal în localitățile de pe raza organizării teritoriale respective;
d) contribuabil – avocatul înscris în barou, cu drept de exercitare a profesiei și care are obligația de plată a contribuțiilor sistemului propriu de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților;
e) declarație privind veniturile brute lunare individuale – documentul depus la filiale sau sucursale ale C.A.A. în care avocatul atestă, sub semnătură, veniturile realizate din onorarii în luna pentru care efectuează plata și pentru care plătește cotele de contribuție la sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților;
f) filiale – entități de interes public, cu personalitate juridică, buget și patrimoniu propriu, care funcționează ca unități descentralizate ale C.A.A., sub coordonarea acesteia, potrivit legii, Statutului C.A.A., hotărârilor C.A.A. și Uniunii Naționale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R.;
g) incapacitate de muncă – orice situație medicală definită prin codurile de indemnizație de asigurări sociale de sănătate, enumerate de certificatul medical eliberat în condițiile legii;
h) perioade asimilate – perioadele pentru care nu s-au datorat sau plătit contribuții de asigurări sociale și care sunt asimilate stagiului de cotizare în sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților;
i) prestații de asigurări sociale – venituri de înlocuire acordate, la producerea riscurilor asigurate, sub formă de pensii, ajutoare sau alte tipuri de indemnizații, prevăzute de prezenta lege, pentru pierderea totală sau parțială a veniturilor asigurate;
j) punctaj lunar – numărul de puncte realizat de asigurat într-o lună, calculat prin raportarea venitului brut lunar individual, fie, după caz, a venitului brut lunar aferent contribuției legal plătite, la venitul de referință lunar, pe profesie, din luna respectivă, comunicat de C.A.A.;
k) punctaj anual – numărul de puncte realizat de asigurat pe parcursul unui an calendaristic, obținut prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare;
l) punctaj mediu anual – numărul de puncte realizat de asigurat, calculat prin raportarea punctajului total realizat de acesta în perioada de cotizare la sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților la numărul anilor corespunzători stagiului complet de cotizare, prevăzut de lege la data pensionării;
m) rezerva tehnică – volumul de active necesar pentru acoperirea obligațiilor de plată ale fondului;
n) riscuri asigurate – evenimentele care, la producerea efectelor lor, obligă C.A.A. să acorde asiguraților prestații sociale, cu respectarea prevederilor prezentei legi;
o) situația financiară a sistemului – starea economico-financiară a tuturor entităților sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, stabilită la un moment de referință pe baza evidențelor contabile și a verificărilor de specialitate, a evaluărilor privind prognoza evoluției sistemului, în raport cu indicatorii economico-financiari prevăzuți în standardele de evaluare proprii unui sistem de asigurări;
p) stagiu de cotizare – perioada de timp pentru care s-au datorat și plătit contribuții de asigurări sociale la sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților;
q) stagiu complet de cotizare – perioada de timp, prevăzută de prezenta lege, în care asigurații au realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie din sistemul de pensii al avocaților;
r) stagiu de cotizare necesar – perioada de timp, prevăzută de prezenta lege, în funcție de vârstă, în care asigurații au realizat stagiul de cotizare pentru obținerea unei pensii de invaliditate;
s) stagiu minim de cotizare – perioada minimă de timp, prevăzută de prezenta lege, în care asigurații au realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie la împlinirea vârstei standard de pensionare;
ș) stagiu potențial – perioada de timp prevăzută de prezenta lege, considerată stagiu de cotizare și acordată la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru stagiul de cotizare nerealizat din cauza afecțiunilor care au generat invaliditatea;
t) sucursale – dezmembrăminte ale C.A.A., fără personalitate juridică;
ț) vârsta standard de pensionare – vârsta stabilită de prezenta lege, pentru bărbați și femei, la care aceștia pot obține pensia pentru limită de vârstă, în condițiile legii, precum și vârsta din care se operează reducerile prevăzute de lege;
u) venit brut aferent contribuției plătite – cuantumul contribuției legal plătite, înmulțit cu raportul dintre 100 și cota procentuală a contribuției obligatorii;
v) venit de referință – venitul mediu brut pentru profesia de avocat, stabilit anual prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R. și utilizat la calculul tuturor prestațiilor de asigurări sociale în cadrul sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților.
Articolul 4
Administrarea sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților se realizează prin C.A.A. și prin filialele acesteia, care sunt organizate, funcționează și îndeplinesc atribuțiile prevăzute de prezenta lege și Statutul C.A.A.
Articolul 5
(1) Sunt membri de drept ai C.A.A. toți avocații români și străini care figurează în tablourile cu drept de exercitare a profesiei, avocații pensionari și urmașii acestora cu drepturi proprii la pensie. Membrii de drept ai C.A.A. au calitatea de asigurați ai acesteia.
(2) Avocații înscriși în barou care nu figurează în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei au dreptul la prestații de asigurări sociale corespunzător perioadei în care și-au exercitat profesia, în condițiile prevăzute de prezenta lege.
(3) Asigurații au obligația să plătească contribuții de asigurări sociale și au dreptul să beneficieze de prestații de asigurări sociale, conform prezentei legi.
Articolul 6
(1) Constituie stagiu de cotizare perioadele în care asiguratul și-a plătit contribuția legală de asigurări sociale la fondurile sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților.
(2) La stabilirea stagiului de cotizare, pentru perioadele anterioare prezentei legi, se va avea în vedere stagiul de cotizare calculat potrivit legilor care au folosit această sintagmă. Constituie stagiu de cotizare și vechimea în profesia de avocat recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la data de 28 mai 2001.
(3) Pentru perioada în care avocatul a exercitat profesia și a contribuit la fondurile sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, asigurații primesc o singură pensie, în raport cu stagiul de cotizare și cu propria contribuție legală la fondurile de asigurări sociale.
(4) În situația în care asigurații nu mai au calitatea de avocat, perioada pentru care s-au achitat contribuțiile legale de asigurări sociale la fondurile administrate de C.A.A. constituie stagiu de cotizare în sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților. Contribuțiile legale de asigurări sociale nu se restituie.
(5) Stagiul de cotizare se determină și se exprimă în ani, luni și zile calendaristice.
Articolul 7
(1) Perioada de timp în care un avocat este parlamentar se ia în calcul la stabilirea stagiului de cotizare, în condițiile achitării contribuției legale la fondurile administrate de C.A.A. pe perioada mandatului.
(2) Indemnizația de parlamentar cumulată cu eventualele venituri din activitatea de avocat, desfășurată în perioada mandatului de parlamentar, se consideră venituri din profesie, luându-se în calcul la stabilirea drepturilor de pensie în sistemul propriu de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților.
Articolul 8
(1) Evidența drepturilor și a obligațiilor de asigurări sociale în sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților se asigură de C.A.A., în condițiile prevăzute de prezenta lege și de Statutul C.A.A.
(2) Evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată ale acestora se realizează pe baza codului numeric personal.
(3) Pentru perioadele anterioare intrării în vigoare a prezentei legi, certificarea stagiului de cotizare și a punctajului asiguratului se va face de către filialele C.A.A., de sucursale sau barouri, după caz, până la preluarea integrală și prelucrarea datelor privind evidența asiguraților de către C.A.A.
(4) Barourile și filialele C.A.A. sunt obligate să asigure și să comunice C.A.A., pentru fiecare avocat, evidența perioadelor în care a exercitat profesia de avocat, respectiv evidența contribuțiilor la fondurile C.A.A., precum și orice alte date solicitate de C.A.A.
(5) Până la preluarea și prelucrarea datelor prevăzute la alin. (4) certificarea stagiului de cotizare a asiguratului va fi făcută de filialele C.A.A., de sucursale sau de barouri, după caz, în raport cu evidențele deținute de acestea.
Articolul 9
(1) În sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, pensia și celelalte prestații de asigurări sociale reprezintă venit de înlocuire pentru pierderea totală sau parțială a veniturilor din profesie, ca urmare a producerii următoarelor riscuri asigurate:
a) împlinirea limitei de vârstă prevăzute de lege;
b) invaliditatea, ca urmare a accidentelor sau bolilor;
c) maternitatea;
d) creșterea copilului, în condițiile legii;
e) decesul.
(2) Prestațiile de asigurări sociale pentru avocați se acordă sub formă de pensii, indemnizații sau ajutoare, corespunzător contribuțiilor efective la constituirea fondurilor sistemului.
(3) Pensiile au ca bază de calcul exclusiv stagiile de cotizare în profesie și contribuțiile legal achitate de avocatul asigurat.
(4) Indemnizațiile și ajutoarele au ca bază de calcul stagiile de cotizare, contribuțiile legal achitate de avocatul asigurat, precum și posibilitățile sistemului.
(5) Obligațiile și prestațiile de asigurări sociale din cadrul sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților se achită în moneda națională.

Capitolul II

Bugetul sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților

Articolul 10
(1) Sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților are buget propriu.
(2) Bugetul sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților cuprinde veniturile și cheltuielile sistemului.
(3) Bugetul este elaborat anual de C.A.A., pe baza propunerilor filialelor, și este supus aprobării Congresului avocaților, conform legii.
Articolul 11
Structura veniturilor sistemului cuprinde:
a) contribuții lunare obligatorii ale fiecărui avocat înscris în barou, cu drept de exercițiu al profesiei, stabilite periodic de Consiliul U.N.B.R. – la propunerea Consiliului de administrație al C.A.A. – pentru acoperirea nevoilor de plată ale sistemului;
b) contribuții lunare facultative ale fiecărui avocat înscris în barou, cu drept de exercițiu al profesiei, în cuantumul și în condițiile stabilite prin contractul dintre asigurător și asigurat, în forma reglementată de Consiliul U.N.B.R.;
c) venituri realizate din folosirea patrimoniului sistemului în activități economice producătoare de venituri, în condițiile legii;
d) dobânzi din plasamente;
e) majorări pentru plata cu întârziere a contribuțiilor lunare obligatorii;
f) donații, subvenții și alte venituri prevăzute de lege sau de Statutul C.A.A.
Articolul 12
Structura cheltuielilor sistemului cuprinde:
a) contravaloarea prestațiilor de pensii și alte drepturi de asigurări sociale;
b) cheltuieli privind organizarea și funcționarea sistemului;
c) finanțarea unor investiții proprii;
d) alte cheltuieli prevăzute de lege sau de Statutul C.A.A.
Articolul 13
(1) Din veniturile prevăzute la art. 11 se prelevă anual o cotă de cel puțin 5% pentru constituirea unui fond de rezervă al sistemului C.A.A.
(2) Fondul de rezervă se utilizează pentru acoperirea prestațiilor de asigurări sociale în situații temeinic motivate și aprobate de Consiliul de administrație al C.A.A.
(3) Consiliul U.N.B.R., pe baza unei analize de specialitate, poate modifica, prin hotărâre, cota pentru constituirea fondului de rezervă, cu respectarea plafonului prevăzut la alin. (1).
(4) Fondul de rezervă nu poate depăși nivelul cheltuielilor pe următoarele 36 de luni, raportate la cheltuielile bugetare ale anului precedent. Fondul de rezervă se completează în anii în care bugetul sistemului de pensii și alte drepturi și asigurări sociale ale avocaților este excedentar și numai după acoperirea deficitelor bugetului din anii precedenți.
(5) Fondul de rezervă se reportează în anul următor, urmând a fi completat în condițiile prezentului articol.
Articolul 14
(1) Fondul de rezervă se gestionează centralizat de Consiliul de administrație al C.A.A., în cont distinct.
(2) Filialele vor vărsa lunar, din sumele încasate, în contul C.A.A., suma prelevată pentru constituirea fondului de rezervă, în termen de 30 de zile de la expirarea lunii pentru care se achită contribuția.
(3) Depășirea termenului de virare de către filiale a acestor contribuții atrage obligația de plată a majorărilor de întârziere, în cuantum de 0,02%, aplicat la suma datorată, pentru fiecare zi de întârziere.
(4) Obligația la plata majorărilor de întârziere revine, în solidar, tuturor membrilor consiliului de administrație al filialei și conducătorului serviciului de contabilitate sau persoanei care are drept de semnătură pentru activitatea financiar-contabilă a filialei.
(5) Gestionarea fondului de rezervă este supusă controlului și aprobării Consiliului U.N.B.R.
Articolul 15
(1) Pentru cheltuielile necesare funcționării C.A.A., filialele vor contribui lunar cu o cotă de cel mult 5% din valoarea totală a contribuțiilor la sistem efectiv încasate. Consiliul U.N.B.R. va stabili în fiecare an, prin hotărâre, cota de contribuție, în funcție de situația financiară a sistemului.
(2) Hotărârile Consiliului U.N.B.R. prevăzute la alin. (1) și la art. 13 alin. (3) sunt supuse ratificării Congresului avocaților.
Articolul 16
(1) Eventualul deficit curent al bugetului sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, la nivel central sau al filialelor C.A.A., se acoperă din disponibilitățile din bugetul sistemului din anii precedenți.
(2) În situația în care deficitul la nivelul filialelor C.A.A. nu se acoperă în condițiile alin. (1), pentru diferență, deficitul se acoperă de către C.A.A. din disponibilitățile fondului centralizat de rezervă, după o analiză și verificare temeinice ale acestuia.
Articolul 17
(1) În cadrul bugetului sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților se constituie și se finanțează două fonduri specializate, distincte:
a) fondul de pensii al avocaților;
b) fondul pentru alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților.
(2) Obligațiile de plată ale fondului de pensii sunt reprezentate exclusiv de plata categoriilor de pensii prevăzute în cap. IV din prezenta lege.
(3) Obligațiile de plată ale fondului pentru alte drepturi de asigurări sociale sunt reprezentate de plata unor drepturi de asigurări sociale prevăzute în cap. V din prezenta lege, precum și de acoperirea cheltuielilor de funcționare ale C.A.A., filialelor sau sucursalelor.
(4) Prin Statutul C.A.A. se stabilesc procentele de plată unică pentru fondul de pensii și pentru fondul de asigurări sociale ale avocaților, precum și modul de gestionare a fondurilor specializate.
Articolul 18
(1) Pentru protejarea intereselor asiguraților, C.A.A. monitorizează solvabilitatea fondului de pensii și a fondului pentru alte drepturi de asigurări sociale.
(2) Monitorizarea solvabilității se realizează prin evaluarea actuarială a fondurilor sistemului, efectuată de către specialiști în domeniu.
(3) Evaluarea actuarială se realizează în mod distinct pe fiecare fond al sistemului și urmărește determinarea cel puțin a următoarelor elemente:
a) valoarea actuarială prezentă a obligațiilor viitoare de plată;
b) valoarea actuarială prezentă a contribuțiilor viitoare;
c) valoarea rezervei tehnice necesare;
d) valoarea ratei de finanțare.
(4) Consiliul U.N.B.R. sau Consiliul de administrație al C.A.A. poate stabili cerințe suplimentare asupra evaluării actuariale.

Capitolul III

Contribuțiile la fondurile sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților

Articolul 19
(1) Avocatul înscris în barou, cu drept de exercitare a profesiei, este obligat să contribuie lunar la constituirea fondurilor sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, din momentul primirii acestuia în profesie.
(2) Baza de calcul al contribuțiilor individuale obligatorii la fondurile sistemului o constituie venitul brut lunar realizat din profesie.
(3) Avocații care continuă activitatea în profesia de avocat, după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă în sistemul C.A.A., contribuie în mod obligatoriu la fondurile sistemului de asigurări.
Articolul 20
(1) În vederea constituirii și utilizării fondurilor sistemului, avocatul va plăti lunar, cu titlul de contribuție individuală obligatorie, o cotă procentuală din venitul brut lunar realizat din profesie.
(2) Contribuția individuală obligatorie reprezintă o sumă echivalentă cu o cotă minimă, în cazul nerealizării de venituri din profesie, respectiv o sumă echivalentă cu o cotă maximă, în cazul realizării unor venituri din profesie ce depășesc un plafon stabilit.
(3) Cota procentuală prevăzută la alin. (1), precum și sumele reprezentând cotele minimă și maximă de contribuție obligatorie prevăzute la alin. (2) se stabilesc, prin hotărâre, de Consiliul U.N.B.R., la propunerea Consiliului de administrație al C.A.A., în funcție de nevoile curente și de perspectivă ale sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților.
Articolul 21
(1) La achitarea contribuțiilor, inclusiv prin transfer bancar, avocatul este obligat să ateste, în scris și sub semnătură, veniturile realizate din onorarii în luna pentru care se efectuează plata și pentru care plătește cotele de contribuție, în condițiile prevăzute de lege.
(2) Avocatul care plătește cota maximă de contribuție pentru fondurile sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților nu are obligația de a declara valoarea veniturilor suplimentare cotei plătite. Obligația de a declara venitul pentru care se datorează cota maximă de contribuție se menține.
(3) Arhivarea declarațiilor privind veniturile brute lunare individuale, realizate din onorarii sau venituri pentru care se datorează contribuții la sistem, este ținută pe suport electronic sau pe suport material.
(4) Termenul de păstrare a declarațiilor arhivate este de 5 ani.
Articolul 22
(1) Venitul de referință utilizat la calculul prestațiilor de asigurări sociale se stabilește anual, prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R., în raport cu:
a) încasările realizate cu titlu de cote de contribuție la sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, în anul precedent celui pentru care se stabilește acest venit;
b) situația financiară a sistemului;
c) evoluția preliminată a sistemului, stabilită prin analiză actuarială.
(2) Venitul de referință utilizat în anul în curs se stabilește până cel târziu la data de 30 martie și este valabil pentru o perioadă de un an de la data stabilirii.
(3) Venitul de referință se dă publicității prin publicarea hotărârii pe site-ul de internet al U.N.B.R.
Articolul 23
Filialele și avocații sunt obligați să pună la dispoziția comisiei de cenzori și inspectorilor financiari ai sistemului C.A.A. declarațiile fiscale anuale privind impozitul pe venit înregistrate la finanțele publice, precum și toate celelalte date și documente privind veniturile în raport cu care se determină contribuția datorată pentru fondurile sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților.
Articolul 24
(1) Plata contribuțiilor lunare pentru fondurile sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților se va efectua la filială sau sucursală, până în data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata.
(2) În cazul achitării contribuțiilor prin ordin de plată, plata se consideră făcută la data debitării contului bancar al plătitorului. În cazul în care data de 25 a lunii este o zi nelucrătoare, plata contribuțiilor se socotește făcută în termen dacă este făcută în ziua lucrătoare imediat următoare datei de 25.
Articolul 25
(1) Depășirea termenului de plată a contribuțiilor la fondurile sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților atrage obligația de plată a majorărilor de întârziere aplicate la suma datorată, calculate pentru fiecare zi de întârziere, până la data achitării sumei datorate, inclusiv, în cuantumul prevăzut de Statutul profesiei de avocat.
(2) Sumele reprezentând majorări de întârziere se fac venit la bugetul filialelor în fondul pentru alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților. Majorările de întârziere nu pot depăși cuantumul debitului înregistrat la plata contribuției obligatorii.
(3) Plata de majorări de întârziere nu conferă drepturi de asigurări sociale suplimentare.
Articolul 26
(1) Perioada pentru care se datorează contribuțiile de asigurări sociale în sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților se înregistrează în luni întregi.
(2) Datoriile la fondurile sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, principale și accesorii, se sting în ordinea vechimii, cu respectarea regulilor legale privind imputația plății.
(3) Contribuțiile obligatorii, legal achitate, nu sunt supuse restituirii.
(4) Fac excepție de la prevederile alin. (3) sumele plătite în plus față de nivelul obligației legale, care se restituie la cerere în termenul de prescripție de 5 ani.
(5) Contribuțiile de asigurări sociale la fondurile sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților nu se impozitează.
(6) Contribuțiile de asigurări sociale la fondurile sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților datorate și neachitate se urmăresc în cadrul termenului de prescripție de 5 ani.
Capitolul IV Pensii
Articolul 27
Avocații au dreptul la următoarele categorii de pensii:
a) pensia pentru limită de vârstă;
b) pensia de retragere definitivă din profesie;
c) pensia anticipată;
d) pensia de invaliditate;
e) pensia de urmaș.
Secţiunea 1 Pensia pentru limită de vârstă
Articolul 28
Pensia pentru limită de vârstă se cuvine asiguraților care îndeplinesc cumulativ, la data pensionării, condițiile legale privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare prevăzute de prezenta lege.
Articolul 29
(1) Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei.
(2) Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza prin creșterea vârstei de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 1.
Articolul 30
(1) Stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât și pentru bărbați este de 15 ani.
(2) Creșterea stagiului minim de cotizare se va realiza conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 1.
Articolul 31
(1) Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei.
(2) Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza prin creșterea acestuia conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 1.
Articolul 32
(1) Între sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților și sistemul unitar de pensii publice, respectiv alte sisteme de pensii obligatorii neintegrate în acesta, se recunosc reciproc stagiile de cotizare în vederea deschiderii dreptului la pensie pentru categoriile de pensii prevăzute la art. 27 lit. a), b), d) și e).
(2) În sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, pensia se stabilește numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem.
(3) Stagiul de cotizare în profesia de avocat pentru care s-a acordat, conform legii, pensie în alte sisteme nu se mai ia în calcul și la stabilirea pensiei în sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților.
(4) Stagiul de cotizare în profesia de avocat luat în considerare, conform legii, la stabilirea pensiei de magistrat nu se mai ia în calcul și la stabilirea pensiei în sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților.
(5) Stagiile de cotizare recunoscute ca perioade de contribuție și în alte sisteme de asigurări sociale se au în vedere la stabilirea pensiei numai în unul dintre sisteme.
(6) Stagiile de cotizare realizate în sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților anterior datei de 28 mai 2001 vor fi valorificate la stabilirea pensiei de retragere definitivă din profesie, în măsura în care ele nu au fost valorificate la stabilirea pensiei în alte sisteme.
Articolul 33
(1) În sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților se asimilează stagiului de cotizare și perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:
a) a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar juridic, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă;
b) a satisfăcut serviciul militar, ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat.
(2) Asigurații care au absolvit mai multe instituții de învățământ universitar, conform prevederilor alin. (1) lit. a), beneficiază de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a) beneficiază de perioadele asimilate, dacă în aceste perioade nu au realizat stagii de cotizare în condițiile prezentei legi sau ale Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.
(4) Perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) se valorifică numai pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă, pensiei de retragere definitivă din profesie, pensiei de invaliditate și pensiei de urmaș.
(5) Perioadele asimilate stagiului de cotizare, care constituie stagiu de cotizare atât în sistemul public de pensii, cât și în sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, se iau în calcul, opțional, numai în unul dintre sisteme.
(6) Perioadele asimilate nu se iau în calcul pentru obținerea pensiei de retragere definitivă, în cazul în care avocatul beneficiază deja, la data pensionării din sistemul de asigurări sociale al avocaților, de pensie din alt sistem de asigurări sociale, pensie stabilită numai pentru stagiul de cotizare din acel sistem.
Articolul 34
(1) Asigurații care au realizat stagiul complet de cotizare și care au crescut cel puțin un copil până la vârsta de 10 ani beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare, după cum urmează:
a) cu 6 luni – pentru un copil;
b) cu un an – pentru 2 copii;
c) cu 18 luni – pentru 3 copii;
d) cu 2 ani – pentru 4 sau mai mulți copii.
(2) Reducerea vârstei standard de pensionare în conformitate cu prevederile alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere prevăzută de prezenta lege sau alte legi speciale.
(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se vor aplica condiționat de existența unor dispoziții echivalente în legea care reglementează sistemul unitar de pensii publice.
Secţiunea a 2-a Pensia pentru retragere definitivă din profesie
Articolul 35
(1) Asigurații care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 28, 29 și 31 pot continua exercitarea profesiei de avocat, chiar dacă se pensionează pentru limită de vârstă, în condițiile prevăzute de prezenta lege și de Statutul profesiei de avocat.
(2) Avocații pensionari din sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților și avocații care sunt pensionari ai altor sisteme obligatorii de pensii, dacă exercită profesia în continuare, sunt obligați să contribuie la constituirea fondurilor sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, în condițiile prezentei legi și ale Statutului C.A.A.
(3) După încetarea activității și radierea din profesie, avocații pot solicita calcularea pensiei de retragere definitivă din profesie, în condițiile prezentei legi.
(4) Pensia pentru limită de vârstă nu va mai putea fi recalculată prin luarea în considerare a perioadei în care a fost exercitată profesia după pensionare decât prin transformarea acesteia în pensie pentru retragere definitivă din profesie.
(5) Avocații care cumulează venitul din profesie cu pensia din sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților pot valorifica stagiul de cotizare realizat după data pensionării pentru limită de vârstă numai în condițiile alin. (3) și (4).
(6) În cazul avocaților care cumulează veniturile din avocatură cu pensiile din alte sisteme de asigurări sociale, stabilite anterior datei de 28 mai 2001, contribuțiile achitate la fondurile sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților vor fi avute în vedere numai la stabilirea pensiei de retragere definitivă din profesie.
(7) Avocații aflați în situația prevăzută la alin. (6), la cerere, pot solicita numai pensia pentru retragere definitivă din profesie.
(8) Avocații care exercită profesia în condițiile alin. (1) și (2) pot solicita pensia pentru retragere definitivă din profesie, fără drept de exercitare a acesteia, după ce vor prezenta decizia de încetare a calității de avocat și radierea din Tabloul avocaților, eliberată de barou.
(9) Cuantumul pensiei pentru retragere definitivă din profesie se stabilește după încetarea activității în profesie și radierea din Tabloul avocaților.
Articolul 36
(1) Pensia pentru retragere definitivă din profesie nu se poate transforma în nicio altă categorie de pensie.
(2) Pensia pentru retragere definitivă din profesie nu se poate recalcula decât pentru stagiile de cotizare nevalorificate la data deschiderii dreptului de pensie pentru retragere definitivă și realizate anterior deschiderii acestui drept.
(3) La calculul pensiei pentru retragere definitivă din profesie se adaugă și punctajul mediu anual aferent stagiului asimilat, în cazul în care acesta nu a fost luat în calcul la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă.
(4) După obținerea pensiei pentru retragere definitivă din profesie, beneficiarul acesteia nu mai poate reveni în profesie.
Secţiunea a 3-a Pensia anticipată
Articolul 37
(1) Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, asiguraților care au depășit cu cel puțin 5 ani stagiul complet de cotizare realizat numai în profesia de avocat.
(2) La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se iau în calcul perioadele de stagiu asimilat.
(3) Reducerea vârstei prevăzute la alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere prevăzută de prezenta lege sau de alte legi speciale.
(4) Cuantumul pensiei anticipate se stabilește în aceleași condiții cu cel al pensiei pentru limită de vârstă.
Articolul 38
(1) La data îndeplinirii condițiilor pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă, pensia anticipată se poate transforma, la cerere, numai în pensie pentru retragere definitivă din profesie, după radierea din Tabloul avocaților.
(2) Pensia anticipată se acordă cel mult până la împlinirea vârstei de 70 de ani când, din oficiu, avocatul este radiat din Tabloul avocaților și pensia anticipată se transformă în pensie pentru retragere definitivă din profesie și se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate nevalorificate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare.
(3) După transformarea pensiei anticipate în pensie pentru retragere definitivă din profesie, beneficiarul pensiei nu mai poate reveni în profesie.
(4) Pensia anticipată se poate transforma numai în pensie pentru retragere definitivă din profesie fără drept de exercitare a profesiei.
Secţiunea a 4-a Pensia de invaliditate
Articolul 39
Au dreptul la pensie de invaliditate avocații care și-au pierdut total capacitatea de muncă din cauza:
a) bolilor obișnuite;
b) accidentelor de muncă;
c) accidentelor care nu au legătură cu munca.
Articolul 40
În raport cu gradul de reducere a capacității de muncă, invaliditatea poate fi:
a) invaliditate de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă și a capacității de autoîngrijire, invalidul necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
b) invaliditate de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji, fără ajutorul altei persoane.
Articolul 41
Criteriile și normele pe baza cărora se face încadrarea prevăzută la art. 40 sunt cele stabilite în temeiul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 42
(1) Evaluarea capacității de muncă în vederea stabilirii gradului de invaliditate se face de medicul specializat în expertiza medicală a capacității de muncă din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale de stat.
(2) Pentru evaluarea capacității de muncă, cererea și documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii competente, în funcție de domiciliul solicitantului.
(3) În urma examinării clinice și analizării documentelor medicale, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacității de muncă și emite decizia medicală asupra capacității de muncă.
(4) În situația în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigații sau examinări de specialitate suplimentare, medicul expert al asigurărilor sociale propune, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condițiile legii.
(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii și se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situațiile prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungește corespunzător.
(6) Decizia medicală asupra capacității de muncă poate fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicare la comisiile medicale de contestații.
(7) Comisiile medicale de contestații funcționează în cadrul centrelor regionale de expertiză medicală a capacității de muncă și al Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă.
(8) Contestația prevăzută la alin. (6) se soluționează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluționarea contestației se comunică în termen de 5 zile de la data soluționării.
(9) Deciziile comisiilor medicale de contestații date în soluționarea contestațiilor prevăzute la alin. (8) pot fi atacate la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
(10) Deciziile medicale asupra capacității de muncă, precum și deciziile prevăzute la alin. (9) necontestate în termen rămân definitive.
Articolul 43
În vederea aplicării prevederilor art. 42 se încheie un protocol de colaborare între Casa Națională de Pensii Publice și C.A.A.
Articolul 44
Asigurații care și-au pierdut capacitatea de muncă beneficiază de pensie de invaliditate, indiferent de vârstă sau de stagiul de cotizare realizat.
Articolul 45
(1) La stabilirea pensiei de invaliditate, asigurații beneficiază de un stagiu potențial, determinat ca diferență între stagiul complet de cotizare și stagiul de cotizare realizat efectiv până la data acordării pensiei de invaliditate.
(2) Stagiul potențial rezultat conform alin. (1) nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care asiguratul l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, vârsta la care, în condițiile legii, poate solicita pensie pentru limită de vârstă.
(3) Pentru asigurații care au contribuit și în alte sisteme de asigurări sociale, stagiul potențial acordat este proporțional cu perioada de contribuție în sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, față de întreaga perioadă de cotizare la sistemele de asigurări sociale obligatorii.
(4) Stagiul potențial prevăzut la alin. (3) se determină prin înmulțirea stagiului potențial calculat conform alin. (1) și (2) cu raportul dintre perioada de cotizare la sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților și totalul perioadei de cotizare în sistemele de asigurări sociale obligatorii.
(5) Stagiul potențial se determină în ani, luni și zile.
Articolul 46
(1) Pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizație pentru însoțitor, într-un cuantum stabilit prin hotărâre a Consiliului de administrație al C.A.A., ce nu poate depăși venitul de referință pe profesie. Indemnizația de însoțitor se suportă din fondul de pensii al avocaților.
(2) Cuantumul indemnizației de însoțitor se actualizează prin hotărâre a Consiliului de administrație al C.A.A.
(3) În situația în care asiguratul are stagiu de cotizare și în alte sisteme obligatorii de pensii și asigurări sociale, indemnizația de însoțitor va fi acordată de către sistemul în care asiguratul a realizat stagiul de cotizare cel mai mare.
Articolul 47
(1) Pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale periodic, în funcție de afecțiune, la intervale cuprinse între un an și 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale.
(2) După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacității de muncă, prin care se stabilește, după caz:
a) menținerea în același grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) redobândirea capacității de muncă.
(3) Dreptul la pensia de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacității de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.
(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plății pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plății pensiei.
(5) Revizuirea medicală se poate efectua și la cererea pensionarilor, dacă starea sănătății lor s-a îmbunătățit sau, după caz, s-a agravat.
(6) Decizia medicală asupra capacității de muncă emisă la revizuirea medicală se supune procedurii de contestare și/sau soluționare, conform art. 42.
Articolul 48
(1) Nu sunt supuși revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:
a) prezintă invalidități ce afectează ireversibil capacitatea de muncă;
b) au împlinit vârstele prevăzute de prezenta lege pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă;
c) au vârstă mai mică, cu până la 5 ani, față de vârsta standard de pensionare și au realizat stagiile complete de cotizare conform prezentei legi.
(2) Constatarea situației prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă.
Articolul 49
(1) La împlinirea vârstei standard necesare obținerii pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă.
(2) În situația prevăzută la alin. (1) se acordă, din oficiu, cuantumul pensiei cel mai avantajos.
(3) Indemnizația pentru însoțitor prevăzută la art. 45 se menține și pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.
(4) Persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare nu mai pot solicita înscrierea la pensia de invaliditate.
Articolul 50
(1) În cazul încadrării în alt grad de invaliditate a pensionarilor de invaliditate, pensia aferentă noului grad de invaliditate se calculează având în vedere procentele corespunzătoare noului grad de invaliditate aplicate la stagiul potențial pentru perioadele nelucrate.
(2) În stagiul potențial se include și perioada în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.
(3) Trecerea de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă se face conform prevederilor art. 28.
Articolul 51
(1) Pensia de invaliditate nu se cumulează cu realizarea de venituri din profesia de avocat.
(2) În cazul în care avocatul pensionar de invaliditate profesează și realizează venituri din profesie, pensia de invaliditate se suspendă de drept.
Secţiunea a 5-a Pensia de urmaș
Articolul 52
Pensia de urmaș se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor, dacă susținătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii.
Articolul 53
Copiii au dreptul la pensie de urmaș:
a) până la vârsta de 16 ani;
b) dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acesteia, fără a depăși vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situațiile prevăzute la lit. a) sau b).
Articolul 54
(1) Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 10 ani și nu dispune de altă sursă de venituri permanente sau nu are drept la pensie proprie.
(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 10 ani, dar nu mai puțin de 5 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenit soțului supraviețuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
(3) Soțul supraviețuitor are dreptul la o pensie de urmaș, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an.
(4) Acordarea pensiei de urmaș prevăzute la alin. (3) nu este condiționată de data ivirii invalidității soțului supraviețuitor.
(5) Încadrarea într-un grad de invaliditate a soțului supraviețuitor în vederea obținerii pensiei de urmaș se poate face, până la vârsta standard de pensionare, de către medicul expert al asigurărilor sociale.
Articolul 55
(1) Soțul supraviețuitor care nu întrunește condițiile prevăzute la art. 54 alin. (1) și (2) beneficiază de un ajutor pe o perioadă de 6 luni, începând cu prima zi a lunii următoare decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională.
(2) Cuantumul ajutorului prevăzut la alin. (1) reprezintă 50% din pensia susținătorului decedat, conform art. 57.
Articolul 56
(1) Soțul supraviețuitor care are în îngrijire unul sau mai mulți copii ai susținătorului, cu vârsta de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaș până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani.
(2) Pensia de urmaș prevăzută la alin. (1) se acordă în perioadele în care soțul supraviețuitor nu realizează venituri lunare sau veniturile realizate sunt sub 35% din venitul de referință pe profesie, plafon considerat de C.A.A. ca fiind insuficient pentru acoperirea nevoilor de creștere și educare a copiilor.
Articolul 57
Pensia de urmaș se stabilește, după caz, în raport cu:
a) pensia pentru limită de vârstă în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat;
b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă.
Articolul 58
Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește procentual din pensia susținătorului, prevăzută la art. 57, în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, astfel:
a) pentru un singur urmaș – 50%;
b) pentru 2 urmași – 75%;
c) pentru 3 sau mai mulți – 100%.
Articolul 59
Cuantumul pensiei de urmaș, în cazul orfanilor de ambii părinți, se stabilește prin însumarea drepturilor de urmaș, calculate după fiecare părinte.
Articolul 60
În cazul modificării numărului de urmași, pensia se recalculează în conformitate cu dispozițiile art. 58.
Articolul 61
(1) Soțul supraviețuitor care are dreptul la o pensie proprie din sistemul public de pensii și îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru obținerea, după soțul decedat, a pensiei de urmaș în sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților poate beneficia, la cerere, de o indemnizație lunară de urmaș.
(2) Cuantumul indemnizației lunare de urmaș, menționată la alin. (1), se calculează ca diferență între cuantumul pensiei de urmaș la care ar avea dreptul urmașul dacă nu ar avea pensie proprie și cuantumul pensiei proprii.
(3) Cuantumul indemnizației de urmaș, calculat conform alin. (2), nu poate fi mai mare decât pensia de urmaș din sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților la care ar fi avut dreptul soțul supraviețuitor dacă nu ar avea drept la pensie proprie.
(4) Indemnizația lunară de urmaș nu se acordă în situația în care cuantumul pensiei proprii este mai mare decât pensia de urmaș la care ar avea dreptul soțul supraviețuitor dacă nu ar avea drept la pensie proprie.
(5) Indemnizația prevăzută la alin. (1) se acordă începând cu ziua de întâi a lunii următoare depunerii cererii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (1).
(6) Cuantumul indemnizației de urmaș se actualizează prin hotărâre a Consiliului de administrație al C.A.A.
Articolul 62
Beneficiarii pensiei de urmaș prevăzuți la art. 53 lit. c) și soțul supraviețuitor beneficiar de pensie, în condițiile art. 54 alin. (3), sunt expertizați și supuși revizuirii medicale, conform reglementărilor prevăzute pentru pensia de invaliditate.
Articolul 63
Pensia de urmaș sau indemnizația lunară de urmaș acordată soțului supraviețuitor se sistează în cazul în care acesta se recăsătorește.
Secţiunea a 6-a Stabilirea și plata pensiilor
Articolul 64
(1) Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare în sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților cu valoarea unui punct de pensie din luna ieșirii la pensie.
(2) Punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare în cadrul sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților se determină prin împărțirea numărului total de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat pe durata stagiului de cotizare în cadrul sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 1.
(3) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv.
(4) Punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar individual, respectiv venitului brut aferent contribuției efectiv plătite în luna respectivă la venitul de referință pe profesie din luna respectivă, comunicat de C.A.A. și prevăzut în anexa nr. 2.
(5) Pentru lunile pentru care C.A.A. nu a comunicat încă venitul de referință pe profesie se utilizează, pentru întreaga lună, ultimul venit de referință lunar pe profesie comunicat de C.A.A.
(6) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 33 alin. (1), la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizează ca bază de calcul 25% din venitul de referință pe profesia de avocat, din perioadele respective, publicat de C.A.A., conform anexei nr. 2.
(7) Punctajul asiguratului, stabilit conform alin. (2), nu poate fi mai mare decât valoarea stabilită prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R., la propunerea C.A.A.
(8) Venitul brut aferent contribuției plătite se calculează ca fiind cuantumul contribuției legal plătite înmulțit cu raportul dintre 100 și cota procentuală a contribuției obligatorii.
(9) La calcularea punctajului mediu anual, a punctajului anual și a punctajului lunar se utilizează 5 zecimale.
(10) Cuantumul pensiei calculate conform prevederilor prezentei legi se întregește la leu în favoarea asiguratului.
Articolul 65
(1) Sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților recunoaște stagiile de cotizare în alte sisteme obligatorii de asigurări sociale existente la data intrării în vigoare a prezentei legi sau vechimea în muncă, în vederea deschiderii dreptului la pensie pentru pensiile prevăzute la art. 27 lit. a), b), d) și e).
(2) În situația prevăzută la alin. (1), cuantumul pensiei cuvenite din sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților se stabilește numai pentru stagiul de cotizare realizat efectiv în acest sistem.
(3) Punctajul mediu anual al asiguraților care nu au stagiu complet de cotizare în cadrul sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților nu poate fi mai mare decât valoarea stabilită conform art. 64 alin. (7), raportat la stagiul de cotizare realizat în sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților.
(4) Stagiile de cotizare recunoscute ca perioade de contribuție și în alte sisteme de pensii și asigurări sociale se au în vedere la stabilirea pensiei numai în unul dintre sisteme.
Articolul 66
Valoarea unui punct de pensie este stabilită prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R., la propunerea C.A.A., și reprezintă cel puțin 50% din venitul de referință lunar pe profesie, prognozat anual de C.A.A.
Articolul 67
(1) C.A.A. va actualiza anual pensiile aflate în plată, în funcție de coeficientul de creștere a inflației, stabilit anual și comunicat de Institutul Național de Statistică, și de situația financiară a sistemului, cu scopul menținerii unei rate de finanțare de cel puțin 100%.
(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) se face prin hotărâre a Consiliului de administrație al C.A.A., în urma actualizării punctului de pensie conform art. 66.
(3) Cuantumul pensiilor actualizate conform alin. (2) este egal cu punctajul aferent pensiei, înmulțit cu valoarea indexată a punctului de pensie.
(4) Creșterea valorii punctului de pensie se va realiza doar în limita existenței volumului de active suplimentare necesare rezervei tehnice.
(5) În scopul majorării valorii punctului de pensie, C.A.A. poate decide, cu caracter temporar, depășirea limitei prevăzute la alin. (4), în condițiile în care rezultatele analizelor actuariale confirmă recuperarea deficitului creat.
Articolul 68
(1) Asigurații care, după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă din sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, continuă activitatea în profesia de avocat contribuie, în mod obligatoriu, în condițiile prevăzute de prezenta lege, la fondurile sistemului.
(2) La retragerea definitivă din profesie, asigurații care îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute la alin. (1) și stagiul complet de cotizare beneficiază de majorarea punctajului realizat cu 0,3% pentru fiecare lună, respectiv 3,6% pentru fiecare an suplimentar adăugat stagiului de cotizare în condițiile alin. (1), cu respectarea dispozițiilor art. 64 alin. (7).
(3) Pensionarii pentru limită de vârstă și cu vechime în avocatură înainte de pensionare, care au continuat activitatea după data pensionării din sistemul propriu de pensii și asigurări sociale al avocaților și care solicită pensie pentru retragere definitivă din profesie, beneficiază de majorarea punctajului prevăzut la alin. (2) pentru punctajul aferent stagiului de cotizare realizat după data pensionării pentru limită de vârstă din sistemul propriu de pensii și asigurări sociale al avocaților.
Articolul 69
Pentru stagiul potențial acordat asiguraților în drept să obțină o pensie de invaliditate, calculat conform art. 45, punctajul anual al asiguratului este:
a) 0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate;
b) 0,60 puncte pentru gradul II de invaliditate.
Articolul 70
(1) Pensia se acordă la cererea persoanei îndreptățite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procură specială, a tutorelui sau a curatorului acesteia.
(2) Procura specială se emite potrivit reglementărilor legale în materie, fiind valabilă cel mult 18 luni. Dacă procura nu este emisă în limba română, aceasta trebuie să fie tradusă și legalizată.
(3) Cererea de pensionare, împreună cu actele care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege, se depune la filiala sau sucursala C.A.A. din care asiguratul face parte, conform procedurii stabilite prin Statutul C.A.A.
(4) Filiala sau sucursala C.A.A. este obligată să întocmească dosarul de pensionare, aceasta purtând întreaga răspundere pentru exactitatea datelor înscrise.
(5) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (3), poate fi retrasă de persoana care a depus-o, până la data emiterii deciziei de pensionare.
Articolul 71
(1) Drepturile la pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată și pensia de retragere definitivă din profesie se cuvin de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege și Statutul C.A.A., dacă cererea, împreună cu actele doveditoare, a fost depusă în termen de 30 de zile de la această dată.
(2) În cazul persoanelor care îndeplinesc condițiile de pensionare și a căror cerere a fost depusă peste termenul prevăzut la alin. (1), drepturile de pensie se acordă și se plătesc din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu toate actele necesare.
Articolul 72
Persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare nu mai pot solicita înscrierea la pensia de invaliditate.
Articolul 73
(1) Drepturile pentru pensia de invaliditate se stabilesc:
a) de la data încetării plății indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă, dacă cererea a fost depusă în termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei medicale de încadrare în grad de invaliditate;
b) de la data emiterii deciziei medicale de încadrare în grad de invaliditate, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate;
c) de la data depunerii cererii, în situațiile în care s-au depășit termenele prevăzute la lit. a) și b).
(2) Punerea în plată a pensiei de invaliditate se face după emiterea deciziei de suspendare din barou, emisă de consiliul baroului.
Articolul 74
(1) Drepturile pentru pensia de urmaș, în cazul persoanelor care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, la data decesului susținătorului asigurat, se acordă la cerere:
a) începând cu luna următoare decesului, în cazul în care susținătorul decedat era pensionar, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data decesului;
b) de la data decesului susținătorului, în cazul în care susținătorul decedat nu era pensionar la data decesului, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la această dată;
c) de la data depunerii cererii, în situațiile în care s-au depășit termenele prevăzute la lit. a) și b).
(2) În cazul în care urmașul îndeplinește condițiile prevăzute de lege, ulterior datei decesului susținătorului asigurat, drepturile pentru pensia de urmaș se acordă de la data îndeplinirii condițiilor, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data îndeplinirii condițiilor.
(3) În cazul în care s-a depășit termenul prevăzut la alin. (2), drepturile pentru pensia de urmaș se acordă de la data depunerii cererii.
Articolul 75
(1) Consiliul de administrație al C.A.A. va soluționa cererea de pensionare în termen de 30 de zile de la data primirii dosarului.
(2) Termenul prevăzut la alin. (1) se prelungește corespunzător, în cazul în care dosarul primit nu este complet și este nevoie de acte suplimentare.
Articolul 76
(1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de C.A.A. în termen de 30 de zile de la data înregistrării dosarului complet la C.A.A.
(2) Decizia C.A.A. va cuprinde temeiurile de fapt și de drept pe baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.
(3) Decizia de pensionare se comunică în scris persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii.
(4) În termen de 30 de zile de la comunicare, decizia de pensionare poate fi anulată la cererea titularului.
Articolul 77
(1) Decizia emisă în condițiile art. 76 alin. (1) poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanța competentă.
(2) Decizia emisă în condițiile art. 76 alin. (1), necontestată în termen, este definitivă.
Articolul 78
(1) Plata pensiei se face lunar.
(2) Pensia se plătește personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procură specială sau reprezentantului legal al acestuia.
(3) Modalitățile de plată a pensiilor se stabilesc prin Statutul C.A.A.
Articolul 79
Plata pensiei încetează cu luna următoare celei în care:
a) beneficiarul a decedat;
b) beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
c) urmașul a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracțiunea de omor comisă asupra susținătorului;
d) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș prevăzut la art. 53 lit. c), precum și cel prevăzut la art. 54 alin. (3) și-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
e) copilul, beneficiar al pensiei de urmaș, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepția situației prevăzute la art. 53 lit. c);
f) alte situații prevăzute de Statutul C.A.A.
Articolul 80
(1) Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care:
a) beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală periodică;
b) copilul urmaș nu mai îndeplinește condițiile pentru obținerea pensiei de urmaș;
c) pensionarul de invaliditate obține venituri din profesie;
d) soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, realizează venituri brute lunare dintr-o activitate profesională;
e) soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, s-a recăsătorit;
f) soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din același sistem sau dintr-un alt sistem de pensii și asigurări sociale obligatorii;
g) alte situații prevăzute de Statutul C.A.A.
(2) În situația copilului, beneficiar al unei pensii de urmaș în condițiile prevăzute la art. 53 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.
(3) Suspendarea plății pensiei și/sau a indemnizației pentru însoțitor se poate face și la cererea pensionarului, situație în care suspendarea plății se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Articolul 81
Reluarea plății pensiilor suspendate se face la cerere, după cum urmează:
a) începând cu luna următoare celei în care a încetat cauza suspendării plății pensiei, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 19 alin. (1), dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 19 alin. (1), dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a).
Articolul 82
Pensionarii sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților sunt obligați să comunice C.A.A. orice schimbare în situația proprie, de natură să conducă la modificarea condițiilor în funcție de care le-a fost stabilită sau li se plătește pensia, în termen de 15 zile de la data apariției acesteia.
Articolul 83
(1) Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul și/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite și neîncasate până la deces, se plătesc soțului supraviețuitor, copiilor, părinților sau, în lipsa acestora, celorlalți moștenitori, în condițiile dreptului comun.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului de 6 luni de la data decesului.
Articolul 84
(1) În situația în care se constată erori în stabilirea și/sau plata drepturilor de pensie, la cerere sau din oficiu, C.A.A. va efectua modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor.
Capitolul V Alte drepturi de asigurări sociale
Articolul 85
(1) Asigurații sistemului au dreptul, în afară de pensie, la următoarele prestații de asigurări sociale:
a) indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite, accidente de muncă sau accidente în afara muncii;
b) indemnizație de maternitate;
c) ajutor pentru creșterea copilului;
d) ajutor de deces.
(2) Beneficiază de drepturile prevăzute la alin. (1) asigurații care au un stagiu de cotizare de cel puțin 12 luni anterior producerii riscului, dacă nu realizează venituri din profesie și au achitate la zi obligațiile de plată către fondurile sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților.
Secţiunea 1 Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă
Articolul 86
(1) În sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, asiguratul aflat în incapacitate de muncă și care nu realizează venituri din profesie beneficiază de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă.
(2) În cazul avocatului asociat într-o societate civilă profesională sau societate profesională cu răspundere limitată, prin venit din profesie se înțelege venitul care i se avansează legal, conform contractului de societate și statutului acesteia, în cursul unui exercițiu financiar.
Articolul 87
(1) Durata de acordare a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă este de cel mult 180 de zile în interval de un an, socotit din prima zi de îmbolnăvire.
(2) Începând cu a 91-a zi, perioada de acordare a indemnizației de incapacitate temporară se poate prelungi până la 180 de zile, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
(3) Durata de acordare a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare în cazul unor boli speciale și se diferențiază astfel:
a) un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară și unele boli cardiovasculare, conform reglementărilor din sistemul public de pensii;
b) un an, cu drept de prelungire până la un an și jumătate de către medicul expert al asigurărilor sociale, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză meningeală, peritoneală și urogenitală, inclusiv a glandelor suprarenale, precum și pentru SIDA și cancer de orice tip, în funcție de stadiul bolii;
c) un an și jumătate, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară operată și osteoarticulară;
d) 6 luni, cu posibilitatea de prelungire până la maximum un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoză extrapulmonară, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
Articolul 88
(1) Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se suportă de către sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților din a 16-a zi de la data ivirii stării de incapacitate, cu excepția internărilor în spital, a bolilor gravidelor și a urgențelor medicale, care se suportă de la data ivirii stării de incapacitate.
(2) În perioada vacanțelor judecătorești, indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se suportă de la data ivirii stării de incapacitate, în caz de internare în spital pentru afecțiuni sau accidente grave, definite ca atare în normele medicale, pentru afecțiunile în legătură cu starea de graviditate, precum și pentru perioada de incapacitate determinată de tratamentul ambulatoriu acordat ca o consecință a internării pentru afecțiunile respective.
Articolul 89
Prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R. se stabilește modul de calcul al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, în funcție de contribuția asiguratului la sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților în ultimele 12 luni și de situația financiară a sistemului.
Articolul 90
Dovada incapacității temporare de muncă se face prin certificat medical eliberat potrivit reglementărilor în vigoare.
Secţiunea a 2-a Indemnizația de maternitate
Articolul 91
(1) Indemnizația de maternitate se acordă pe perioada concediului de sarcină și a concediului de lăuzie, astfel cum acestea sunt definite de legislația privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate din sistemul public.
(2) Indemnizația prevăzută la alin. (1) se acordă, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, asiguratelor care nu realizează venituri din profesie.
(3) De aceleași drepturi beneficiază și femeile care au încetat plata contribuției de asigurări sociale la sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, dar care nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calității de asigurat.
Articolul 92
(1) Indemnizația de maternitate se poate acorda integral sau fracționat, în funcție de numărul de zile calendaristice efectuate cu titlu de concediu legal de maternitate, în urma recomandării medicului și a opțiunii persoanei beneficiare, din totalul perioadei prevăzute la art. 91 alin. (1).
(2) În cazul în care copilul se naște mort sau moare în perioada acordării indemnizației de maternitate, aceasta se acordă pentru întreaga perioadă prevăzută la art. 91 alin. (1).
Articolul 93
Indemnizația de maternitate se suportă din fondul pentru alte drepturi de asigurări sociale, în funcție de contribuția asiguratei la sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, în cuantumul și în condițiile stabilite prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R.
Secţiunea a 3-a Ajutorul pentru creșterea copilului
Articolul 94
(1) Avocații au dreptul la un ajutor lunar pentru creșterea copilului, în cuantum fix, pentru o perioadă similară prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Ajutorul prevăzut la alin. (1) se acordă până la împlinirea vârstei de 2 ani a copilului, respectiv 3 ani a copilului cu handicap.
(3) Perioada în care asiguratul primește ajutor pentru creșterea copilului constituie stagiu de cotizare în cadrul sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților.
(4) Cuantumul ajutorului lunar pentru creșterea copilului se stabilește prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R. luată în trimestrul al IV-lea al fiecărui an, pentru anul următor, în baza propunerii C.A.A.
(5) În situația unei sarcini gemelare, de tripleți sau multipleți se acordă câte un ajutor pentru creșterea copilului pentru fiecare copil născut dintr-o astfel de sarcină.
Articolul 95
(1) Acordarea ajutorului pentru creșterea copilului se sistează de drept, începând cu prima zi a lunii în care asiguratul îndreptățit la primirea acestuia prestează activități specifice profesiei de avocat, chiar dacă nu a expirat perioada de suspendare voluntară din exercițiul profesiei, pentru care s-a optat în vederea primirii ajutorului. Prestarea acestor activități poate fi dovedită prin orice mijloace de probă admise de lege, la sesizarea făcută de orice persoană interesată.
(2) Sistarea ajutorului în condițiile prevăzute la alin. (1) se decide după ascultarea beneficiarului. Imposibilitatea ascultării beneficiarului, din orice motive, nu împiedică luarea deciziei de sistare a ajutorului.
Secţiunea a 4-a Ajutorul de deces
Articolul 96
În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, beneficiază de ajutor de deces soțul supraviețuitor, unul din descendenții de grad I ai defunctului sau persoana care suportă cheltuielile ocazionate de deces.
Articolul 97
(1) Asiguratul sau pensionarul beneficiază de ajutor de deces în cazul decesului unui membru de familie aflat în întreținerea sa, care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.
(2) Se consideră membru de familie, în sensul prezentei legi:
a) soțul;
b) copiii proprii, copiii adoptați, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă își continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani;
c) părinții oricăruia dintre soți.
(3) În cazul în care ajutorul de deces, încasat conform altor dispoziții legale, este mai mic decât cel care se acordă în sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, se acordă diferența dintre cele două cuantumuri.
Articolul 98
(1) Ajutorul de deces se suportă din fondul pentru alte drepturi de asigurări sociale al sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților și se acordă, la cerere, pe baza certificatului de deces.
(2) Acordarea ajutorului de deces nu este condiționată de realizarea unui anumit stagiu de cotizare.
(3) Cuantumul ajutorului de deces se stabilește prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R., la propunerea C.A.A., prin raportare la dispozițiile normative din sistemul public ce reglementează aceeași materie.
Articolul 99
Indemnizațiile și ajutoarele de asigurări sociale prevăzute la art. 85 alin. (1) se achită beneficiarului, reprezentantului legal sau mandatarului desemnat prin procură specială de către acesta.
Articolul 100
Indemnizațiile și ajutoarele de asigurări sociale prevăzute la art. 85 alin. (1) pot fi solicitate, pe bază de acte justificative, în termen de 6 luni, calculat de la data la care beneficiarul era în drept să le solicite.
Articolul 101
(1) Plata prestațiilor de asigurări sociale încetează începând cu ziua următoare celei în care:
a) beneficiarul a decedat;
b) beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile legale pentru acordarea drepturilor respective.
(2) Reluarea în plată a prestațiilor de asigurări sociale suspendate se face, la cerere, începând cu ziua în care a încetat cauza suspendării.
Articolul 102
(1) Pentru a i se acorda indemnizația cuvenită, avocatul aflat în incapacitate temporară de muncă trebuie să anunțe filiala sau baroul, după caz, în termen de 48 de ore de la ivirea stării de incapacitate, iar certificatul medical, vizat de medicul de familie, să fie depus în cel mult 5 zile de la data încetării stării de incapacitate, prevăzută în certificat.
(2) Nerespectarea acestor termene, fără justificare, atrage nevalabilitatea lor la plată.
Articolul 103
(1) În cazurile în care se justifică o verificare suplimentară, filialele sau sucursalele pot solicita opinia unui medic agreat, a unui expert sau a comisiei de expertiză a capacității de muncă, prevăzută în legislația din sistemul public, cu privire la diagnostic, modalitatea de eliberare a certificatului medical, identificarea medicului sau a unității sanitare emitente.
(2) Documentul medical pentru atestarea incapacității temporare de muncă pentru o perioadă mai mare de 180 de zile este valabil la plată numai dacă este eliberat de comisia de expertiză medicală a capacității de muncă din sistemul public de pensii cu care filialele sau sucursalele C.A.A. au încheiat convenții de colaborare.
(3) Prevederile-cadru ale convențiilor de colaborare prevăzute la alin. (1) sunt stabilite prin protocolul prevăzut la art. 43.
Articolul 104
(1) În perioada în care avocatul beneficiază de celelalte drepturi de asigurări sociale, altele decât pensia, va plăti o cotă procentuală din aceste indemnizații sau ajutoare cu titlu de contribuție la fondul de asigurări sociale al sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților.
(2) Cota prevăzută la alin. (1) se stabilește prin decizie a Consiliului de administrație al C.A.A.
(3) Suma reprezentând cota prevăzută la alin. (1) se reține odată cu plata prestației de asigurări sociale.
Articolul 105
(1) Baza de calcul al indemnizațiilor prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. a) și b) este egală cu media aritmetică a veniturilor brute aferente contribuțiilor lunare efectiv plătite la sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților în ultimele 12 luni anterioare producerii riscului asigurat, respectiv suma veniturilor brute aferente contribuțiilor lunare efectiv plătite în ultimele 12 luni, împărțită la 12.
(2) Venitul brut aferent contribuției plătite este cel definit la art. 64 alin. (8).
Capitolul VI Casa de Asigurări a Avocaților din România
Secţiunea 1 Organizarea Casei de Asigurări a Avocaților din România
Articolul 106
(1) C.A.A. din România este o persoană juridică de interes public, autonomă, învestită cu personalitate juridică, având patrimoniu și buget proprii. C.A.A. funcționează în cadrul U.N.B.R.
(2) Organizarea și funcționarea C.A.A. se stabilesc în condițiile prevăzute de prezenta lege și de propriul statut.
Articolul 107
(1) În scopul descentralizării și al eficientizării activității, C.A.A. poate înființa filiale sau sucursale pe lângă barouri.
(2) Filialele C.A.A. sunt entități de interes public, cu personalitate juridică, buget și patrimoniu proprii.
(3) Sucursalele sunt dezmembrăminte ale C.A.A., fără personalitate juridică, și care se organizează și funcționează în condițiile prezentei legi și ale Statutului C.A.A.
(4) Organizarea și funcționarea filialelor și sucursalelor C.A.A. se stabilesc în condițiile prevăzute de prezenta lege și de Statutul C.A.A.
Articolul 108
(1) Organele executive de conducere ale C.A.A. sunt:
a) Consiliul de administrație;
b) președintele Consiliului de administrație.
(2) Consiliul de administrație al C.A.A. este format din 7 membri, dintre care 5 avocați în activitate și 2 avocați pensionari, cu o vechime de cel puțin 15 ani în profesie, aleși de Consiliul U.N.B.R. din filiale diferite, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit o singură dată.
Articolul 109
(1) Consiliul de administrație al C.A.A. se întrunește o dată pe lună sau ori de câte ori este necesar.
(2) Consiliul de administrație al C.A.A. este legal întrunit în prezența a cel puțin 5 membri și ia decizii cu majoritatea voturilor celor prezenți.
(3) La ședințele Consiliului de administrație al C.A.A. pot participa specialiști, în calitate de invitați, cu rol consultativ.
(4) În activitatea sa, Consiliul de administrație al C.A.A. emite hotărâri și decizii.
(5) Hotărârile și deciziile Consiliului de administrație al C.A.A., de interes general pentru sistem, se comunică filialelor/sucursalelor C.A.A. și barourilor și se publică pe pagina de internet a C.A.A. în termen de 10 zile de la adoptare. Acestea intră în vigoare în termen de 5 zile de la publicare sau la o dată ulterioară prevăzută în cuprinsul lor.
(6) Barourile și filialele/sucursalele C.A.A. vor asigura publicitatea hotărârilor și deciziilor Consiliului de administrație al C.A.A. inclusiv pe propriile pagini de internet.
Articolul 110
(1) Sediul C.A.A. este în municipiul București.
(2) C.A.A. își elaborează statutul propriu, care se aprobă prin hotărâre a Congresului Avocaților din România.
(3) Statutul C.A.A. cuprinde, printre altele, atribuțiile Consiliului de administrație al C.A.A., ale președintelui C.A.A., organizarea și funcționarea C.A.A., a filialelor și sucursalelor C.A.A., precum și a Comisiei de cenzori a C.A.A.
Secţiunea a 2-a Atribuții ale Casei de Asigurări a Avocaților din România
Articolul 111
(1) În aplicarea prevederilor prezentei legi, Consiliul de administrație al C.A.A. îndeplinește, în principal, următoarele atribuții:
a) asigură în cadrul sistemului unic, propriu, de pensii și alte drepturi de asigurări sociale aplicarea prevederilor prezentei legi, ale Statutului C.A.A., ale hotărârilor Congresului avocaților și Consiliului U.N.B.R., atât la nivel central, cât și la nivelul filialelor și sucursalelor;
b) înființează filiale și sucursale cu avizul prealabil al Consiliului U.N.B.R.
(2) Celelalte atribuții ale Consiliului de administrație al C.A.A. se stabilesc prin Statutul C.A.A.
Articolul 112
(1) Consiliul de administrație al C.A.A. poartă răspunderea directă privind modul de administrare și gestionare a fondului de rezervă prelevat lunar de la filiale, a fondului pentru funcționarea la nivel central a C.A.A., precum și a patrimoniului C.A.A.
(2) Patrimoniul C.A.A. poate fi folosit în activități economice, producătoare de venituri, în condițiile legii, cu autorizarea Consiliului U.N.B.R.
Secţiunea a 3-a Comisia de cenzori a Casei de Asigurări a Avocaților din România
Articolul 113
(1) În cadrul C.A.A. se constituie și funcționează Comisia de cenzori.
(2) Comisia de cenzori este formată din 3 membri, dintre care 2 avocați în activitate și un avocat pensionar, aleși de Congresul avocaților pentru o perioadă de 4 ani dintre avocații cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 10 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit o singură dată.
(3) Comisia de cenzori alege din rândul membrilor săi președintele și vicepreședintele.
(4) Comisia de cenzori adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor săi.
(5) Atribuțiile Comisiei de cenzori se stabilesc prin Statutul C.A.A.

Secţiunea a 4-a

Atribuțiile filialelor și sucursalelor Casei de Asigurări a Avocaților din România

Articolul 114
În aplicarea prevederilor prezentei legi, filialele și sucursalele C.A.A. îndeplinesc, în principal, următoarele atribuții:
a) colectează și virează contribuțiile la fondurile sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților;
b) urmăresc încasarea veniturilor bugetului;
c) organizează și controlează activitatea privind executarea creanțelor bugetare, potrivit dispozițiilor legale;
d) iau măsuri, în condițiile legii, pentru dezvoltarea și administrarea patrimoniului, precum și pentru asigurarea integrității acestuia;
e) iau măsuri, în condițiile legii, pentru protecția fondurilor sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților;
f) asigură evidența tuturor contribuabililor filialei/sucursalei la sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților;
g) asigură evidența drepturilor și obligațiilor de asigurări sociale pe baza codului numeric personal;
h) certifică stagiul de cotizare și punctajul pentru fiecare asigurat al filialei/sucursalei;
i) organizează selecția, pregătirea și perfecționarea profesională a personalului propriu;
j) asigură reprezentarea în fața instanțelor judecătorești în litigiile în care sunt parte, ca urmare a aplicării dispozițiilor prezentei legi;
k) îndeplinesc și alte atribuții stabilite în prezenta lege și în Statutul C.A.A.

Capitolul VII

Răspunderea juridică

Articolul 115
Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, civilă sau penală, după caz.
Articolul 116
Completarea și eliberarea cu știință de documente ce conțin date nereale ce au ca efect denaturarea evidențelor privind asigurații, stagiul de cotizare sau contribuția de asigurări sociale ori efectuarea de cheltuieli nejustificate din bugetul sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților constituie infracțiunea de fals intelectual și se pedepsește potrivit prevederilor Codului penal.
Articolul 117
Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:
a) nerespectarea cotelor de contribuție la fondurile sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, stabilite în conformitate cu prevederile art. 11;
b) nerespectarea prevederilor art. 19 alin. (2) privind baza de calcul al contribuțiilor la fondurile sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților;
c) nerespectarea prevederilor art. 14 alin. (2) și (3) privind neplata și calculul majorărilor de întârziere la plata contribuției la fondurile sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților;
d) nerespectarea prevederilor art. 82 privind obligația comunicării modificărilor intervenite referitoare la condițiile de acordare a pensiei;
e) nerespectarea hotărârilor adoptate de Consiliul U.N.B.R., de Consiliul de administrație al C.A.A. și de organele de conducere ale filialei.
Articolul 118
Constituie abateri disciplinare grave următoarele fapte:
a) încălcarea repetată a obligațiilor de plată față de fondurile sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților;
b) neplata totală sau parțială a contribuției lunare obligatorii față de fondurile sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, în cuantumul și la termenele prevăzute de prezenta lege, timp de 3 luni de la scadența acestora și până la lichidarea integrală a datoriilor;
c) refuzul nejustificat al asiguraților de a pune la dispoziția organelor de control ale C.A.A., al filialelor și sucursalelor documentele justificative și actele de evidență necesare în vederea stabilirii drepturilor și obligațiilor asiguraților, precum și în vederea recuperării creanțelor prin executare silită.
Articolul 119
Sancționarea abaterilor disciplinare prevăzute la art. 117 și 118 se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare.
Capitolul VIII Jurisdicția sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților
Articolul 120
(1) Împotriva hotărârilor adoptate de Consiliul de administrație al C.A.A. în temeiul art. 111 alin. (1) se poate face contestație la Consiliul U.N.B.R.
(2) Contestația poate fi formulată de către consiliul de administrație al filialei sau de consiliul baroului în termen de 15 zile de la luarea la cunoștință.
Articolul 121
(1) Deciziile de pensii emise de C.A.A. pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă de la domiciliul sau sediul reclamantului.
(2) Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul pârâtul.
Articolul 122
Jurisdicția sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților se realizează prin tribunale și curți de apel.
Articolul 123
(1) Tribunalele soluționează, în primă instanță, litigiile privind pensiile și drepturile de asigurări sociale ale avocaților.
(2) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face apel la curtea de apel competentă.
Articolul 124
Prevederile prezentei legi referitoare la jurisdicția sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă și ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 125
Cererile adresate organelor C.A.A. sau instanțelor, precum și toate actele procedurale în legătură cu litigiile având ca obiect drepturi sau obligații de asigurări sociale sunt scutite de taxa de timbru.
Capitolul IX Dispoziții finale și tranzitorii
Articolul 126
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile de asigurări sociale pentru avocați și pensiile suplimentare, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul prezentei legi.
(2) Pentru avocații pensionari care au încetat activitatea anterior datei de 28 mai 2001, pensia pentru limită de vârstă devine pensie de retragere definitivă din profesie, indiferent de sistemul de asigurări sociale din care s-au pensionat.
(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică doar pentru pensiile stabilite pe baza stagiului de cotizare realizat în sistemul de asigurări sociale al avocaților.
Articolul 127
Cererile înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor soluționa conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii și altor drepturi de asigurări sociale.
Articolul 128
Avocații care, anterior intrării în vigoare a prezentei legi, au contribuit la fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, respectiv 5% beneficiază de o creștere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează:
a) 10% pentru perioada 1 ianuarie 1967-1 ianuarie 1978;
b) 8% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986;
c) 12% pentru perioada 1 iulie 1986-1 noiembrie 1990;
d) 20% pentru perioada 1 noiembrie 1990-1 februarie 1999;
e) 35% pentru perioada după 1 februarie 1999, dacă au contribuit cu 5%;
f) 20% pentru perioada după 1 februarie 1999, dacă au contribuit cu 3%.
Articolul 129
(1) Pentru perioadele anterioare datei de 1 octombrie 1990 pentru care nu există evidențe din care să rezulte venitul brut aferent cotei plătite, la calculul pensiei se va utiliza media punctajelor lunare ale avocatului, calculată pentru perioadele anterioare datei de 1 octombrie 1990 pentru care există aceste date.
(2) În sensul alin. (1), media punctajelor lunare se calculează prin însumarea punctajelor lunare pentru perioadele anterioare datei de 1 octombrie 1990 pentru care există date și împărțirea sumei rezultate la numărul de luni anterioare datei de 1 octombrie 1990 pentru care aceste date există.
(3) Dovada lipsei evidențelor pentru perioadele prevăzute la alin. (1) se face printr-un proces-verbal, întocmit de consiliul baroului și semnat de decanul baroului, precum și printr-o declarație pe propria răspundere a avocatului din care să rezulte că în perioada respectivă a exercitat profesia de avocat și a achitat obligațiile la fondurile sistemului.
(4) Pentru alte perioade decât cele menționate la alin. (1) pentru care nu există evidențe din care să rezulte venitul brut aferent cotei plătite, la calculul punctajului se va utiliza venitul de referință pe profesie, conform anexei nr. 2.
Articolul 130
(1) Contribuțiile achitate la sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților de asigurații care cumulează veniturile din avocatură cu pensiile din alte sisteme de asigurări sociale obligatorii stabilite anterior datei de 28 mai 2001 vor fi avute în vedere numai la stabilirea pensiei de retragere definitivă sau a altor drepturi de asigurări sociale.
(2) Avocații aflați în situația prevăzută la alin. (1) pot beneficia, la cerere, numai de pensia de retragere definitivă din profesie, în condițiile art. 35.
Articolul 131
(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripție de 3 ani.
(2) Sumele plătite necuvenit, prin intermediul C.A.A. și al filialelor C.A.A., se recuperează de la beneficiari în baza deciziei C.A.A., care constituie titlu executoriu.
(3) Debitele reprezentând contribuții sau prestații de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.
(4) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedați nu se mai urmăresc.
(5) Angajamentul de plată semnat de asigurat în vederea realizării obligațiilor de plată a contribuțiilor și majorărilor de întârziere constituie titlu executoriu.
(6) Decizia de impunere care se emite în urma operațiunii de control constituie titlu executoriu.
(7) Aplicarea prevederilor alin. (1)-(6) se reglementează prin Statutul C.A.A.
Articolul 132
(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale, ca urmare a unei infracțiuni săvârșite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăți a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.
(2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la asigurații decedați, nu se mai urmăresc.
Articolul 133
Debitele provenite din prestații de asigurări sociale se recuperează prin executorii proprii ai C.A.A. și se fac venit la bugetul sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților.
Articolul 134
Raporturile dintre C.A.A. și alte sisteme de asigurări sociale cu privire la pensii și alte drepturi de asigurări sociale se vor reglementa prin convenții sau protocoale, conform legislației în vigoare.
Articolul 135
Organele de conducere ale C.A.A. și ale filialelor C.A.A., legal alese în funcție, la data intrării în vigoare a prezentei legi, își vor exercita mandatele în continuare pe durata pentru care au fost alese.
Articolul 136
Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta lege.
Articolul 137
(1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) În termenul prevăzut la alin. (1) vor fi elaborate și aprobate Statutul C.A.A. și Regulamentul C.A.A.
Articolul 138
În aplicarea prezentei legi, C.A.A. poate elabora norme de aplicare, care se aprobă prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R.
Articolul 139
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 28 noiembrie 2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 452/2001;
b) capitolul VII – Casa de Asigurări a Avocaților, cuprinzând articolele 91-95, din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALERIU-ȘTEFAN ZGONEA
PREȘEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
București, 28 aprilie 2016.

ANEXA NR. 1

ANEXA NR. 2

VENITUL DE REFERINȚĂ
Venitul mediu brut lunar în profesia de avocat din perioada 1947-2016

2017       2.428,00 Lei
2018      2.550,00 Lei
2019      2.640,00 Lei
2020     2.640,00 Lei
2021      2.840,00 Lei
2022     3.066,00 Lei

05.03.2023 www.pensii.ro