OUG 115/2023-prorogari, abrogari și noi termene de aplicare;

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023
privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene.

Având în vedere obligația Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele și obligațiile bugetare, precum și riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen mediu și lung, precum și predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice,
ținând seama de faptul că fundamentarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 trebuie realizată pe o serie de măsuri fiscal-bugetare aprobate prin acte normative,
luând în considerare Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 3 aprilie 2020 în vederea încetării situației de deficit public excesiv din România (2020/C 116/01), potrivit căreia România trebuie să pună în aplicare în mod riguros măsurile necesare pentru corectarea deficitului bugetar excesiv,
având în vedere necesitatea creării unui spațiu bugetar pentru alocarea de sume pentru susținerea investițiilor publice și implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, într-o manieră eficientă, profesionistă și transparentă, cu efect multiplicator și aport direct la formarea brută de capital fix,
ținând cont de faptul că pentru perioada 2024-2026 se impune o construcție bugetară responsabilă și credibilă, crearea de spațiu fiscal, vital în economii în curs de dezvoltare în condițiile unui cadru internațional și intern dificil,
având în vedere necesitatea adoptării, în cel mai scurt timp, a Strategiei fiscal-bugetare pe perioada 2024-2026, a legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024,
ținând cont de necesitatea păstrării echilibrelor bugetare prin adoptarea de măsuri menite să limiteze creșterea cheltuielilor bugetare permanente,
deoarece neadoptarea măsurilor de limitare a cheltuielilor bugetare ar genera un necesar de finanțare suplimentar în anul 2024, rezultând un nivel nesustenabil al deficitului bugetului general consolidat de peste 7% din produsul intern brut, ceea ce va avea ca efect creșterea datoriei publice cu riscul înăspririi condițiilor de finanțare a acesteia,
luând în considerare faptul că situația prezentată întrunește premisele unei situații urgente și extraordinare care impune adoptarea de măsuri imediate în vederea stabilirii cadrului normativ potrivit, neadoptarea acestor măsuri, cu celeritate, putând avea consecințe negative, în sensul că ar genera atât un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând sustenabilitatea finanțelor publice, cât și întârzieri în adoptarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024,
ținând cont de faptul că este necesară implementarea de măsuri urgente și viabile care să asigure respectarea de către România a termenelor și jaloanelor stabilite prin Planul național de redresare și reziliență, PNRR, în domeniul reformei fiscale care să fie în concordanță și cu recomandările formulate de către Comisia Europeană,
cunoscând faptul că sunt necesare venituri suplimentare pentru susținerea consolidării fiscale, în domeniul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se stabilesc reguli pentru reducerea sferei de aplicare a acestui sistem fiscal, precum și pentru prevenirea divizării artificiale a întreprinderilor cu scopul de a accesa regimul microîntreprinderilor, iar în domeniul impozitului pe profit se reglementează măsuri de limitare a anumitor tipuri de cheltuieli, a recuperării pierderii fiscale, în vederea lărgirii bazei impozabile.
Având în vedere faptul că neadoptarea acestor măsuri legislative cauzează întârzieri asupra îndeplinirii unor jaloane -condiționalități pentru PNRR, această situație ducând la creșterea riscului de nerespectare a calendarelor, cu consecințe negative majore asupra gradului de îndeplinire a obligațiilor asumate,
pentru evitarea riscului de suspendare a fondurilor alocate prin PNRR,
luând în considerare dificultățile constatate în aplicarea unitară a facilităților fiscale acordate salariaților care desfășoară activitate în sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară, precum și activitatea de creare de programe pentru calculator, fapt ce impune clarificarea reglementărilor în vigoare,
ținând cont de faptul că lipsa clarificărilor privind modalitatea de aplicare a prevederilor fiscale referitoare la determinarea plafonului lunar neimpozabil de 3 salarii/remunerații, pentru indemnizațiile de delegare, detașare, creează premisele aplicării neunitare a regimului fiscal reglementat, fapt ce poate conduce la stabilirea unor sume suplimentare în sarcina angajatorilor, se impune completarea prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în acest sens.
Având în vedere faptul că, în prezent, pentru veniturile realizate de persoanele fizice din cedarea folosinței bunurilor nu se acordă cheltuieli forfetare deductibile la stabilirea venitului net anual, deducerea cheltuielilor efectuate pentru obținerea veniturilor fiind posibilă exclusiv în situația în care contribuabilul optează pentru determinarea venitului net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, se impune reglementarea unui regim fiscal echitabil, simplu și eficient, care facilitează conformarea voluntară a contribuabililor și reduce sarcina administrativă, atât la nivel instituțional, cât și la nivelul persoanelor fizice care realizează venituri de această natură.
Ținând seama de faptul că norma primară, în speță Legea nr. 239/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, nu a asigurat reguli fiscale suficiente și neechivoce de aplicare a stimulentului fiscal reglementat pentru educația timpurie, care să conducă la stabilitate și eficiență legislativă, necesitând revizuirea reglementărilor inițiale, iar măsura suspendării stimulentului fiscal încetează la data de 31 decembrie 2023, este necesară implementarea unei măsuri în cazul sumelor suportate/acordate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaților proprii în unități de educație timpurie, potrivit legii, astfel încât să permită aplicarea acesteia.
Ținând cont de necesitatea creșterii eficienței colectării obligațiilor bugetare, în scopul asigurării unei mai bune încasări la bugetul de stat a taxei pe valoarea adăugată,
având în vedere riscul de declanșare a procedurii de infringement în cazul neconformării cu cele sesizate de către Comisia Europeană cu privire la unele neconcordanțe de natură tehnică referitoare la transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2020/262 de stabilire a regimului general al accizelor (reformare),
ținând cont de necesitatea implementării în legislația națională a prevederilor Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/197 a Comisiei din 17 ianuarie 2022 de stabilire a unui marcaj fiscal comun pentru motorine și kerosen, precum și de faptul că, în lipsa luării urgente a acestei măsuri, noile reguli obligatorii stabilite la nivelul UE privind marcarea motorinei nu vor putea fi aplicate,
în vederea evitării întârzierilor nejustificate în activitatea de comercializare a produselor accizabile,
având în vedere faptul că operatorii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, vizați de obligația de dotare cu aparate de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic, sunt în imposibilitatea de a respecta termenul final de dotare stabilit pentru data de 31 decembrie 2023, în condițiile inexistenței pe piață, în prezent, a acestor dispozitive,
ținând seama și de faptul că nepromovarea prezentului act normativ ar avea consecințe negative în sensul că ar conduce la sancționarea operatorilor economici care comercializează bunuri/prestează servicii prin intermediul automatelor comerciale, începând cu data de 1 ianuarie 2024, pentru neîndeplinirea obligației de dotare cu aparate de marcat electronice fiscale, în condițiile în care fapta nu este imputabilă acestora,
având în vedere necesitatea evitării apariției unor disfuncționalități atât în activitatea marilor rețele comerciale, cât și în activitatea specifică a unor contribuabili,
ținând seama de solicitările repetate ale mediului de afaceri din perspectiva cerințelor de conformare care privesc respectarea plafonului de numerar aflat în casierie la sfârșitul fiecărei zile și preîntâmpinarea unor dificultăți din perspectiva utilizării infrastructurii existente, respectiv a aparatelor de marcat electronice fiscale, inclusiv a celor de tipul „self checkout“,
având în vedere necesitatea constituirii unor structuri dedicate care să răspundă în mod corespunzător și operativ sarcinilor rezultate din angajamentele, recomandările internaționale formulate de instituții financiare internaționale, precum: Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional etc., și din obiectivele majore ale politicii externe a României, cum ar fi OCDE,
întrucât problemele menționate mai sus vizează interesul public și strategic al României pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice, consolidare fiscală, gestionarea fondurilor europene și constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență.
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Capitolul I Prevederi referitoare la cheltuielile publice

Articolul I
(1) Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice potrivit prevederilor legale în vigoare se majorează cu 5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică locală și funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX litera C la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, se majorează cu 5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023.
(3) Prin excepție de la alin. (1) și prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, cuantumul brut al salariilor de bază ale personalului din învățământ se majorează în anul 2024 cu 20%, în medie, în 2 tranșe, respectiv:
a) prima tranșă începând cu data de 1.01.2024;
b) a doua tranșă începând cu data de 1.06.2024.
(4) Salariile de bază ale personalului prevăzut la alin. (3) se stabilesc prin ordonanță de urgență a Guvernului inițiată de Ministerul Educației și Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.
(5) Prin derogare de la prevederile art. 39 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte profesionale, pentru care nu există funcție similară în plată, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară se stabilește la nivelul reglementat pentru anul 2022 în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, la care se aplică prevederile art. 10 privind gradația corespunzătoare vechimii în muncă, majorat cu 5%.
Articolul II
Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2023, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Articolul III
(1) Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2024, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.
(2) Prin excepție de la prevederilealin. (1) în anul 2024, pentru activitatea desfășurată de personalul militar, polițiști, polițiștii de penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislația aferentă lunii iunie 2017. Baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi o reprezintă solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază cuvenită/cuvenit.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), munca suplimentară prestată în anul 2024 peste programul normal de lucru de către personalul cu statut special care are atribuții pentru desfășurarea activităților deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii și siguranței publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României, în situații de urgență, în personalizarea, emiterea și evidența generală a documentelor de identitate și a pașapoartelor simple, în emiterea și evidența permiselor de conducere și a certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere, precum și de către polițiștii de penitenciare, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, se plătește cu o majorare de 70% din solda de funcție/salariul de funcție cuvenită/cuvenit, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții. Plata majorării se efectuează în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în următoarele 60 de zile după prestarea muncii suplimentare.
(4) Personalului din instituțiile de apărare și securitate națională care execută serviciul de luptă permanent, desfășoară activități deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut, precum și în situații de urgență i se aplică, în mod corespunzător, prevederile alin. (3).
(5) Plata majorării prevăzute la alin. (3) și (4) se efectuează astfel încât să se încadreze în limita de 3% din suma soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă, la nivelul ordonatorului principal de credite.
(6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), în cazul polițiștilor de penitenciare, limita de 3% se stabilește la nivelul bugetului centralizat al Administrației Naționale a Penitenciarelor.
(7) În situația prevăzută la alin. (3) și (4), munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru se poate plăti numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de șeful ierarhic, în scris, fără a se depăși 180 de ore anual.
(8) Condițiile de stabilire a majorării prevăzute la alin. (3) și (4) și cele de încadrare în limitele stabilite la alin. (5) și (6), precum și activitățile deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut pentru care se acordă acest drept se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite.
(9) Dispozițiile alin. (3)-(8) nu aduc atingere prevederilor alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.
(10) Ordonatorii de credite răspund în condițiile legii de stabilirea și acordarea drepturilor prevăzute la alin. (2)-(6) numai în condițiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget.
Articolul IV
(1) În anul 2024, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare.
(2) În anul 2024, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora premii.
(3) În anul 2024, serviciile publice autonome de interes național, cu personalitate juridică, reglementate prin Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune, republicată, nu finanțează din fondurile alocate de la bugetul de stat acordarea pentru angajații proprii de bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare, respectiv nu plătesc premii sau ore suplimentare din aceste fonduri.
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în anul 2024 se pot acorda premii pentru sportivii și colectivele tehnice care au obținut performanțe deosebite la acțiunile sportive internaționale și naționale oficiale, pentru elevii, studenții, cercetătorii și profesorii care au obținut distincții la olimpiadele internaționale și concursurile internaționale și naționale pe discipline de învățământ și pentru profesorii care i-au pregătit pe aceștia, cu încadrarea în alocarea bugetară.
(5) Prin excepție de la prevederile alin. (3) se pot acorda tichetele de masă a căror valoare se plafonează la nivelul lunii decembrie 2022.
Articolul V
(1) În anul 2024, pentru personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare, indemnizațiile, compensațiile, primele, ajutoarele, plățile compensatorii, despăgubirile, compensațiile lunare pentru chirie și alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, se mențin la nivelul lunii decembrie 2023.
(2) În anul 2024, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare și valoarea financiară a drepturilor de echipament se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2023.
Articolul VI
(1) În anul 2024, numărul maxim de posturi care se finanțează din fonduri publice, pentru instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, se stabilește de către ordonatorii de credite astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condițiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.
(2) Dacă în cursul exercițiului bugetar intervin evenimente care conduc la majorarea cheltuielilor de personal aprobate prin buget, ordonatorii de credite dispun măsurile necesare în vederea încadrării în bugetul aprobat, în condițiile legii, recurgând, dar fără a se limita la măsurile prevăzute la art. 18 alin. (5) și (6) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul VII
(1) În anul 2024 se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepția posturilor unice din:
a) instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare;
b) instituțiile publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare.
(2) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin post unic se înțelege:
a) acel post ale cărui atribuții, prin conținutul și natura lor, sau responsabilități stabilite nu se regăsesc într-o altă structură organizatorică;
b) un post dintre cele aflate în structura în care există numai posturi vacante.
(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică posturilor care devin vacante în cursul anului 2024 prin modificarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu sau de muncă ale personalului.
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazuri temeinic justificate, prin memorandum aprobat în ședința Guvernului se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituțiile și autoritățile publice prevăzute la alin. (1) lit. a), cu justificarea necesității și cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinație în buget, respectiv prin memorandum aprobat în ședința Guvernului, inițiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din autoritățile/instituțiile publice locale prevăzute la alin. (1) lit. b), precum și de Ministerul Educației pentru posturile vacante sau temporar vacante din unitățile de învățământ preuniversitar de stat.
(5) Pentru posturile pentru care s-a afișat rezultatul selecției dosarelor de concurs anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se pot continua procedurile de ocupare a acestora, conform prevederilor în vigoare la data publicării anunțului privind concursul.
(6) În termen de 2 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, autoritățile și instituțiile publice au obligația să publice pe site-ul propriu un anunț cu privire la posturile care îndeplinesc cerințele prevăzute la alin. (5) și pentru care concursul poate continua.
(7) Prin derogare de la prevederile art. 510 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2024, pe perioada aplicării măsurii prevăzute la alin. (1), funcțiile publice de conducere pot fi exercitate cu caracter temporar, fără obligativitatea organizării unor concursuri, cu notificarea prealabilă a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici cu 5 zile înainte de dispunerea măsurii.
Articolul VIII
(1) Tranșele aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, care fac obiectul plății eșalonate, conform legii, neplătite până la data de 31 decembrie 2023, se plătesc eșalonat, începând cu anul 2024, în tranșele prevăzute la art. IX alin. (1).
(2) Prevederile alin. (1) se aplică și în ceea ce privește tranșele aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești definitive având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, care fac obiectul plății eșalonate, conform legii, neplătite până la data de 31 decembrie 2023.
Articolul IX
(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești definitive având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2024, se va realiza astfel:
a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;
b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;
c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
(2) Procedura de plată eșalonată prevăzută la alin. (1) se aplică și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2024, având ca obiect acordarea unor drepturi reprezentând diurnă, cazare, hrană sau facilitarea legăturii cu familia, prevăzute de legislația privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român.
(3) Procedura de plată eșalonată prevăzută la alin. (1) se aplică și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2024, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.
(4) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
(5) La sumele eșalonate conform alin. (1) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.
(6) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite se stabilește procedura de efectuare a plății titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).
Articolul X
(1) În anul 2024, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, nu acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de muncă/serviciu ori la trecerea în rezervă.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situația încetării raporturilor de muncă sau serviciu ca urmare a decesului angajatului.
Articolul XI
(1) Începând cu anul 2024 se majorează cu 13,8% nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2023:
a) indemnizațiile prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare;
b) drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare;
c) drepturile prevăzute de Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
d) drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificările și completările ulterioare;
e) indemnizațiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
f) indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările și completările ulterioare;
g) indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare;
h) ajutorul lunar pentru soțul supraviețuitor, acordat în temeiul Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor, cu modificările ulterioare;
i) indemnizațiile reparatorii lunare, potrivit art. 4 alin. (2) și art. 7 din Legea nr. 226/2011 privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul XII
În anul 2024 se mențin în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2023:
a) indemnizația prevăzută de Legea nr. 109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România, republicată;
b) indemnizația președintelui Consiliului Național al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor Vârstnice, prevăzută de Legea nr. 16/2000 privind organizarea și funcționarea Consiliului Național al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor Vârstnice, republicată;
c) indemnizațiile acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România, membrilor Academiei de Științe Medicale din România, membrilor Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ și membrilor Academiei de Științe Tehnice din România;
d) sprijinul material acordat urmașilor membrilor Academiei Române și urmașilor membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România;
e) drepturile prevăzute de Legea nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul XIII
(1) În anul 2024, rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2023.
(2) Termenul prevăzut la art. II din Legea nr. 322/2022 pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1130 din 23 noiembrie 2022, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2025.
(3) Prin derogare de la prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2024, cuantumul lunar al indemnizației de merit se menține la nivelul din luna decembrie 2023, de 6.240 lei.
Articolul XIV
În anul 2024 se acordă reduceri de tarife sau, după caz, gratuități, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilitățile de transport prevăzute de următoarele acte normative:
a) art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare;
b) art. 210 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor;
c) art. 1, art. 2 alin. (1), (2) și (4), art. 3 alin. (1) și (2), art. 4 alin. (1), (2) și (3), art. 5, art. 8 alin. (1), (2) și (3), art. 9 alin. (1), art. 11 alin. (1) și art. 12 din Ordonanța Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu și în interes personal pe căile ferate române, republicată, cu modificările ulterioare.
Articolul XV
(1) În cadrul exercițiului bugetar, începând cu data de 1 noiembrie, ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, care la data de 31 octombrie înregistrează în execuția bugetară la unele titluri din clasificația economică ale unui capitol bugetar, cu excepția cheltuielilor prevăzute la alineatele bugetare „Finanțarea externă nerambursabilă“ și „Fonduri europene nerambursabile“, plăți sub 50% din valoarea creditelor bugetare aprobate, sunt obligați să disponibilizeze la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului minimum 10% din valoarea creditelor bugetare și a creditelor de angajament aprobate în buget la acea dată la solicitarea Ministerului Finanțelor, în termen de 5 zile de la data solicitării. Procentul de virare se stabilește de către Ministerul Finanțelor prin adresa de solicitare.
(2) După expirarea termenului de 5 zile prevăzut la alin. (1), Ministerul Finanțelor este abilitat să blocheze deschiderile de credite bugetare pentru ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat până la momentul transmiterii de către aceștia a solicitării de disponibilizare.
Articolul XVI
Prevederile art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător și în anul 2024.
Articolul XVII
(1) Prevederile art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2023 pentru aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ținta de deficit bugetar asumată prin Programul de convergență, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător și în anul 2024.
(2) În situații temeinic justificate din punct de vedere economic și social, prin excepție de la prevederile alin. (1), Guvernul poate aproba prin memorandum încheierea de angajamente legale pentru categoriile de proiecte care intră sub incidența prevederilor art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2023, cu modificările și completările ulterioare, cu încadrare în bugetul aprobat.
Articolul XVIII
(1) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, alocate potrivit anexei nr. 7/03 la Legea bugetului de stat pe anul 2023 nr. 368/2022, rămase neutilizate la finele exercițiului bugetar, se reflectă în excedentul bugetului local și se utilizează în anul următor cu aceeași destinație pentru care aceste fonduri au fost alocate sau pentru finanțarea altor cheltuieli de aceeași naturã, reflectate la același titlu de cheltuieli.
(2) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale alocate în anul 2023 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pentru autoritățile publice locale, rămase neutilizate la sfârșitul exercițiului bugetar, se reflectă în excedentul bugetului local și se utilizează în anul 2024 pentru finanțarea cheltuielilor curente și a cheltuielilor de capital în condițiile legii.
Articolul XIX
În anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se autorizează ordonatorii principali de credite cu rol de beneficiari să modifice în proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, anexe la buget, creditele de angajament și creditele bugetare aferente anilor anteriori, cu încadrarea în valoarea totală a contractelor/ deciziilor/ordinelor de finanțare.
Articolul XX
Articolul XII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 9 octombrie 2018, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 13/2019, se abrogă.
Articolul XXI
(1) Prin derogare de la prevederile art. 29 alin. (5) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prim-ministrul și ministrul finanțelor semnează o declarație de răspundere prin care se atestă, exclusiv, corectitudinea și integralitatea informațiilor din Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2024-2026.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (4) din Legea nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prim-ministrul și ministrul finanțelor semnează o declarație ce atestă exclusiv încadrarea proiectului de buget pe anul 2024 și perspectiva 2025-2027 în țintele, obiectivele și prioritățile asumate prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2024-2026.
(3) Prevederile art. 30 alin. (5) din Legea nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică pentru planificarea bugetară pe anul 2024 și perspectiva 2025-2027.
Articolul XXII
Articolul 11 din Legea nr. 133/2019 pentru înființarea Agenției pentru Calitatea și Marketingul Produselor Agroalimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 15 iulie 2019, cu modificările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 11
Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2025.

Articolul XXIII
La articolul III din Legea nr. 210/2022 pentru modificarea art. 1 alin. (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri și pentru stabilirea unor măsuri necesare aplicării Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 698 din 13 iulie 2022, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
b) începând cu data de 1 ianuarie 2025, drepturile stabilite pentru copiii persoanelor care s-au aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) și g) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru copiii prevăzuți la art. 3^1 alin. (1) din aceeași ordonanță.

Articolul XXIV
Articolul 25 din Legea nr. 246/2022 privind zonele metropolitane, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 25 iulie 2022, cu modificările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Prevederile art. 32^1 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2025.
(2) Prevederile art. 32^1 alin. (2), (3) și (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2025.
Articolul XXV
La art. XXI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2023 pentru aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ținta de deficit bugetar asumată prin Programul de convergență, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 27 octombrie 2023, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se autorizează ordonatorii principali de credite să introducă modificări în volumul și structura bugetelor de venituri și cheltuieli pe anul 2023 ale instituțiilor publice subordonate finanțate integral sau parțial din venituri proprii, respectiv ale activităților finanțate integral din venituri proprii, inclusiv prin introducerea de subdiviziuni noi ale clasificației bugetare pe partea de venituri și titluri noi pe partea de cheltuieli, să efectueze virări de credite de angajament și credite bugetare, inclusiv la și de la cheltuieli de personal, proiecte cu finanțare externă nerambursabilă și cheltuieli de capital, și între bugetele acestora, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate la titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice“, și să le comunice Ministerului Finanțelor în termen de 10 zile de la data efectuării acestora.
Articolul XXVI
(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, aplicabilitatea unor dispoziții prevăzute în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările ulterioare, se prorogă după cum urmează:
a) prevederile art. 67 alin. (4), (6), (7), (8) se prorogă până la începutul anului școlar 2025-2026;
b) prevederile art. 116-art. 119 se prorogă până la începutul anului școlar 2025-2026;
c) prevederile art. 131 alin. (11) se prorogă până la începutul anului școlar 2025-2026;
d) prevederile art. 138 alin. (5) se prorogă până la începutul anului școlar 2025-2026;
e) prevederile art. 139 alin. (2) lit. d), alin. (3), (7) se prorogă până la începutul anului școlar 2025-2026;
f) prevederile art. 23 alin. (1) lit. f) și art. 207 alin. (11) se prorogă până la începutul anului școlar 2025-2026;
g) prevederile art. 217 alin. (3) se prorogă până la începutul anului școlar 2025-2026;
h) art. 77 alin. (4) se prorogă până la data de 1 ianuarie 2025.
(2) Prevederile art. 248 alin. (21) din Legea nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, se modifică și vor avea următorul cuprins:
Finanțarea în baza și în limitele costului standard/elev/preșcolar/antepreșcolar, potrivit dispozițiilor art. 139 alin. (1), (2) lit. a)-c), (4) și (9)-(16) din Legea nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2024.
(3) Aplicarea prevederilor art. 63 alin. (4), art. 78 alin. (8), art. 105 alin. (10) din Legea nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, se suspendă până la începutul anului școlar 2025-2026.
(4) În anul 2024 pentru Programul Național Masă Sănătoasă se asigură de la bugetul de stat din sume defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București, în limita sumei de 1.139.400 mii lei aprobată într-o poziție distinctă într-o anexă la Legea bugetului de stat pe anul 2024, pentru preșcolarii și elevii din maximum 1.000 de unități de învățământ preuniversitar de stat. Repartizarea sumelor pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale și pe unități de învățământ, precum și normele metodologice de aplicare a Programului Național pentru anul 2024 se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educației
(5) Prin derogare de la prevederile art. 134 din Legea nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, respectiv ale art. 147 din Legea învățământului superior nr. 199/2023, în anul 2024 finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale, reprezintă minimum 10,0% din cheltuielile bugetului general consolidat.
(6) Prevederile art. 49 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, se aplică începând cu anul 2025.
Articolul XXVII
Până la intrarea în vigoare a dispozițiilor privind înființarea Centrului Național de Educație Incluzivă, normele metodologice pentru evaluarea, privind orientarea/reorientarea între niveluri de sprijin și privind asigurarea serviciilor necesare copiilor cu CES, conform prevederilor art. 69, în unitățile de învățământ, inclusiv în centrele școlare pentru educație incluzivă și în unitățile școlare speciale, se elaborează de Ministerul Educației.
Articolul XXVIII
Până la intrarea în vigoare a prevederilor art. 207 alin. (11), Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările ulterioare, beneficiază de reducerea normei didactice de predare-învățare-evaluare cu două ore săptămânal, la cerere, fără diminuarea salariului personalul didactic de predare și de instruire practică cu o vechime în învățământ de peste 25 ani și cu gradul didactic I.
Articolul XXIX
Articolul 248 alin. (2) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
Până la data de 1.09.2025, Ministerul Educației stabilește, prin ordin al ministrului educației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, măsurile aplicabile la nivelul sistemului național de învățământ și elaborează metodologiile, regulamentele și alte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi.
Articolul XXX
În termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Educației emite ordinul de ministru pentru modificarea Ordinului ministrului educației nr. 6.072/2023 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii aplicabile la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 793 din 1 septembrie 2023, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul XXXI
La articolul 260 din Legea învățământului superior nr. 199/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 5 iulie 2023, cu modificările ulterioare, după alineatul (18) se introduce un nou alineat, alin. (19), cu următorul cuprins:
(19) Prevederile art. 216 alin. (19) referitoare la asigurarea cadrelor didactice și de cercetare din instituțiile de învățământ superior de stat, la data încetării de drept a contractului de muncă în urma pensionării, două salarii raportate la ultimul salariu de bază se aplică începând cu anul universitar 2025-2026.
Articolul XXXII
În perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2024 se suspendă aplicarea prevederilor Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 11 ianuarie 2007, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul XXXIII
Termenul de intrare în vigoare prevăzut la art. 9 din Legea nr. 236/2020 pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare, produse pescărești și de acvacultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 noiembrie 2020, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2025, iar termenul de aplicare se prorogă până la data de 31 decembrie 2027.
Articolul XXXIV
Aplicarea prevederilor art. 210 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, se suspendă până la data de 1 ianuarie 2025.

Articolul XXXV
Aplicarea prevederilor Legii nr. 5/2021 privind Statutul personalului profesionist operativ de intervenție din cadrul serviciilor civile care asigură asistență publică medicală de urgență și prim ajutor calificat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 din 11 ianuarie 2021, cu modificările ulterioare, se suspendă până la data de 1 ianuarie 2025.
Articolul XXXVI
Aplicarea prevederilor art. 34 și 35 din Legea nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar, cu modificările și completările ulterioare, se suspendă începând cu data de 1 ianuarie 2024 și până la data de 1 ianuarie 2025.
Articolul XXXVII
Termenul prevăzut la art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 30 decembrie 2015, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 31 decembrie 2024.

Articolul XXXVIII
Alineatul (1) al articolului 14 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație pentru titlul științific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, care se acordă lunar numai dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul și dacă are prevăzute în fișa postului un set de atribuții obiective și cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar. Cuantumul salarial al acestei indemnizații nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, compensațiilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor prevăzută la art. 25.
Articolul XXXIX
În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, au obligația de a dispune modificarea fișelor de post, în condițiile art. XXXV.
Articolul XL
La elaborarea și aprobarea bugetelor locale, în completarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate de la bugetul de stat pentru finanțarea serviciilor sociale din sistemul de protecție a copilului, finanțarea măsurilor de protecție de tip centre de zi și centre rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap, finanțarea cheltuielilor de funcționare ale unităților de îngrijire la domiciliu, ale centrelor de zi de îngrijire și recuperare, ale căminelor pentru persoane vârstnice, precum și pentru finanțarea indemnizațiilor îngrijitorilor informali ai persoanelor vârstnice dependente, precum și a drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau a indemnizațiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav, autoritățile administrației publice locale au obligația de a asigura din surse proprii, cel puțin la nivelul cotelor stabilite de dispozițiile legale, diferența de fonduri necesare finanțării integrale a acestor cheltuieli.

Articolul XLI
(1) Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2024, pensiile de serviciu stabilite în condițiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflației.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2024, pensiile de serviciu stabilite în condițiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflației.

(3) În anul 2024, indemnizațiile pentru limită de vârstă acordate în temeiul Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu se actualizează cu rata medie anuală a inflației.

Articolul XLII

(1) În anul 2024, începând cu prima sesiune pentru acceptarea și înscrierea solicitanților deschisă după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență în cadrul Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic, 2020-2024, nu se mai acordă ecobonusuri, iar cuantumul ecotichetelor, indiferent de numărul de autovehicule uzate predate spre casare, se acordă astfel:
a) 25.500 lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou pur electric sau a unui autovehicul nou cu pilă de combustie cu hidrogen, exceptând motocicleta;
b) 13.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou electric hibrid, exceptând motocicleta, care generează maximum 80 g CO_2/km în sistem WLTP;
c) 13.000 lei pentru achiziționarea unei motociclete electrice.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică solicitanților instituții publice, astfel cum sunt acestea definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul XLIII
(1) Modificarea contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare în vederea prelungirii perioadei de implementare, prevăzută la art. 13 alin. (2)-(5), art. 17 alin. (3), (4) și (6), art. 25 lit. b) și art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2023 privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor operaționale finanțate în perioada de programare 2014-2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 22 mai 2023, aprobată cu modificări prin Legea nr. 338/2023, cu modificările ulterioare, se realizează prin notificare, în baza instrucțiunilor emise de autoritatea de management.
(2) Termenele prevăzute la art. 9 alin. (3) și la art. 31 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2023 privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor operaționale finanțate în perioada de programare 2014-2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 22 mai 2023, aprobată cu modificări prin Legea nr. 338/2023, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 31 iulie 2024.

Articolul XLIV
La articolul 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2022 privind unele măsuri temporare pentru acordarea de sprijin material categoriilor de persoane aflate în situații de risc de deprivare materială și/sau risc de sărăcie extremă, suportate parțial din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri de distribuire a acestuia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 10 mai 2022, aprobată prin Legea nr. 302/2023, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (3) se abrogă.

Articolul XLV
(1) Disponibilitățile existente în contul distinct de disponibil deschis la Trezoreria operativă centrală pe numele Ministerului Finanțelor, potrivit dispozițiilor art. 19 alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare, se pot utiliza temporar pentru onorarea cererilor de fonduri ale autorităților de management, în luna decembrie 2023, pentru programele operaționale finanțate din fonduri europene structurale și de investiții aferente perioadei de programare 2014-2020, în vederea efectuării plăților aferente cererilor de prefinanțare și a cererilor de plată primite de la beneficiari.
(2) Ministerul Finanțelor, prin Autoritatea de Certificare și Plată, efectuează transferul sumelor din contul menționat la alin. (1) în contul 57.07.03.60 „Disponibil din sume alocate temporar din venituri din privatizare și din bugetul MFP – Acțiuni generale pentru finanțarea programelor operaționale pentru perioada de programare 2014-2020, potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările și completările ulterioare“, deschis la Trezoreria Operativă Centrală pe numele Ministerului Finanțelor, în vederea virării ulterioare în conturile de disponibil deschise la Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București, pe numele fiecărui ordonator principal de credite cu rol de autoritate de management, menționate la art. 37 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 93/2016, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Sumele utilizate temporar potrivitalin. (1) se reîntregesc în primul trimestru al anului 2024 de către Autoritatea de Certificare și Plată, din sumele alocate în bugetul Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale, potrivit art. 10 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările și completările ulterioare, prin virarea acestora din contul de cheltuieli bugetare 23 „Cheltuieli ale bugetului de stat“ în contul 57.07.03.60, prevăzut la alin. (2), și, ulterior, în contul distinct de disponibil deschis la Trezoreria operativă centrală pe numele Ministerului Finanțelor, potrivit art. 19 alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul XLVI
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2022 privind unele măsuri necesare în vederea implementării Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, decontarea unor cheltuieli privind sprijinirea refugiaților din Ucraina, precum și acordarea de granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiții destinate retehnologizării IMM-urilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 18 iulie 2022, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:
1. După articolul 15^1 se introduce un nou articol, art. 15^2, cu următorul cuprins:
Articolul 15^2
Valoarea cheltuielilor care pot fi decontate pe bază de cost unitar, alocată în cadrul Programului operațional Capital uman 2014-2020, prevăzută la art. 15 alin. (3), se suplimentează cu 143.958,90 mii lei, echivalent a 29.000,00 mii euro la cursul InforEuro din luna noiembrie 2023, reprezentând contribuție în procent de 100% a Uniunii Europene prevăzută la nivelul axei prioritare 11 REACT EU CARE din cadrul căreia se decontează sprijinul financiar.
2. La articolul 17, după alineatul (2^1) se introduce un nou alineat, alin. (2^2), cu următorul cuprins:
(2^2) Se autorizează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene prin Autoritatea de management a Programului operațional Capital uman 2014-2020 să lanseze apelul de proiecte destinat decontării sumelor prevăzute la art. 15^2 și să încheie contractul de finanțare pentru apelul de proiecte lansat, în limita creditelor de angajament aprobate cu această destinație.
3. La articolul 17, după alineatul (3^1) se introduce un nou alineat, alin. (3^2), cu următorul cuprins:
(3^2) Cheltuielile prevăzute la art. 15^2 se decontează din fonduri europene nerambursabile aferente Programului operațional Capital uman 2014-2020, pe baza situației prevăzute la art. 16 alin. (1) și (2), după aprobarea modificării programului operațional prin decizie a Comisiei Europene, după lansarea apelului de proiecte de către autoritatea de management a programului operațional și încheierea contractului de finanțare între Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Afacerilor Interne.
4. La articolul 17, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (6), cu următorul cuprins:
(6) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de management a Programului operațional Capital uman 2014-2020, autorizează cheltuielile prevăzute la art. 15^2 și efectuează plăți aferente contractului de finanțare încheiat în contul de venituri ale bugetului de stat 46.00.04 «Alte sume primite din fonduri de la Uniunea Europeană, pentru programele operaționale finanțate din cadrul financiar 2014-2020», deschis pe seama Ministerului Afacerilor Interne.
Articolul XLVII
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiții destinate capacităților de prestare de servicii și retehnologizării, în vederea refacerii capacității de reziliență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 20 iunie 2022, aprobată prin Legea nr. 377/2023, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 5, alineatul (5) va avea următorul cuprins:
(5) Sumele alocate sub formă de cofinanțare din bugetul de stat prin mecanismul de supracontractare prevăzut la art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2015, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările și completările ulterioare, se pot deconta din fonduri externe nerambursabile până la încheierea perioadei de programare 2014-2020 prin relocări de sume rezultate din disponibilizări de fonduri externe nerambursabile, din economii, ca urmare a fazării proiectelor în cadrul POC 2014-2020, precum și prin alte modalități prevăzute de regulamentele Comisiei Europene. Cheltuielile nedecontate considerate neeligibile sau cheltuielile nedecontate considerate neeligibile stabilite prin decizii ale organelor competente indiferent de natura acestora prin mecanismul de supracontractare sau prin alocări din cadrul programului rămân cheltuieli definitive ale bugetului de stat.
2. La articolul 13, alineatul (5) va avea următorul cuprins:
(5) Sumele alocate sub formă de cofinanțare din bugetul de stat prin mecanismul de supracontractare prevăzut la art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2015, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările și completările ulterioare, se pot deconta din fonduri externe nerambursabile până la încheierea perioadei de programare 2014-2020 prin relocări de sume rezultate din disponibilizări de fonduri externe nerambursabile, din economii, ca urmare a fazării proiectelor în cadrul POC 2014-2020, precum și prin alte modalități prevăzute de regulamentele Comisiei Europene. Cheltuielile nedecontate considerate neeligibile sau cheltuielile nedecontate considerate neeligibile stabilite prin decizii ale organelor competente indiferent de natura acestora prin mecanismul de supracontractare sau prin alocări din cadrul programului rămân cheltuieli definitive ale bugetului de stat.
Articolul XLVIII
(1) Se instituie unele măsuri de acordare a unui sprijin material pentru anumite categorii de persoane defavorizate, în perioada 2024-2027, după cum urmează:
a) tichete sociale pe suport electronic pentru produse alimentare și mese calde;
b) pachete cu produse alimentare.
(2) În anul 2024, sprijinul material prevăzut la alin. (1) lit. a) are o valoare nominală de 250 lei, iar în perioada 2025-2027 are o valoare nominală de 125 lei.
(3) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin structura de specialitate din subordinea acestuia, cu rol de beneficiar al finanțării nerambursabile pentru cheltuielile care urmează a fi decontate din fonduri europene nerambursabile și responsabilă de inițierea și implementarea măsurilor prevăzute la alin. (1), coordonează implementarea măsurii de sprijin, contractează serviciile necesare emiterii suportului electronic de către unități emitente, achiziției de produse alimentare și livrării acestora, în condițiile legislației în vigoare privind achizițiile publice.
(4) Ministerul Investiției și Proiectelor Europene, prin structura prevăzută la alin. (3) încheie, în baza prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, o convenție cu Compania Națională „Poșta Română“- S.A. pentru etichetarea, colectarea și distribuția tichetelor sociale pe suport electronic pentru produse alimentare și mese calde în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
(5) Bugetul măsurii de sprijin se stabilește la suma de 5.721.347,64 mii lei, echivalent a 1.150.574.677,23 euro la cursul InforEuro din luna decembrie 2023 cu decontare din fonduri europene nerambursabile, respectiv din cadrul PoIDS 2021-2027, în conformitate cu regulile de eligibilitate și normele comunitare și naționale aplicabile și în limita sumelor alocate cu această destinație.
(6) Categoriile de cheltuieli efectuate cu măsura de sprijin, care nu pot fi decontate din fonduri europene nerambursabile pentru neîncadrarea în categoriile de cheltuieli eligibile, neîncadrarea în categoriile de beneficiari-țintă ai Programului Incluziune și Demnitate Socială, precum și pentru neîncadrarea în alocarea financiară prevăzută rămân cheltuieli definitive ale bugetului de stat, în limita sumelor prevăzute cu această destinație;
(7) Măsurile de sprijin prevăzute la alin. (1) se completează cu măsuri auxiliare care includ măsuri de educație sanitară, educație cu privire la asigurarea igienei corporale și a locuinței, facilitarea accesului la servicii medicale, orientarea către servicii sociale, orientarea în vederea inserției profesionale, sprijin în căutarea unui loc de muncă, recomandări culinare și sfaturi privind echilibrul nutrițional, facilitarea accesului la servicii de consiliere juridică.
(8) Mecanismul de implementare a măsurilor de sprijin prevăzute la alin. (1), regulile de acordare, modalitatea și frecvența măsurilor de sprijin, precum și instituțiile responsabile se aprobă prin hotărâre a Guvernului în termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Articolul XLIX
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, în anul 2023 se autorizează ordonatorii principali de credite să repartizeze sumele reținute în proporție de 10% potrivit prevederilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, prevăzute în anexa nr. 3/XX/13 „Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole și alineate pe anii 2022-2027 (sume alocate pentru activități finanțate integral din venituri proprii)“.
Articolul L
La articolul 98 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) Un punct-amendă reprezintă valoric 5% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului.
Articolul LI
Redevențele pentru exploatarea resurselor minerale din domeniul apelor, precum și a altor resurse minerale după caz, astfel cum sunt definite prin Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc prin acte juridice de forța legii, în termen de 90 de zile data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, având în vedere un mecanism de calcul bazat pe următoarele criterii:
a) criterii care trebuie să țină cont de prețul de piață al produselor;
b) criterii bazate pe utilizarea eficientă a acestora;
c) criterii de performanță în gestionarea resurselor.
Articolul LII
La art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 131/2021 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1201 din 17 decembrie 2021, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
(4) Pentru personalul militar, polițiștii, polițiștii de penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, decontarea sumelor reprezentând servicii turistice cuvenite în anul 2023 se poate efectua și pentru serviciile prestate în perioada 30 octombrie 2023-30 iunie 2024 de orice structură de primire turistică clasificată aflată pe teritoriul României, achiziționate direct sau prin intermediul unei agenții de turism licențiate, în limita valorică a diferenței dintre limita valorică prevăzută pentru anul 2023 și cuantumul decontat efectiv personalului pentru serviciile prestate acestuia în perioada 1 ianuarie 2023-29 octombrie 2023.
Capitolul II Prevederi referitoare la consolidarea fiscală
Articolul LIII
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 22, alineatul (10^1) se abrogă.
2. La articolul 25 alineatul (3) litera b), punctul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
2. cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor unități aflate în administrarea contribuabililor, precum: creșe, grădinițe, școli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști și altele asemenea;
3. La articolul 25 alineatul (3) litera b), după punctul 3 se introduce un nou punct, pct. 3^1, cu următorul cuprins:
3^1. sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaților în unități de educație timpurie, potrivit reglementărilor legale din domeniul educației naționale, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil; în sensul prevederilor prezentului punct, condițiile acordării sumelor pentru plasarea copiilor angajaților în unități de educație timpurie, supuse limitării fiscale, sunt cele prevăzute la art. 76 alin. (4^1) lit. i).
4. La articolul 25 alineatul (3), literele j) și k) se modifică și vor avea următorul cuprins:
j) cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor construite prevăzute de Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
k) 50% din valoarea cheltuielilor de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu aflat în locuința proprietate personală a unei persoane fizice, folosită și în scop personal, corespunzătoare suprafețelor puse la dispoziția contribuabilului în baza contractelor încheiate între părți, în acest scop;
5. La articolul 25 alineatul (3), după litera k) se introduce o nouă literă, lit. k^1), cu următorul cuprins:
k^1) 50% din valoarea cheltuielilor de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu social achiziționat de către contribuabil în clădiri de locuințe sau în clădiri individuale de locuit, din ansambluri rezidențiale definite potrivit prevederilor legale, care nu este utilizat exclusiv în scopul activității economice. În cazul în care sediul social, aflat în patrimoniul contribuabilului, este utilizat în scop personal de către acționari sau asociați, cheltuielile respective sunt considerate ca fiind efectuate în favoarea acestora, potrivit prevederilor alin. (4) lit. d), fiind nedeductibile la calculul rezultatului fiscal;
6. La articolul 25 alineatul (4), partea introductivă a literei i) se modifică și va avea următorul cuprins:
i) cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele:
7. La articolul 25, alineatul (4), literele i^1), i^2) și t) se abrogă.
8. La articolul 25 alineatul (4), litera ț) se modifică și va avea următorul cuprins:
ț) cheltuielile privind bunurile, mijloacele financiare și serviciile acordate Fondului Națiunilor Unite Pentru Copii – UNICEF, precum și altor organizații internaționale care își desfășoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte; contribuabilii care efectuează aceste cheltuieli le însumează cu cele prevăzute la lit. i) și scad valoarea astfel rezultată din impozitul pe profit datorat, în limita prevăzută la lit. i). În situația în care valoarea stabilită, potrivit art. 25 alin. (4) lit. i) și prezentei litere, diminuată cu sumele reportate, potrivit legii, nu a fost utilizată integral, contribuabilii pot dispune redirecționarea impozitului pe profit în limita valorii astfel calculate și către Fondul Națiunilor Unite Pentru Copii – UNICEF și către alte organizații internaționale care își desfășoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte, până la termenele de depunere a declarației anuale de impozit pe profit, prin depunerea unui/unor formular/formulare de redirecționare. În acest caz, redirecționarea impozitului pe profit se efectuează, potrivit art. 42 alin. (4), fără a exista obligația înscrierii entității beneficiare respective în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.
9. La articolul 25, după alineatul (12) se introduce un nou alineat, alin. (12^1), cu următorul cuprins:
(12^1) În aplicarea prevederilor alin. (4) lit. e), pentru determinarea ponderii veniturilor neimpozabile în totalul veniturilor, contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară și care înregistrează evaluarea titlurilor de participare la valoare justă prin alte elemente ale rezultatului global, ca urmare a aplicării opțiunii irevocabile de a recunoaște astfel titlurile de participare, iau în calcul și sumele reprezentând diferențe din evaluare/reevaluare care se regăsesc în creditul conturilor de rezerve ca urmare a vânzării/cesionării titlurilor de participare.
10. La articolul 25, alineatul (13) se modifică și va avea următorul cuprins:
(13) Pentru determinarea rezultatului fiscal, contribuabilii care efectuează cheltuieli privind bursele private, potrivit Legii nr. 376/2004 privind bursele private, cu modificările ulterioare, însumează aceste cheltuieli în limita a 1.500 lei/fiecare bursă acordată, cu cele prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. b), iar suma rezultată se deduce în limita prevăzută la art. 25 alin. (3) lit. b).
11. La articolul 26 alineatul (1), partea introductivă a literei c) se modifică și va avea următorul cuprins:
c) ajustările pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, reprezentând sume datorate de clienții interni și externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate și servicii prestate, în limita unui procent de 30% din valoarea acestor ajustări, altele decât cele prevăzute la lit. d)-f), h) și i), dacă creanțele îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
12. La articolul 26 alineatul (1), literele d)-f) se modifică și vor avea următorul cuprins:
d) provizioanele specifice, constituite de instituțiile de plată persoane juridice române care acordă credite legate de serviciile de plată, de instituțiile emitente de monedă electronică, persoane juridice române care acordă credite legate de serviciile de plată, precum și provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice, potrivit legilor de organizare și funcționare;
e) ajustările pentru pierderi așteptate aferente activelor financiare din operațiuni cu clientela, din operațiuni interbancare și creanțe din operațiuni de leasing financiar, înregistrate potrivit reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară aplicabile, de către instituțiile de credit persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine;
f) ajustările pentru pierderi așteptate, înregistrate potrivit reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară aplicabile, de către instituțiile financiare nebancare și sucursalele din România ale instituțiilor financiare nebancare, persoane juridice străine, înscrise în Registrul general, aferente următoarelor categorii de active:
(i) credite acordate clientelei, alta decât instituțiile de credit, cu excepția operațiunilor fără recurs;
(ii) valori de recuperat de la clientelă, alta decât instituțiile de credit;
(iii) creanțe aferente operațiunilor reverse repo efectuate cu clientela, alta decât instituțiile de credit;
(iv) creanțe din operațiuni de leasing financiar, cu excepția celor care sunt în relație cu instituțiile de credit;
13. La articolul 26, după alineatul (11) se introduce un nou alineat, alin. (12), cu următorul cuprins:
(12) Prevederile alin. (1) referitoare la deducerea, în limita procentului de 30%, a ajustărilor pentru deprecierea creanțelor reprezentând sume datorate de clienții interni și externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate și servicii prestate se aplică pentru creanțele înregistrate începând cu 1 ianuarie 2024.
14. La articolul 28 alineatul (12), după litera i) se introduce o nouă literă, lit. i^1), cu următorul cuprins:
i^1) pentru un sediu social care nu este utilizat exclusiv în scopul activității economice, situat în clădiri de locuințe sau în clădiri individuale de locuit, din ansambluri rezidențiale definite potrivit prevederilor legale, înregistrate în patrimoniul contribuabilului, amortizarea este deductibilă la nivelul de 50%. În cazul utilizării sediilor sociale, aflate în patrimoniul contribuabilului, în scop personal de către acționari sau asociați, amortizarea fiscală aferentă sediului social nu se deduce la calculul rezultatului fiscal;
15. Articolul 31 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 31
Pierderi fiscale
(1) Pierderile fiscale anuale stabilite prin declarația de impozit pe profit, începând cu anul 2024/anul fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz, se recuperează din profiturile impozabile realizate, în limita a 70% inclusiv, în următorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.
(2) Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care își încetează existența ca efect al unei operațiuni de fuziune sau divizare totală se recuperează de către contribuabilii nou-înființați ori de către cei care preiau patrimoniul societății absorbite sau divizate, după caz, proporțional cu activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de fuziune/divizare. Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care nu își încetează existența ca efect al unei operațiuni de desprindere a unei părți din patrimoniul acestora, transferată ca întreg, se recuperează de acești contribuabili și de cei care preiau parțial patrimoniul societății cedente, după caz, proporțional cu activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de divizare, respectiv cu cele menținute de persoana juridică cedentă.
(3) Prevederile alin. (2) se aplică și:
a) contribuabilului care, în calitate de absorbant/beneficiar al unei operațiuni de fuziune/divizare/desprindere, preia de la un plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care a fost anterior plătitor de impozit pe profit o pierdere fiscală nerecuperată integral de către absorbit/divizat/cedent, potrivit prevederilor prezentului articol. Această pierdere se recuperează de către contribuabil potrivit alin. (1) și (7), după caz;
b) contribuabilului care, într-o perioadă anterioară în care era plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, a preluat, ca absorbant/beneficiar al unei operațiuni de fuziune/divizare/ desprindere, de la un plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, fost plătitor de impozit pe profit, o pierdere fiscală nerecuperată, potrivit prevederilor prezentului articol. Această pierdere se recuperează de către contribuabil potrivit alin. (1) și (7), după caz;
c) contribuabilului care, într-o perioadă anterioară în care era plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, a preluat, ca absorbant/beneficiar al unei operațiuni de fuziune/divizare/ desprindere, de la un alt plătitor de impozit pe profit, o pierdere fiscală nerecuperată integral, potrivit prevederilor prezentului articol. Această pierdere se recuperează de către contribuabil potrivit alin. (1) și (7), după caz.
(4) În cazul persoanelor juridice străine, prevederile alin. (1) se aplică luându-se în considerare numai veniturile și cheltuielile atribuibile sediului permanent, respectiv veniturile și cheltuielile atribuibile fiecărui sediu permanent cumulate la nivelul sediului permanent desemnat în România.
(5) Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor și care anterior au realizat pierdere fiscală intră sub incidența prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Această pierdere se recuperează potrivit alin. (1) și (7), după caz.
(6) În cazul contribuabililor care se dizolvă cu lichidare, perioada cuprinsă între prima zi a anului următor celui în care a început operațiunea de lichidare și data închiderii procedurii de lichidare se consideră un an în ceea ce privește recuperarea pierderii fiscale, potrivit alin. (1).
(7) Pierderile fiscale anuale stabilite prin declarația de impozit pe profit, aferente anilor precedenți anului 2024/anului care începe în 2024, rămase de recuperat la data de 31 decembrie 2023, se recuperează din profiturile impozabile realizate începând cu anul 2024, în limita a 70% din profiturile impozabile respective, pe perioada rămasă de recuperat din cei 7 ani consecutivi ulteriori anului înregistrării pierderilor respective.
(8) În cazul în care se recuperează atât pierderi fiscale anuale, potrivit dispozițiilor alin. (1) și (7), pentru aplicarea limitei de 70%, aceste pierderi se cumulează.
16. La articolul 36, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
(3) Rezultatul fiscal al sediului permanent se determină prin tratarea acestuia ca persoană separată și independentă și prin utilizarea regulilor prețurilor de transfer la stabilirea valorii de piață a unui transfer efectuat între persoana juridică străină și sediul său permanent. La stabilirea valorii de piață a transferului efectuat între persoana juridică străină și sediul său permanent se au în vedere prevederile din Raportul 2010 privind alocarea profiturilor către sediile permanente, emis de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și publicat pe site-ul acestei organizații la adresa https://www.oecd.org/ctp/transfer-pricing/45689524.pdf.
17. La articolul 37, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
(3) Rezultatul fiscal la nivelul sediului permanent desemnat se determină pe baza veniturilor și cheltuielilor înregistrate de fiecare sediu permanent aparținând aceleiași persoane juridice străine, cu respectarea prevederilor alin. (2), și prin utilizarea regulilor prețurilor de transfer la stabilirea valorii de piață a unui transfer efectuat între persoana juridică străină și sediul său permanent, conform prevederilor din Raportul 2010 privind alocarea profiturilor către sediile permanente, emis de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și publicat pe site-ul acestei organizații la adresa https://www.oecd.org/ctp/transfer-pricing/45689524.pdf.
18. La articolul 40^2, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
(4) Contribuabilul are dreptul de a deduce, într-o perioadă fiscală, costurile excedentare ale îndatorării până la plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro. Costurile excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții/operațiuni care nu finanțează achiziția/producția imobilizărilor în curs de execuție/activelor stabilite potrivit art. 18^1 alin. (3) și (12), respectiv art. 18^3 alin. (2) și (9), și care sunt efectuate cu persoane afiliate, definite potrivit art. 7 pct. 26, se deduc, într-o perioadă fiscală, până la plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro. Costurile totale excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții/operațiuni efectuate atât cu persoanele afiliate respective, cât și cu persoanele neafiliate, care pot fi deduse într-o perioadă fiscală, nu pot depăși plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentul în lei a plafoanelor respective este cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României pentru ultima zi a trimestrului/anului fiscal. Plafonul de 500.000 euro aferent costurilor excedentare ale îndatorării efectuate cu persoane afiliate nu se aplică instituțiilor de credit -persoane juridice române, sucursalelor din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine, instituțiilor financiare nebancare, sucursalelor din România ale instituțiilor financiare nebancare și întreprinderilor de investiții definite potrivit legii.
19. La articolul 40^2, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alin. (7^1), cu următorul cuprins:
(7^1) Pentru aplicarea plafoanelor deductibile prevăzute la alin. (4), costurile totale excedentare ale îndatorării reportate se alocă tranzacțiilor/operațiunilor efectuate cu persoane afiliate care nu finanțează achiziția/producția imobilizărilor în curs de execuție/activelor stabilite potrivit art. 18^1 alin. (3) și (12), respectiv art. 18^3 alin. (2) și (9), respectiv cu persoane neafiliate, astfel:
a) se determină ponderea costului excedentar nededus aferent tranzacțiilor/operațiunilor efectuate cu persoane afiliate care nu finanțează achiziția/producția imobilizărilor în curs de execuție/activelor stabilite potrivit art. 18^1 alin. (3) și (12), respectiv art. 18^3 alin. (2) și (9), în costurile totale excedentare ale îndatorării nededuse, înainte de aplicarea limitei de 30%, prevăzută la alin. (1);
b) se determină ponderea costului excedentar nededus aferent tranzacțiilor/operațiunilor efectuate cu persoane neafiliate, în costurile totale excedentare ale îndatorării nededuse, înainte de aplicarea limitei de 30%, prevăzută la alin. (1);
c) procentul determinat potrivit lit. a), respectiv lit. b) se înmulțește cu suma reprezentând costurile totale excedentare ale îndatorării reportate după aplicarea limitei de 30%, prevăzută la alin. (1).
20. La articolul 42, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
(3) Contribuabilii care efectuează cheltuieli potrivit art. 25 alin. (4) lit. ț), sponsorizări și/sau acte de mecenat au obligația de a depune declarația informativă privind beneficiarii bunurilor/serviciilor/sponsorizărilor/mecenatului aferentă anului în care au înregistrat cheltuielile respective, precum și, după caz, aferentă anului în care se aplică prevederile art. 25 alin. (4) lit. i), până la termenele prevăzute la alin. (1) și (2). Modelul și conținutul declarației informative se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F.
21. La articolul 42, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
(4) În cazul în care valoarea stabilită potrivit art. 25 alin. (4) lit. i), diminuată cu sumele reportate, după caz, nu a fost utilizată integral, contribuabilii pot dispune redirecționarea impozitului pe profit, în limita valorii astfel calculate, pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat până la termenele de depunere a declarației anuale de impozit pe profit, prin depunerea unui/unor formular/formulare de redirecționare. În cazul contribuabililor membri ai unui grup fiscal, redirecționarea poate fi dispusă numai de persoana juridică responsabilă. Obligația plății sumei redirecționate din impozitul pe profit revine organului fiscal competent. Redirecționarea impozitului pe profit pentru sponsorizarea entităților persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv a unităților de cult, poate fi efectuată doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data plății sumei respective de către organul fiscal, în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, potrivit art. 25 alin. (4^1). Procedura, modelul și conținutul formularului de redirecționare se stabilesc prin ordin al președintelui A.N.A.F.
22. La articolul 42^3 alineatul (2), litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:
e) nu sunt plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor;
23. La articolul 42^3, alineatul (4) se abrogă.
24. La articolul 42^5, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
(4) La determinarea impozitului pe profit datorat de grupul fiscal se vor avea în vedere sumele reprezentând: creditul fiscal, impozitul pe profit scutit potrivit art. 22 și art. 22^1, scutiri și reduceri de impozit pe profit calculate potrivit legislației în vigoare, sumele reprezentând cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat, potrivit legii, și alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legislației în vigoare, determinate de fiecare membru și comunicate persoanei juridice responsabile. Aceste sume se scad în limita impozitului pe profit datorat de grupul fiscal.
25. La articolul 42^7, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu următorul cuprins:
(2^1) În perioada aplicării sistemului de consolidare fiscală, rezultatul fiscal consolidat negativ înregistrat de grupul fiscal se recuperează în procent de 70% din rezultatul fiscal consolidat pozitiv al acestuia, potrivit art. 31. Recuperarea rezultatelor fiscale consolidate negative se efectuează în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.
26. La articolul 42^7, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
(3) În cazul desființării grupului fiscal după perioada prevăzută la art. 42^3 alin. (1), rezultatele fiscale consolidate negative, înregistrate și nerecuperate în perioada consolidării fiscale, se recuperează de către persoana juridică responsabilă în procent de 70% din rezultatul fiscal consolidat pozitiv al grupului, potrivit art. 31, pe perioada rămasă cuprinsă între anul înregistrării pierderii fiscale și limita celor 7 ani, respectiv 5 ani, după caz.
27. La articolul 45, după alineatul (12) se introduc șapte noi alineate, alin. (13)-(19), cu următorul cuprins:
(13) În cazul burselor private, prevederile art. 25 alin. (12) se aplică pentru cele acordate până la data de 31 decembrie 2023 inclusiv, respectiv până la sfârșitul anului fiscal modificat care se încheie în anul 2024.
(14) Prevederile art. 26 alin. (1) lit. f) se aplică și pentru determinarea rezultatului fiscal și a impozitului pe profit aferent anului fiscal 2023.
(15) Depunerea formularului/formularelor de redirecționare a impozitului pe profit aferent anului 2023/anului fiscal modificat care se încheie în anul 2024 se efectuează până la termenele prevăzute la art. 42 alin. (4).
(16) Ultimul an fiscal în care sumele reprezentând burse/aparate de marcat electronice fiscale, rămase de reportat, potrivit legii, se scad din impozitul pe profit este anul fiscal 2023, respectiv anul fiscal modificat care se încheie în anul 2024.
(17) Sumele reprezentând aparate de marcat electronice fiscale, rămase de reportat, potrivit legii, după scăderea din impozitul pe profit aferent anului fiscal 2023/anului fiscal modificat care se încheie în anul 2024, reprezintă elemente similare cheltuielilor începând cu anul 2024, respectiv începând cu anul fiscal modificat care începe în anul 2024. În acest caz, cheltuielile reprezentând amortizarea fiscală a aparatelor de marcat electronice fiscale sunt cheltuieli nedeductibile la calculul rezultatului fiscal.
(18) Începând cu 1 ianuarie 2024/anul fiscal modificat care începe în anul 2024, sumele care se scad din impozitul pe profit anual, prevăzute la art. I alin. (12) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020, nu mai cuprind bursele private și costul de achiziție a aparatelor de marcat electronice fiscale.
(19) Costurile excedentare ale îndatorării reportate la 31 decembrie 2023 potrivit prevederilor art. 40^2 se alocă, pentru aplicarea alin. (4) al acestui articol în anii fiscali următori, plafonului deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro.
28. La articolul 47 alineatul (1), litera h) se modifică și va avea următorul cuprins:
h) are asociați/acționari care dețin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot și este singura persoană juridică stabilită de către asociați/acționari să aplice prevederile prezentului titlu;
29. La articolul 47 alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, lit. i), cu următorul cuprins:
i) a depus în termen situațiile financiare anuale, dacă are această obligație potrivit legii.
30. La articolul 47, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins:
(1^1) În aplicarea prevederilor alin. (1) lit. c) limita privind veniturile realizate se verifică luând în calcul veniturile realizate de persoana juridică română, cumulate cu veniturile întreprinderilor legate cu aceasta, astfel cum sunt definite potrivit prevederilor Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.
31. La articolul 47, alineatul (2) se abrogă.
32. La articolul 47 alineatul (3), litera g) se modifică și va avea următorul cuprins:
g) persoana juridică română care desfășoară activități în domeniul asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, precum și persoana juridică română care desfășoară activități de intermediere/distribuție în aceste domenii, cu excepția intermediarilor secundari de asigurări și/sau reasigurări, definiți potrivit legii, care au realizat venituri din activitatea de distribuție de asigurări/reasigurări în proporție de până la 15% inclusiv din veniturile totale;
33. La articolul 47, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
(4) În aplicarea prevederilor alin. (1) lit. h), asociații/acționarii persoanei juridice române care dețin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, atât la persoana juridică română analizată, cât și la alte persoane juridice române care îndeplinesc condițiile pentru sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, trebuie să stabilească, până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal următor, o singură persoană juridică română care aplică prevederile prezentului titlu. Persoanele juridice române care nu au fost stabilite de către asociați/acționari, până la termenul de 31 martie, intră sub incidența prevederilor titlului II.
34. La articolul 47, alineatele (5) și (6) se abrogă.
35. La articolul 48, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) Persoanele juridice române pot opta să aplice impozitul reglementat de prezentul titlu începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condițiile de microîntreprindere prevăzute la art. 47 alin. (1) și dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor ulterior datei de 1 ianuarie 2023, potrivit prevederilor prezentului titlu.
36. La articolul 48, după alineatul (2^1) se introduc două noi alineate, alin. (2^2) și (2^3), cu următorul cuprins:
(2^2) Microîntreprinderile care au desfășurat, până la data de 31 decembrie 2023 inclusiv, activități corespunzătoare codurilor CAEN: 5510 – Hoteluri și alte facilități de cazare similare, 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată, 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere, 5590 – Alte servicii de cazare, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentație n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor aplică condiția de a nu mai fi fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, prevăzută la alin. (2), începând cu anul fiscal 2024.
(2^3) Prin excepție de la prevederile art. 52, respectiv de la art. 47 alin. (1) și alin. (4), microîntreprinderea care se află în inactivitate temporară înscrisă în registrul comerțului, potrivit prevederilor legale, continuă să fie plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor pentru întreaga perioadă în care înregistrează această situație de inactivitate.
37. La articolul 48, după alineatul (3^1) se introduce un nou alineat, alin. (3^2), cu următorul cuprins:
(3^2) O microîntreprindere care s-a aflat în inactivitate temporară înscrisă în registrul comerțului, potrivit prevederilor legale, continuă să fie plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor de la data înscrierii în registrul comerțului a mențiunii de reluare a activității, dacă îndeplinește condițiile prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. d), h) și i), iar pe cea de la lit. g) în termen de 30 de zile inclusiv de la data înregistrării mențiunii în Registrul Comerțului.
38. La articolul 52, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere nu mai îndeplinește condiția prevăzută la art. 47 alin. (1) lit. g) și/sau nu a depus în termen situațiile financiare anuale pentru exercițiul financiar precedent anului fiscal respectiv, dacă avea această obligație potrivit legii, microîntreprinderea datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care nu mai este îndeplinită oricare dintre aceste condiții.
39. La articolul 52, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (5^1), cu următorul cuprins:
(5^1) În cazul microîntreprinderii care, în cursul anului, se găsește în situația prevăzută la art. 47 alin. (1^1), suplimentar față de regulile prevăzute la alin. (5), limita fiscală privitoare la plafonul de 500.000 euro, prevăzută la alin. (1), se verifică luând în calcul veniturile acesteia cumulate cu veniturile întreprinderilor legate.
40. La articolul 52, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:
(7) În situația în care, în cursul anului fiscal, oricare dintre asociații/acționarii unei microîntreprinderi deține, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot și la alte microîntreprinderi, asociații/acționarii trebuie să stabilească microîntreprinderea/ microîntreprinderile care iese/ies de sub incidența prezentului titlu și care urmează să aplice prevederile titlului II începând cu trimestrul în care se înregistrează situația respectivă, astfel încât condiția de deținere a unei singure microîntreprinderi să fie îndeplinită. Ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor se comunică organului fiscal competent, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.
41. Articolul 54 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 54
Reguli de determinare a condițiilor de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor
(1) Pentru încadrarea în condițiile privind nivelul veniturilor prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. c) și f), la art. 51 alin. (1), (4^1) și (4^2) și la art. 52 alin. (1) se vor lua în calcul aceleași elemente care constituie baza impozabilă prevăzută la art. 53.
(2) Verificarea aplicării prevederilor art. 47 alin. (1) lit. h) și i), alin. (4) și art. 52 alin. (7) se efectuează pe baza unei proceduri aprobate prin ordin al președintelui A.N.A.F.
42. Articolul 54^1 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 54^1
Reguli tranzitorii
Pentru aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderii în anul fiscal 2024, condiția prevăzută la art. 47 alin. (1) lit. i) se consideră îndeplinită dacă situațiile financiare anuale sunt depuse până la data de 31 martie 2024 inclusiv.
43. La articolul 56, alineatele (1^1), (1^3)-(1^10), (2^1) și (2^2) se abrogă.
44. La articolul 56, după alineatul (2^3) se introduc două noi alineate, alin. (2^4) și alin. (2^5), cu următorul cuprins:
(2^4) Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferent anului 2023 se redirecționează potrivit prevederilor în vigoare până la data de 31 decembrie 2023.
(2^5) Ultimul an fiscal în care sumele reprezentând sponsorizări/burse și sumele reprezentând achiziția de aparate de marcat electronice fiscale, rămase de reportat, potrivit legii, se scad din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este anul fiscal 2023.
45. După articolul 60 se introduce un nou articol, art. 60^1 cu următorul cuprins:
Articolul 60^1
Reguli speciale privind aplicarea scutirii de la plata impozitului pe venit
Prin excepție de la prevederile art. 60 pct. 2, pct. 5 lit. c) și pct. 7 lit. c), în situația în care, în cursul aceleiași luni, persoana fizică realizează venituri din salarii și asimilate salariilor pentru o fracție din lună, la funcția de bază, la unul sau, după caz, la mai mulți angajatori succesiv, pentru aplicarea scutirii, fiecare angajator stabilește partea din plafonul de 10.000 lei lunar corespunzătoare acestei perioade și acordă scutirea pentru venitul brut lunar realizat, în limita fracției din plafon astfel stabilită.
46. La articolul 68 alineatul (5), literele a) și r) se modifică și vor avea următorul cuprins:
a) cheltuielile pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată conform alin. (6);
(…)
r) contravaloarea abonamentelor, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfășoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 100 euro anual pentru fiecare persoană, oferite de furnizori ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, care acționează în nume propriu în cazul abonamentelor care includ dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, ori în calitate de intermediari pentru serviciile medicale, în cazul în care abonamentele respective includ și servicii medicale;
47. La articolul 68, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:
(6) Baza de calcul se determină ca diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile pentru acordarea de burse private și cheltuielile de protocol.
48. La articolul 68 alineatul (7), litera k^2) se abrogă.
49. La articolul 68 alineatul (7), după litera k^2) se introduc două noi litere, lit. k^3) și k^4) cu următorul cuprins:
k^3) cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat, efectuate potrivit legii;
k^4) cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupție, potrivit legii;
50. La articolul 68^1, alineatul (7) se abrogă.
51. La articolul 72, alineatul (8) se abrogă.
52. La articolul 76 alineatul (2), literele k) și m) se modifică și vor avea următorul cuprins:
k) indemnizația de delegare, indemnizația de detașare, inclusiv indemnizația specifică detașării transnaționale, prestațiile suplimentare primite de lucrătorii mobili prevăzuți în Hotărârea Guvernului nr. 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutier, cu modificările ulterioare, precum și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariați potrivit legislației în materie, pe perioada desfășurării activității în altă localitate, în țară sau în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit astfel:
(i) în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice, în limita a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat;
(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, în limita a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat.
Plafonul aferent valorii a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat se calculează distinct pentru fiecare lună în parte, prin raportarea celor 3 salarii la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă, iar rezultatul se multiplică cu numărul de zile corespunzător fiecărei luni din perioada de delegare/detașare/desfășurare a activității în altă localitate, în țară sau în străinătate.
(…)
m) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare primite pe perioada deplasării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul desfășurării activității, astfel cum este prevăzut în raportul juridic, de către administratorii stabiliți potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat, de către directorii care își desfășoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societățile administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum și de către manageri, în baza contractului de management prevăzut de lege, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit astfel:
(i) în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice, în limita a 3 remunerații prevăzute în raportul juridic;
(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, în limita a 3 remunerații prevăzute în raportul juridic.
Plafonul aferent valorii a 3 remunerații prevăzute în raportul juridic se calculează distinct pentru fiecare lună în parte, prin raportarea celor 3 remunerații la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă, iar rezultatul se multiplică cu numărul de zile corespunzător fiecărei luni din perioada deplasării.
53. La articolul 76 alineatul (3), litera a^1) se modifică și va avea următorul cuprins:
a^1) veniturile prevăzute la alin. (4^1) lit. d)-f) și h)-j), pentru partea care depășește limitele prevăzute la alin. (4^1);
54. La articolul 76 alineatul (4), literele s) și x) se abrogă.
55. La articolul 76 alineatul (4^1), litera g) se abrogă.
56. La articolul 76 alineatul (4^1), litera h) se modifică și va avea următorul cuprins:
h) contravaloarea abonamentelor suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita echivalentului în lei a 100 euro anual pentru fiecare persoană, oferite de furnizori ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, care acționează în nume propriu în cazul abonamentelor care includ dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, ori în calitate de intermediari pentru serviciile medicale, în cazul în care abonamentele respective includ și servicii medicale;
57. La articolul 76 alineatul (4^1), după litera h) se introduc două noi litere, lit. i) și j), cu următorul cuprins:
i) sumele suportate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaților proprii în unități de educație timpurie, potrivit legii, în limita stabilită de acesta, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil. În cazul sumelor plătite direct de către angajat, acestea se acordă de către angajator, în limita aceluiași plafon, pe baza documentelor justificative prezentate de angajat.
Suma se acordă unui singur părinte, astfel cum este definit la art. 77 alin. (11), la un singur angajator, prin prezentarea unei declarații pe propria răspundere din partea părintelui. În situația în care desfășoară activitate la mai mulți angajatori, angajatul are obligația să declare că nu beneficiază de astfel de plăți de la un alt angajator;
j) diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite.
58. La articolul 76, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:
(6) Indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite pe perioada delegării în altă localitate, în România și în străinătate, se consideră venituri aferente lunii în care se aprobă decontul. Impozitul se calculează și se reține prin cumularea cu veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente lunii respective, iar plata impozitului la bugetul de stat se efectuează lunar sau trimestrial, potrivit prevederilor art. 80 și 82, după caz.
59. La articolul 76, după alineatul (7) se introduc șapte noi alineate, alin. (8)-(14) cu următorul cuprins:
(8) Sumele reprezentând contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora, în condițiile alin. (4^1) lit. d), se consideră venituri aferente lunii în care se aprobă decontul, respectiv venituri aferente lunii în care sunt acordate, în situația în care nu există obligația prezentării unor documente justificative.
(9) Sumele reprezentând contribuțiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajații proprii, în condițiile alin. (4^1) lit. e), se consideră venituri aferente lunilor corespunzătoare celor pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor justificative.
(10) Sumele reprezentând primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament suportate de angajator pentru angajații proprii, în condițiile alin. (4^1) lit. f), se consideră venituri aferente lunilor corespunzătoare celor pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor justificative.
(11) Sumele reprezentând contravaloarea abonamentelor suportate de angajator pentru angajații proprii, în condițiile alin. (4^1) lit. h) se consideră venituri aferente lunilor corespunzătoare celor pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor justificative.
(12) Sumele suportate/acordate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaților proprii în unități de educație timpurie, potrivit legii, în condițiile alin. (4^1) lit. i), se consideră venituri aferente lunilor corespunzătoare celor pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor justificative.
(13) Sumele reprezentând diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite, se consideră venituri aferente fiecăreia dintre lunile în care este scadent creditul, respectiv luna în care se înregistrează în cont dobânda aferentă depozitului.
(14) Impozitul datorat în cazul sumelor prevăzute la alin. (8)-(13) se calculează și se reține prin cumularea cu veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente lunii în care se consideră venit, iar plata impozitului la bugetul de stat se efectuează lunar sau trimestrial, potrivit prevederilor art. 80 și 82, după caz.
60. La articolul 78 alineatul (2) litera a), punctul (v) se modifică și va avea următorul cuprins:
(v) contravaloarea abonamentelor suportate de angajați, în limita echivalentului în lei a 100 euro anual, oferite de furnizori ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, care acționează în nume propriu în cazul abonamentelor care includ dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, ori în calitate de intermediari pentru serviciile medicale, în cazul în care abonamentele respective includ și servicii medicale.
Abonamentul vizează servicii furnizate angajatului și/sau oricărei persoane aflate în întreținerea sa, așa cum este definită la art. 77 alin. (5), în limita aceluiași plafon, indiferent de numărul de persoane.
61. La articolul 83, alineatul (2) se abrogă.
62. La articolul 84, alineatele (1), (3), (7) și (10) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(1) Venitul brut din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile plătite de persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, din arendarea bunurilor agricole, precum și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, reprezintă totalitatea sumelor în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură stabilite potrivit contractului încheiat între părți, pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării acestora. Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozițiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deținător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.
(…)
(3) Venitul net anual din cedarea folosinței bunurilor, altul decât cel plătit de persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, din arendarea bunurilor agricole, precum și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, se stabilește prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra venitului brut.
(…)
(7) Venitul net din arendă se stabilește la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra venitului brut.
(…)
(10) Contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor nu au obligația completării Registrului de evidență fiscală și de conducere a evidenței contabile.
63. La articolul 84, alineatul (11) se abrogă.
64. După articolul 84 se introduce un nou articol, art. 84^1 cu următorul cuprins:
Articolul 84^1
Reguli privind stabilirea impozitului pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor, altele decât cele din arendarea bunurilor agricole și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, plătite de persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă
(1) În cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, altele decât cele din arendarea bunurilor agricole și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, plătite de persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură stabilite potrivit contractului încheiat între părți. Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozițiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deținător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.
(2) În situația în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei valute, venitul brut se determină pe baza cursului de schimb comunicat de Banca Națională a României, din ziua precedentă celei în care se efectuează plata.
(3) Venitul net din cedarea folosinței bunurilor, altul decât venitul din arendarea bunurilor agricole și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, se stabilește la fiecare plată, de către plătitorii de venit, persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra acestuia.
(4) Plătitorii veniturilor, persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă au și obligația de a calcula, reține, declara și plăti impozitul corespunzător sumelor plătite.
(5) Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net și se reține la sursă, de către plătitorii de venituri prevăzuți la alin. (4), la momentul plății veniturilor.
(6) Impozitul calculat și reținut reprezintă impozit final și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
(7) Contribuabilii nu au obligația de completare a Registrului de evidență fiscală și de conducere a evidenței contabile.
65. Articolul 88 se abrogă.
66. Articolul 89 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 89
Impozitarea venitului net din cedarea folosinței bunurilor
Pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor sunt aplicabile, după caz, reglementările cap. XI – Venitul net anual impozabil.
67. După articolul 101 se introduce un nou articol, art. 101^1, cu următorul cuprins:
Articolul 101^1
Prevederi speciale la calculul impozitului pe venitul din pensii
Prin excepție de la prevederile art. 101 alin. (2), pentru drepturile primite în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 1/2020, cu modificările și completările ulterioare, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 10% asupra venitului impozabil din pensii determinat potrivit art. 100 alin. (2)-(5).
68. La articolul 113, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:
Notarii publici au obligația să depună lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc autentificarea actelor privind transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, la organul fiscal teritorial, o declarație informativă privind transferurile de proprietăți imobiliare, cuprinzând cel puțin următoarele elemente pentru fiecare tranzacție:
69. La articolul 113, după litera d) se introduce o nouă literă, lit. e), cu următorul cuprins:
e) numărul cadastral al proprietății imobiliare.
70. La articolul 118, alineatele (1), (4), (5) și (7) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(1) Pentru veniturile prevăzute la art. 61 lit. f), contribuabilul stabilește venitul net anual impozabil, pe fiecare sursă din categoria de venituri respectivă, prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate.
(…)
(4) Pierderea fiscală anuală înregistrată pe fiecare sursă din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală și din activități agricole, silvicultură și piscicultură, determinată în sistem real, se reportează și se compensează de către contribuabil în limita a 70% din veniturile nete anuale, obținute din aceeași sursă de venit în următorii 5 ani fiscali consecutivi.
(5) Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:
a) reportul se efectuează cronologic, în funcție de vechimea pierderii, în următorii 5 ani consecutivi;
b) dreptul la report este personal și netransmisibil;
c) pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei prevăzute la lit. a), reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului.
(…)
(7) Pierderile din categoriile de venituri prevăzute la art. 61 lit. a), a^1) și f) provenind din străinătate se reportează și se compensează de către contribuabil în limita a 70% din veniturile nete anuale de aceeași natură și sursă, realizate în străinătate, pe fiecare țară, înregistrate în următorii 5 ani fiscali consecutivi.
71. La articolul 119, alineatele (2)-(4) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(2) Pierderea netă anuală din operațiuni prevăzute la art. 91 lit. c) și d) stabilită prin declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice se recuperează în limita a 70% din câștigurile nete anuale obținute în următorii 5 ani fiscali consecutivi.
(3) Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:
a) reportul se efectuează cronologic, în funcție de vechimea pierderii, în următorii 5 ani consecutivi;
b) dreptul la report este personal și netransmisibil;
c) pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei prevăzute la lit. a), reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului.
(4) Pierderile nete anuale provenind din străinătate se reportează și se compensează de către contribuabil în limita a 70% din câștigurile nete anuale de aceeași natură și sursă, realizate în străinătate, pe fiecare țară, înregistrate în următorii 5 ani fiscali consecutivi.
72. La articolul 120, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:
(6) Contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare, din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, precum și din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal plătite de persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, pentru care impunerea este finală, au obligația să completeze și să depună declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, în termen de 30 de zile de la încheierea contractului între părți și respectiv până la data de 25 mai, inclusiv a fiecărui an, pentru contractele în curs, în cazul celor care au încheiat contractele respective în anii anteriori. Pentru contractele în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, determinarea venitului net anual se efectuează pe baza cursului de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, din ziua precedentă celei în care se depune declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.
73. La articolul 120^1, alineatul (2^1) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2^1) În cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendă, din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, precum și din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal plătite de persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, cota de 10% se aplică asupra venitului net anual estimat.
74. La articolul 122 alineatul (4), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:
c) venituri din cedarea folosinței bunurilor sub formă de arendă, venituri din cedarea folosinței bunurilor plătite de persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, a căror impunere este finală potrivit prevederilor art. 84 alin. (8), respectiv art. 84^1 alin. (6), precum și venituri din cedarea folosinței bunurilor prevăzute la art. 84 alin. (1) pentru care chiria este exprimată în lei.
75. La articolul 123, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Impozitul anual datorat se stabilește de contribuabili în declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice pentru veniturile realizate în anul fiscal anterior, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual impozabil determinat potrivit art. 118.
76. La articolul 123, alineatul (1^3) se abrogă.
77. La articolul 123, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) Impozitul anual datorat de contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor, altele decât cele din arendă, din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințele proprietate personală, din cedarea folosinței bunurilor plătite de persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, precum și de cei care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală pentru care determinarea venitului net anual se efectuează potrivit prevederilor art. 72^1, se stabilește prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual.
78. La articolul 123, alineatele (3) și (4) se abrogă.
79. La articolul 123, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:
(7) Plata impozitului anual datorat pentru venitul net anual/venitul net anual impozabil/câștigul net anual impozabil se efectuează la bugetul de stat, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.
80. La articolul 123^1, alineatele (1), (3) și (3^1) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(1) Contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul stabilit potrivit art. 78 alin. (6) și art. 82 alin. (6) pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii.
(…)
(3) Pentru contribuabilii prevăzuți la art. 78 alin. (6) și art. 82 alin. (6) obligația calculării și plății sumei prevăzute la alin. (1) revine organului fiscal competent, pe baza cererii depuse de aceștia până la data de 25 mai inclusiv, a anului următor celui de realizare a veniturilor, sub sancțiunea decăderii. Distribuirea sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venitul datorat poate fi solicitată prin cerere pentru aceiași beneficiari pentru o perioadă de cel mult 2 ani și va putea fi reînnoită după expirarea perioadei respective.
(3^1) Contribuabilii prevăzuți la art. 78 alin. (6) și art. 82 alin. (6) pot opta pentru depunerea cererii la entitatea nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii/unitatea de cult, beneficiară a sumei. Entitatea nonprofit/unitatea de cult are obligația de a transmite, prin mijloace electronice de transmitere la distanță, la organul fiscal competent un formular prin care centralizează cererile primite de la contribuabili, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului, sub sancțiunea decăderii.
81. La articolul 123^1, alineatul (4) se abrogă.
82. La articolul 123^1, alineatele (5) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(5) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (3) și (3^1) se stabilește prin ordin al președintelui A.N.A.F.
(6) Prin excepție de la alin. (3), contribuabilii prevăzuți la art. 78 alin. (6) și art. 82 alin. (6), pentru care impozitul pe venitul realizat se reține la sursă, pot opta, cu acordul angajatorului/plătitorului de venit, printr-un înscris încheiat cu acesta, pentru calcularea, reținerea, declararea și plata sumei prevăzute la alin. (1) către beneficiari, până la termenul de plată a impozitului.
83. La articolul 130, alineatele (7)-(10) se abrogă.
84. La articolul 133, după alineatul (23) se introduc cinci noi alineate, alin. (24)-(28), cu următorul cuprins:
(24) Pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor aferente anilor fiscali anteriori anului 2024, obligațiile fiscale sunt cele în vigoare în anul de realizare a venitului. Pierderea reportată, necompensată, precum și pierderea fiscală înregistrată în anul fiscal 2023, reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului.
(25) Sumele reprezentând costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale, puse în funcțiune în anul 2023, precum și sumele de aceeași natură reportate, se deduc din impozitul pe venitul anual datorat pentru anul 2023. Sumele rămase care nu sunt scăzute din impozitul pe venitul anual datorat pentru anul 2023 nu se reportează și reprezintă cheltuieli deductibile la stabilirea venitului net anual, determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, începând cu veniturile aferente anului 2024. În cazul asocierilor fără personalitate juridică, pentru stabilirea impozitului anual datorat de fiecare membru asociat pentru anul 2023, costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale puse în funcțiune în anul 2023 se distribuie proporțional cu cota procentuală de participare corespunzătoare contribuției, conform contractului de asociere.
(26) Obligațiile declarative ale notarilor publici cu privire la transferurile proprietăților imobiliare efectuate în semestrul II al anului 2023 sunt cele în vigoare la data de 31 decembrie 2023.
(27) Pierderile fiscale anuale înregistrate în anii precedenți anului 2024, rămase necompensate la data de 31 decembrie 2023, se compensează din veniturile nete anuale sau, după caz, câștigurile nete anuale realizate începând cu anul 2024, pe perioada rămasă din cei 7 ani, în limita a 70% din veniturile nete anuale sau, după caz, câștigurile nete anuale respective. Pentru aplicarea limitei de 70%, pierderile fiscale anuale înregistrate în anii precedenți anului 2024, rămase necompensate la data de 31 decembrie 2023, se cumulează cu pierderile fiscale anuale înregistrate începând cu anul 2024.
(28) Prevederile referitoare la dreptul contribuabililor de a dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit, stabilit potrivit art. 68^1 alin. (7), art. 72 alin. (8), art. 101 alin. (12), art. 123 alin. (3) și (4), art. 130 alin. (7)-(9), precum și procedura de aplicare a prevederilor corespunzătoare, prevăzută la art. 123^1 și art. 130 alin. (10), în vigoare până la data de 31 decembrie 2023, pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, potrivit legii, se aplică pentru redirecționarea impozitului pe venit aferent veniturilor realizate în anul 2023.
85. La articolul 135^1, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) În situația în care, prin hotărâre a Guvernului sau prin alte acte normative, se utilizează, în același timp, mai multe valori ale salariului minim brut pe țară, în aplicarea prevederilor art. 145, 146 și 157^1, se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe țară, dacă prin lege nu se prevede altfel.
86. La articolul 135^1, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:
(3) În aplicarea prevederilor art. 148, 151, 170, 174 și 174^1, în situația în care, prin hotărâre a Guvernului, se utilizează în cursul aceluiași an mai multe valori ale salariului minim brut pe țară, la verificarea încadrării venitului în plafoanele anuale, precum și la stabilirea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale, respectiv al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate, se ia în calcul valoarea salariului minim brut pe țară în vigoare la data de 25 mai a anului de realizare a venitului pentru care se stabilesc contribuțiile sociale. Prevederea se aplică și în cazul opțiunii exprimate potrivit art. 180 alin. (1) lit. a).
87. La articolul 136, litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:
e) Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin casele de asigurări de sănătate subordonate, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. B și alin. (2), art. 23 alin. (2) și la art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare;
88. Articolul 138^3 se abrogă.
89. La articolul 138^4, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Pentru persoanele fizice prevăzute la art. 60 pct. 2, cota contribuției de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) se reduce cu punctele procentuale corespunzătoare cotei de contribuție la fondul de pensii administrat privat prevăzute în Legea nr. 411/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028, la locul unde se află funcția de bază, pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv, obținute din salarii și asimilate salariilor realizate de persoana fizică în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu, act de delegare sau detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, după caz. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilități fiscale.
90. La articolul 138^4, alineatele (3) și (4) se abrogă.
91. După articolul 138^4 se introduce un nou articol, art. 138^5, cu următorul cuprins:
Articolul 138^5
Prevederi specifice activității de creare de programe pentru calculator, sectorului construcții, sectorului agricol și industriei alimentare
(1) Prin excepție de la prevederile art. 138^1 alin. (1) și (2), art. 138^2 alin. (1) și (2) și art. 138^4 alin. (1) și (2), persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor din domeniile respective pot opta pentru plata contribuției datorate la fondul de pensii administrat privat.
(2) Opțiunea se depune în scris, la angajator, acesta reținând contribuția aferentă potrivit prevederilor legale, începând cu veniturile lunii următoare celei în care s-a înregistrat opțiunea.
(3) Persoanele fizice prevăzute la art. 60 pct. 2, 5 și 7 pot renunța la opțiunea exprimată potrivit prevederilor alin. (2), prin depunerea unei solicitări în scris la angajator. Aceasta se aplică începând cu veniturile aferente lunii următoare depunerii solicitării.
(4) Regulile privind aplicarea prevederilor alin. (2) și (3) se stabilesc de angajator prin regulamentul intern sau, după caz, prin alt document intern emis de acesta.
(5) Prevederile art. 60^1 se aplică în mod corespunzător în vederea determinării veniturilor din salarii și asimilate salariilor pentru care se aplică cota redusă prevăzută la art. 138^1 alin. (1), art. 138^2 alin. (1) sau art. 138^4 alin. (1).
92. La articolul 139 alineatul (1), literele j) și l) se modifică și vor avea următorul cuprins:
j) indemnizația de delegare, indemnizația de detașare, inclusiv indemnizația specifică detașării transnaționale, prestațiile suplimentare primite de lucrătorii mobili prevăzuți în Hotărârea Guvernului nr. 38/2008, cu modificările ulterioare, precum și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariați potrivit legislației în materie, pe perioada desfășurării activității în altă localitate, în țară sau în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit astfel:
(i) în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice, în limita a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat;
(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, în limita a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat.
Plafonul aferent valorii a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat se calculează distinct pentru fiecare lună în parte, prin raportarea celor 3 salarii la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă, iar rezultatul se multiplică cu numărul de zile corespunzător fiecărei luni din perioada de delegare/detașare/desfășurare a activității în altă localitate, în țară sau în străinătate.
(…)
l) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare primite pe perioada deplasării în altă localitate, în țară sau în străinătate, în interesul desfășurării activității, astfel cum este prevăzut în raportul juridic, de către administratorii stabiliți potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat, de către directorii care își desfășoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societățile administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum și de către manageri, în baza contractului de management prevăzut de lege, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit astfel:
(i) în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice, în limita a 3 remunerații prevăzute în raportul juridic;
(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, în limita a 3 remunerații prevăzute în raportul juridic.
Plafonul aferent valorii a 3 remunerații prevăzute în raportul juridic se calculează distinct pentru fiecare lună în parte, prin raportarea celor 3 remunerații la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă, iar rezultatul se multiplică cu numărul de zile corespunzător fiecărei luni din perioada deplasării.
93. La articolul 142, literele q) și z) se abrogă.
94. La articolul 142 litera aa^1), punctul 7 se abrogă.
95. La articolul 142 litera aa^1), punctul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:
8. contravaloarea abonamentelor suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita echivalentului în lei a 100 euro anual pentru fiecare persoană, oferite de furnizori ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, care acționează în nume propriu în cazul abonamentelor care includ dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, ori în calitate de intermediari pentru serviciile medicale, în cazul în care abonamentele respective includ și servicii medicale;
96. La articolul 142 litera aa^1), după punctul 8 se introduc două noi puncte, pct. 9 și 10, cu următorul cuprins:
9. sumele suportate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaților proprii în unități de educație timpurie, potrivit legii, în condițiile prevăzute la art. 76 alin. (4^1) lit. i);
10. diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite.
97. La articolul 142, ultima teză a literei aa^1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Ordinea includerii veniturilor prevăzute la pct. 1-10 în plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/acordat potrivit legii se stabilește de angajator.
98. La articolul 146, după alineatul (2^2) se introduce un nou alineat, alin. (2^3), cu următorul cuprins:
(2^3) Prevederile alin. (2^1) și (2^2) sunt aplicabile și în cazul veniturilor în bani și/sau în natură primite de la terți ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relații contractuale între părți, după caz.

99. La articolul 146, alineatele (5) și (5^6) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(5) Calculul contribuției de asigurări sociale datorate de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum și de către instituțiile prevăzute la art. 136 lit. d)-f) se realizează prin aplicarea cotelor stabilite, potrivit art. 138 lit. a), art. 138^1 alin. (1) și (2), art. 138^2 alin. (1), art. 138^4 alin. (1) sau art. 138^5 alin. (1), după caz, asupra bazelor lunare de calcul prevăzute la art. 139, art. 143-145, după caz, în care nu se includ veniturile prevăzute la art. 141 și 142.
(…)
(5^6) Contribuția de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, calculată potrivit alin. (5), nu poate fi mai mică decât nivelul contribuției de asigurări sociale calculate prin aplicarea cotei prevăzute la art. 138 lit. a), art. 138^1 alin. (1) și (2), art. 138^2 alin. (1), art. 138^4 alin. (1) sau art. 138^5 alin. (1), după caz, asupra salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.
100. La articolul 147, alineatul (1^1) se modifică și va avea următorul cuprins:
(1^1) În cazul veniturilor reprezentând avantaje în bani și/sau în natură primite de la terți ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relații contractuale între părți, după caz, obligația de declarare a contribuției de asigurări sociale potrivit alin. (1) revine persoanelor prevăzute la art. 146 alin. (2^1) sau (2^2), după caz. Prevederea se aplică și în cazul veniturilor prevăzute la art. 146 alin. (2^3).
101. La articolul 151, alineatul (10) se modifică și va avea următorul cuprins:
(10) Contribuabilii care în cursul anului fiscal încep să desfășoare o activitate independentă și/sau să realizeze venituri din drepturi de proprietate intelectuală, iar venitul net, anual, cumulat, din una sau mai multe surse de venituri, estimat a se realiza în anul în curs este cel puțin egal cu nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, sunt obligați să depună declarația prevăzută la alin. (3) în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului și să declare venitul ales pentru care datorează contribuția. Salariul minim brut pe țară garantat în plată este cel în vigoare la data de 25 mai a anului de realizare a venitului. Fac excepție contribuabilii pentru care plătitorii de venit au obligația calculării, reținerii, plății și declarării contribuției de asigurări sociale.

102. La articolul 153 alineatul (1), după litera f^3) se introduc două noi litere, lit. f^4) și f^5), cu următorul cuprins:
f^4) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București, pentru șomerii care beneficiază de indemnizații de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii;
f^5) Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin casele de asigurări de sănătate subordonate, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. B și alin. (2), art. 23 alin. (2) și la art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare;
103. La articolul 154 alineatul (1), literele a) și i) se modifică și vor avea următorul cuprins:
a) copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenții de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenici sau studenți, studenții-doctoranzi, precum și persoanele care urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldați sau gradați profesioniști. Dacă realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. a), b) și f), pentru aceste venituri datorează contribuție, conform regulilor specifice prezentului titlu;
(…)
i) persoanele fizice care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, acordate în urma unor accidente de muncă sau a unor boli profesionale, în baza Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru indemnizațiile aferente certificatelor medicale;
104. La articolul 155 alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, lit. i), cu următorul cuprins:
i) indemnizații de asigurări sociale de sănătate, acordate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare.
105. La articolul 157 alineatul (1), literele m) și o) se modifică și vor avea următorul cuprins:
m) indemnizația de delegare, indemnizația de detașare, inclusiv indemnizația specifică detașării transnaționale, prestațiile suplimentare primite de lucrătorii mobili prevăzuți de Hotărârea Guvernului nr. 38/2008, cu modificările ulterioare, precum și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariați potrivit legislației în materie, pe perioada desfășurării activității în altă localitate, în țară sau în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit astfel:
(i) în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice, în limita a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat;
(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, în limita a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat.
Plafonul aferent valorii a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat se calculează distinct pentru fiecare lună în parte, prin raportarea celor 3 salarii la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă, iar rezultatul se multiplică cu numărul de zile corespunzător fiecărei luni din perioada de delegare/detașare/desfășurare a activității în altă localitate, în țară sau în străinătate.
(…)
o) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare primite pe perioada deplasării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul desfășurării activității, astfel cum este prevăzut în raportul juridic, de către administratorii stabiliți potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat, de către directorii care își desfășoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societățile administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum și de către manageri, în baza contractului de management prevăzut de lege, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit astfel:
(i) în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice, în limita a 3 remunerații prevăzute în raportul juridic;
(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, în limita a 3 remunerații prevăzute în raportul juridic.
Plafonul aferent valorii a 3 remunerații prevăzute în raportul juridic se calculează distinct pentru fiecare lună în parte, prin raportarea celor 3 remunerații la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă, iar rezultatul se multiplică cu numărul de zile corespunzător fiecărei luni din perioada deplasării.
106. La articolul 157 alineatul (1), după litera u) se introduce o nouă literă, lit. v), cu următorul cuprins:
v) indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, acordate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare.
107. După articolul 157^3 se introduce un nou articol, art. 157^4, cu următorul cuprins:
Articolul 157^4
Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate pentru persoanele fizice prevăzute la art. 153 alin. (1) lit. f^4) și f^5)
Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice prevăzute la art. 153 alin. (1) lit. f^4) și f^5) o reprezintă cuantumul indemnizației de asigurări sociale de sănătate de care beneficiază conform prevederilor legale.
108. La articolul 168, după alineatul (1^2) se introduce un nou alineat, alin. (1^3), cu următorul cuprins:
(1^3) Plătitorii de venit prevăzuți la art. 153 alin. (1) lit. f^4) și f^5) au obligația de a calcula și de a reține la sursă contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată pentru indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate de care beneficiază șomerii, potrivit legii, respectiv persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. B și alin. (2), art. 23 alin. (2) și persoanele care beneficiază de drepturile prevăzute la art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare.
109. La articolul 168, după alineatul (2^2) se introduce un nou alineat, alin. (2^3), cu următorul cuprins:
(2^3) Prevederile alin. (2^1) și (2^2) sunt aplicabile și în cazul veniturilor în bani și/sau în natură primite de la terți ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relații contractuale între părți, după caz.
110. La articolul 168, alineatele (3) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(3) Contribuția de asigurări sociale de sănătate calculată și reținută potrivit alin. (1) și (1^3) se plătește până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează, după caz, potrivit legii.
(…)
(5) Calculul contribuției de asigurări sociale de sănătate se realizează prin aplicarea cotei prevăzute la art. 156 asupra bazei lunare de calcul menționate la art. 157, 157^1, 157^3 sau 157^4, după caz.
111. La articolul 169 alineatul (1), după litera a) se introduce o nouă literă, lit. a^1), cu următorul cuprins:
a^1) plătitorii de venit prevăzuți la art. 153 alin. (1) lit. f^4) și f^5);
112. La articolul 169, alineatul (1^1) se modifică și va avea următorul cuprins:
(1^1) În cazul veniturilor reprezentând avantaje în bani și/sau în natură primite de la terți ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relații contractuale între părți, după caz, obligația de declarare a contribuției de asigurări sociale de sănătate potrivit alin. (1) revine persoanelor prevăzute la art. 168 alin. (2^1) sau (2^2), după caz. Prevederea se aplică și în cazul veniturilor prevăzute la art. 168 alin. (2^3).
113. La articolul 220^4 alineatul (1), literele h) și j) se modifică și vor avea următorul cuprins:
h) indemnizația de delegare, indemnizația de detașare, inclusiv indemnizația specifică detașării transnaționale, prestațiile suplimentare primite de lucrătorii mobili prevăzuți în Hotărârea Guvernului nr. 38/2008, cu modificările ulterioare, precum și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariați potrivit legislației în materie, pe perioada desfășurării activității în altă localitate, în țară sau în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit astfel:
(i) în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice, în limita a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat;
(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, în limita a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat.
Plafonul aferent valorii a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat se calculează distinct pentru fiecare lună în parte, prin raportarea celor 3 salarii la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă, iar rezultatul se multiplică cu numărul de zile corespunzător fiecărei luni din perioada de delegare/detașare/desfășurare a activității în altă localitate, în țară sau în străinătate.
(…)
j) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite pe perioada deplasării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul desfășurării activității, astfel cum este prevăzut în raportul juridic, de către administratorii stabiliți potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat, de către directorii care își desfășoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societățile administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum și de către manageri, în baza contractului de management prevăzut de lege, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil stabilit astfel:
(i) în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice, în limita a 3 remunerații prevăzute în raportul juridic;
(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, în limita a 3 remunerații prevăzute în raportul juridic.
Plafonul aferent valorii a 3 remunerații prevăzute în raportul juridic se calculează distinct pentru fiecare lună în parte, prin raportarea celor 3 remunerații la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă, iar rezultatul se multiplică cu numărul de zile corespunzător fiecărei luni din perioada deplasării.
114. La articolul 220^6, după alineatul (2^2) se introduce un nou alineat, alin. (2^3), cu următorul cuprins:
(2^3) Prevederile alin. (2^1) și (2^2) sunt aplicabile și în cazul veniturilor în bani și/sau în natură primite de la terți ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relații contractuale între părți, după caz.
115. La articolul 220^7, alineatul (1^1) se modifică și va avea următorul cuprins:
(1^1) În cazul veniturilor reprezentând avantaje în bani și/sau în natură primite de la terți ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relații contractuale între părți, după caz, obligația de declarare a contribuției asiguratorie pentru muncă potrivit alin. (1) revine persoanelor prevăzute la art. 220^6 alin. (2^1) sau (2^2), după caz. Prevederea se aplică și în cazul veniturilor prevăzute la art. 220^6 alin. (2^3).
116. La articolul 298, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (4^1), cu următorul cuprins:
(4^1) Prin excepție de la prevederile art. 297, se limitează la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpărării, închirierii sau leasingului de clădiri/spații de locuit, indiferent de destinația acestora, situate în zone rezidențiale sau în blocuri de locuințe și a taxei aferente cheltuielilor legate de aceste clădiri/spații de locuit, în cazul în care acestea nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice.
117. La articolul 326 alineatul (4), literele b) și c) se modifică și vor avea următorul cuprins:
b) importurile efectuate de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316, care depun declarații vamale prin utilizarea procedurii de vămuire centralizată, conform art. 179 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului Vamal al Uniunii, cu modificările și completările ulterioare;
c) importurile efectuate prin depunerea unei declarații vamale sub forma unei înscrieri în evidențele declarantului, de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 și care au obținut autorizație conform art. 182 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului Vamal al Uniunii, cu modificările și completările ulterioare;
118. La articolul 326 alineatul (4^1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:
a) să nu înregistreze obligații fiscale restante administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, și orice alte creanțe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii și existente în evidența organului fiscal central în vederea recuperării;
119. La articolul 326 alineatul (4^1), după litera a) se introduce o nouă literă, lit. a^1), cu următorul cuprins:
a^1) să nu înregistreze obligații bugetare restante, altele decât cele de la lit. a), fapt dovedit pe baza unei declarații pe propria răspundere puse la dispoziția autorității vamale;
120. După articolul 342 se introduce un nou articol, articolul 342^1, cu următorul cuprins:
Articolul 342^1
Reguli speciale privind nivelul accizelor în anul 2024
(1) În anul 2024, nivelul accizelor pentru produsele de la nr. crt. 10-12 din anexa nr. 1 la titlul VIII – Accize și alte taxe speciale, prevăzut în coloana nr. 3 din anexă, se actualizează cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2023, față de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015, după cum urmează:
a) începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu 50% din creșterea prețurilor de consum;
b) începând cu data de 1 iulie 2024, cu 50% din creșterea prețurilor de consum.
(2) Celelalte prevederi ale art. 342 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
121. La articolul 345, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
(3) Livrarea produselor prevăzute la art. 350 alin. (1) lit. b), art. 351 alin. (1), cu excepția produselor care se încadrează la pozițiile 3.1.1, 3.1.2, 3.1.3 și 3.2.1 din anexa nr. 1, art. 352, art. 353 alin. (1) și a produselor energetice prevăzute la art. 355 alin. (3) lit. a)-e), din antrepozite fiscale ori din locația în care acestea au fost recepționate de către destinatarul înregistrat, se efectuează numai în momentul în care furnizorul deține documentul de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantității ce urmează a fi facturată. Cu ocazia depunerii declarației lunare de accize se regularizează eventualele diferențe dintre valoarea accizelor virate la bugetul de stat de către beneficiarii produselor, în numele antrepozitului fiscal ori al destinatarului înregistrat, și valoarea accizelor aferente cantităților de produse accizabile efectiv livrate de aceștia, în decursul lunii precedente.
122. La articolul 345, după alineatul (3) se introduc șapte noi alineate, alin. (4)-(10), cu următorul cuprins:
(4) Plata accizelor prevăzute la alin. (3) se efectuează de către furnizor ori de către cumpărător. În situația în care plata este efectuată de către cumpărător în numele furnizorului, aceasta trebuie efectuată în contul, aparținând furnizorului, deschis la unitățile Trezoreriei Statului.
(5) Livrarea produselor prevăzute la alin. (3) din antrepozitele fiscale sau din locurile în care au fost recepționate de către destinatarii înregistrați se face numai pe baza comenzii cumpărătorului.
(6) Pe baza comenzii, furnizorul emite cumpărătorului un document în care menționează: denumirea produsului, cantitatea, valoarea accizei datorate. În cazul în care plata accizelor se efectuează de către cumpărător, documentul cuprinde și informații cu privire la denumirea, codul de identificare fiscală și numărul contului deschis la Trezoreria Statului ale furnizorului.
(7) Comenzile menționate la alin. (6) se exprimă în unitatea de măsură prevăzută în anexa nr. 1. În cazul în care livrarea se efectuează în vase calibrate, comenzile trebuie să corespundă capacităților înscrise în documentele însoțitoare ale vaselor calibrate.
(8) În situațiile prevăzute la alin. (7), cantitățile din comenzi, pentru produsele energetice prevăzute la art. 355 alin. (3) lit. a)-e), exprimate în litri la temperatura efectivă, se corectează cu densitatea la temperatura de +15°C, rezultând cantitatea exprimată în litri pentru care se datorează accize. Valoarea accizelor datorate se calculează prin înmulțirea cantității cu nivelul accizelor pe unitatea de măsură, exprimată în litri.
(9) La livrarea efectivă a cantităților de produse energetice prevăzute la art. 355 alin. (3) lit. a)-e), exprimate în litri, furnizorul recalculează contravaloarea accizelor conform procedeului de mai sus. Sumele astfel obținute, reprezentând accize, se evidențiază distinct în factura emisă cumpărătorului de către furnizor.
(10) Eventualele diferențe între valoarea accizelor virate la bugetul de stat calculate pe baza documentului prevăzut la alin. (6) și valoarea accizelor aferente cantităților de produse accizabile prevăzute la art. 355 alin. (3) lit. a)-e), efectiv livrate de furnizori, conform facturii, se regularizează cu ocazia depunerii declarației lunare privind obligațiile de plată la bugetul de stat.
123. La articolul 406, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(2) De îndată ce sistemul informatizat redevine disponibil, expeditorul prezintă un proiect de document administrativ electronic, în conformitate cu art. 402 alin. (2).
(3) De îndată ce informațiile cuprinse în documentul administrativ electronic sunt validate, în conformitate cu prevederile art. 402 alin. (3), acest document înlocuiește documentul de rezervă prevăzut la alin. (1) lit. a). Prevederile art. 402 alin. (4), art. 402^1 alin. (1), precum și cele ale art. 404 și 405 se aplică în mod corespunzător.
124. La articolul 408, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în absența unui raport de primire sau a unui raport de export din alte motive decât cele prevăzute la art. 407, se poate de asemenea furniza o dovadă alternativă a încheierii deplasării produselor accizabile în regim suspensiv de accize, în conformitate cu prevederile alin. (3)-(5).
125. La articolul 414^6, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
(4) Atestatul de destinatar certificat este valabil de la data emiterii, după ce a fost aprobată cererea de înregistrare ca destinatar certificat de autoritatea prevăzută la art. 414^2 alin. (1).
126. La articolul 414^14, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
(4) Atestatul de expeditor certificat este valabil de la data emiterii, după ce a fost aprobată cererea de înregistrare ca expeditor certificat de autoritatea prevăzută la art. 414^2 alin. (1).
127. La articolul 418, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) În cazul pierderii parțiale din cauza naturii mărfurilor, care are loc în timpul transportului acestora pe teritoriul unui alt stat membru decât cel în care au fost eliberate pentru consum, accizele nu sunt exigibile în acel stat membru atunci când valoarea pierderii se încadrează în pragul comun de pierdere parțială pentru respectivele produse accizabile, prevăzute la art. 340 alin. (11^1), cu excepția cazului în care un stat membru are motive rezonabile să suspecteze o fraudă sau o neregulă.
128. La articolul 426, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(1) Pentru marcarea produselor energetice prevăzute la art. 355 alin. (3) lit. g) sau asimilate acestora din punctul de vedere al nivelului accizelor se utilizează marcatorul ACCUTRACE^™ PLUS, denumit științific Butoxibenzen (număr de înregistrare CAS 1126-79-0) prevăzut de Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/197 a Comisiei din 17 ianuarie 2022 de stabilire a unui marcaj fiscal comun pentru motorine și kerosen.
(2) Nivelul de marcare este de 14 mg +/– 10% de marcator pe litru de produs energetic. Acesta corespunde unui nivel de marcare de 10,64 mg +/– 10% de butoxibenzen pe litru de produs energetic.
129. La articolul 429, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(1) Pentru marcarea motorinei se utilizează marcatorul ACCUTRACE^™ PLUS, denumit științific Butoxibenzen (număr de înregistrare CAS 1126-79-0) conform Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/197 a Comisiei din 17 ianuarie 2022 de stabilire a unui marcaj fiscal comun pentru motorine și kerosen.
(2) Nivelul de marcare este de 14 mg +/– 10% de marcator pe litru de motorină. Acesta corespunde unui nivel de marcare de 10,64 mg +/– 10% de butoxibenzen pe litru de motorină.
130. La articolul 445, literele b) și c) se modifică și vor avea următorul cuprins:
b) să calculeze accizele și să le verse la bugetul de stat la termenele stabilite, fiind răspunzători pentru exactitatea calculului și vărsarea integrală a sumelor datorate;
c) să țină evidența accizelor și să depună anual deconturile privind accizele, conform dispozițiilor legale privind obligațiile de plată, la bugetul de stat, până la data de 30 aprilie a anului următor celui de raportare.
131. La articolul 445, după litera c) se introduce o literă nouă, lit. d), cu următorul cuprins:
d) să evidențieze distinct accizele în factură în situația în care au obligația emiterii facturii conform art. 319, în cazul operatoriilor economici care produc și comercializează în România produsele prevăzute la art. 439.
Articolul LIV
Ordinele președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prevăzute la art. LIII pct. 20, 21 și 41, se emit în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Articolul LV
Organul fiscal competent comunică entităților beneficiare, în baza acordului scris, exprimat în prealabil de către contribuabil, informații cu privire la sumele redirecționate din impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor/ impozitul pe veniturile persoanelor fizice, potrivit legii, codul de identificare fiscală și, după caz, denumirea contribuabililor care au redirecționat aceste sume. Procedura de aplicare a prevederilor prezentului articol se stabilește prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care se emite în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Articolul LVI
(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se utilizează pentru marcare atât marcatorul Solvent Yellow 124, cât și marcatorul ACCUTRACE^™ PLUS, astfel încât, începând cu 18 ianuarie 2024, motorina și produsele energetice prevăzute la art. 355 alin. (3) lit. g) din Codul fiscal sau asimilate acestora din punctul de vedere al nivelului accizelor, să fie exclusiv marcate cu marcatorul ACCUTRACE^™ PLUS.
(2) Operatorii economici care comercializează marcatorul ACCUTRACE^™ PLUS începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență au obligația de a se înregistra la organul competent, în condițiile art. 426 alin. (5) și art. 429 alin. (5) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Prin derogare de la prevederile art. 440 și 441 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, pentru produsele prevăzute la art. 439 alin. (2) lit. d) și e) din același act normativ, aflate în stoc la data de 1 ianuarie 2024, faptul generator și exigibilitatea intervin la data vânzării pe piața internă a produselor.
Articolul LVII
(1) Prevederile art. LIII intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024, cu următoarele excepții:
a) pct. 12 referitor la dispozițiile art. 26 alin. (1) lit. d) și f), pct. 27 referitor la dispozițiile art. 45 alin. (14), pct. 52, 58, 89, 92, 105, 113 intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei ordonanțe de urgență;
b) pct. 116 intră în vigoare începând cu data de 1 a lunii următoare datei de la care România este autorizată să aplice o măsură specială de derogare de la dispozițiile Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, cu modificările și completările ulterioare;
c) pct. 128 și 129 intră în vigoare la data de 18 ianuarie 2024.
(2) Prevederile pct. 45, 53, 54 referitoare la dispozițiile art. 76 alin. (4) litera s), 55-57, 59, 60, 85, 88, 90, 91, 93 referitoare la dispozițiile art. 142 litera q), 94-100, 109, 112, 114 și 115 ale art. LIII se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2024.
(3) Prevederile pct. 46, 47, 62, 66, 70 referitoare la dispozițiile art. 118 alin. (1), pct. 72, 73, 75, 77, 79, 86, 101 ale art. LIII se aplică începând cu veniturile aferente anului 2024.
(4) Prevederile pct. 49 referitoare la dispozițiile art. 68 alin. (7) lit. k^3), al art. LIII, se aplică începând cu cheltuielile aferente anului 2024.
(5) Prevederile pct. 68 și 69 ale art. LIII se aplică transferurilor de proprietăți imobiliare efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2024.
(6) Prevederile pct. 74 al art. LIII se aplică pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor realizate începând cu data de 1 ianuarie 2024.
(7) Prevederile pct. 87, 102, 103 referitoare la dispozițiile art. 154 alin. (1) lit. i), pct. 104, 106, 107, 108, 110, 111 ale art. LIII se aplică începând cu indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate aferente lunii ianuarie 2024.
(8) Prevederile art. LVI alin. (3) intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024.
Articolul LVIII
Impozitul datorat de persoanele fizice pe veniturile din pensii, din dobânzi, din jocuri de noroc și din dividende, încasat la bugetul de stat începând cu data de 1 ianuarie 2024, se reține integral la același buget și nu se redistribuie.
Articolul LIX
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele aduse prin prezenta ordonanță de urgență, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
Articolul LX
(1) Prin derogare de la prevederile art. 25 alin. (4) lit. i) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în cazul operatorilor economici, așa cum sunt definiți de Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările și completările ulterioare, cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat sunt cheltuieli nedeductibile pentru determinarea rezultatului fiscal, iar sumele respective se scad din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele:
a) valoarea calculată prin aplicarea a 0,15% la cifra de afaceri; pentru situațiile în care reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri, această limită se determină potrivit normelor;
b) valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.
(2) În cazul sponsorizărilor efectuate către entități persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unități de cult, sumele aferente acestora se scad din impozitul pe profit datorat, în limitele prevăzute de prezenta literă, doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data încheierii contractului, în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, potrivit art. 25 alin. (4^1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul LXI
(1) Persoanele fizice care au realizat în cursul anului 2023 venituri prevăzute la art. 137 alin. (1) lit. b) și b^1), respectiv la art. 155 alin. (1) lit. b)-h) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, în vederea stabilirii contribuției de asigurări sociale, respectiv a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate pentru anul 2023, prin declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, prevăzută la art. 122 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, pentru care termenul de depunere este până la data de 25 mai 2024, inclusiv, prin derogare de la prevederile art. 151 alin. (6^1) și (17) și ale art. 174 alin. (6^1), (7) și (17) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data de 31 decembrie 2023, la verificarea încadrării venitului în plafoanele anuale prevăzute la art. 148 alin. (2) și art. 170 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și la determinarea bazei anuale de calcul prevăzute la art. 148 alin. (4) și art. 170 alin. (4) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data de 31 decembrie 2023, utilizează nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată de 3.000 lei prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022 pentru stabilirea salariului minim brut pe țară garantat în plată.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 151 alin. (3^2) și art. 174 alin. (3^2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data de 31 decembrie 2023, persoanele fizice prevăzute la alin. (1) au obligația depunerii declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, prevăzută la art. 122 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, pentru care termenul de depunere este până la data de 25 mai 2024, inclusiv, în situația în care la determinarea bazei anuale de calcul prevăzute la art. 148 alin. (4) și art. 170 alin. (4) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data de 31 decembrie 2023, la depunerea declarației prevăzute la art. 120 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, au utilizat un alt nivel al salariului minim decât cel prevăzut la alin. (1).
(3) Prin derogare de la prevederile art. 151 alin. (5) și (6) și art. 174 alin. (5) și (6) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data de 31 decembrie 2023, persoanele fizice care în cursul anului 2023 au realizat venituri din drepturi de proprietate intelectuală, în baza contractelor de activitate sportivă, din arendă, din asocieri cu persoane juridice contribuabili potrivit titlurilor II sau III, pentru care impozitul se reține la sursă, au obligația depunerii declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, prevăzută la art. 122 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, pentru care termenul de depunere este până la data de 25 mai 2024, inclusiv, în situația în care plătitorii de venituri prevăzuți la art. 68^1 alin. (2), art. 72 alin. (2), art. 84 alin. (8) și art. 125 alin. (8) și (9), după caz, la verificarea încadrării venitului în plafoanele anuale prevăzute la art. 148 alin. (2) și art. 170 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data de 31 decembrie 2023, precum și la determinarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate prevăzute la art. 148 alin. (4) și art. 170 alin. (4) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data de 31 decembrie 2023, datorate pentru anul 2023, au utilizat un alt nivel al salariului minim brut pe țară decât cel prevăzut la alin. (1).
(4) La stabilirea cuantumului contribuției de asigurări sociale și/sau contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de către persoanele fizice prevăzute la alin. (3), contribuția reținută la sursă de către plătitorul de venit reprezintă plată anticipată în contul contribuției anuale.

(5) În situația în care contribuția anuală de asigurări sociale stabilită în declarația prevăzută la alin. (3) este mai mică decât cea reținută la sursă de plătitorul de venit, diferența astfel rezultată nu se restituie, aceasta fiind valorificată la stabilirea elementelor necesare determinării pensiei, potrivit legii.

(6) Plătitorii de venituri prevăzuți la alin. (3) au obligația de a elibera persoanelor fizice beneficiare de venituri, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului 2024, pentru anul 2023, un document cu privire la nivelul contribuției de asigurări sociale, respectiv al contribuției de asigurări sociale de sănătate reținute la sursă, precum și nivelul salariului minim brut pe țară utilizat la calculul acestora.
Articolul LXII
Aplicarea prevederilor art. 324 alin. (4)-(6) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, se suspendă începând cu data de 1 ianuarie 2024 și până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv.
Articolul LXIII
(1) Sancțiunea prevăzută la art. 11 alin. (1) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 octombrie 2024 pentru operatorii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, pentru săvârșirea, începând cu acest termen, a faptei prevăzute la art. 10 lit. cc) din aceeași ordonanță de urgență.
(2) În cazul operatorilor economici care desfășoară și alte activități pentru care legea prevede obligativitatea utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, dispozițiile alin. (1) se aplică exclusiv pentru activitatea de livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz.
Articolul LXIV
Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 9 aprilie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 2, după litera c) se introduc două litere noi, lit. d) și e), cu următorul cuprins:
d) supermagazin – structură de vânzare, astfel cum este definit la art. 4 lit. r) din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
e) hipermagazin – structură de vânzare, astfel cum este definit la art. 4 lit. s) din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
2. La articolul 3 alineatul (1), litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:
e) plăți din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.
3. La articolul 4, alineatele (1) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(1) Operațiunile de încasări și plăți în numerar efectuate între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) și persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziții de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanțe sau alte drepturi, se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către/de la o persoană.
(…)
(4) Operațiunile de încasări și plăți efectuate între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) și persoane fizice, reprezentând primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări, indiferent de natura și destinația acestora, se efectuează numai prin instrumente de plată fără numerar.
4. La articolul 4^2, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 4^2
(1) Sumele în numerar aflate în casieria persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) nu pot depăși, la sfârșitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei. În cazul magazinelor de tipul cash and carry, supermagazinelor și hipermagazinelor care sunt organizate și funcționează în baza legislației în vigoare, sumele în numerar aflate în casierie nu pot depăși, la sfârșitul fiecărei zile, plafonul de 500.000 lei. Sumele în numerar care depășesc plafonul se depun în conturile bancare ale acestor persoane în termen de două zile lucrătoare.
5. Articolul 7 se abrogă.
6. Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 8
Sucursalele și alte sedii secundare ale persoanelor juridice care au casierie proprie și/sau cont deschis la o instituție de credit aplică în mod corespunzător prevederile prezentului capitol, pentru fiecare casierie în parte.
7. La articolul 12, după alineatul (2), se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:
(3) Nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (4) constituie contravenție, dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiune, și se sancționează, prin derogare de la prevederile art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu amendă de 25% din suma încasată/plătită, dar nu mai puțin de 500 lei.
Articolul LXV
Prevederile art. LXIV, pct. 7 intră în vigoare la 10 zile de la data publicării prezentei ordonanțe de urgență în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul LXVI
La articolul VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacității instituționale a Ministerului Finanțelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 6 octombrie 2023, după alineatul (4), se introduce un nou alineat, alin. (5), cu următorul cuprins:
(5) Atribuțiile suplimentare prevăzute în sarcina Ministerului Finanțelor, care rezultă din angajamente și recomandări internaționale, din politici de țară asumate de România, precum și cele care rezultă din aplicarea unor acte normative sau a unui memorandum aprobat în Guvernul României se exercită prin suplimentarea numărului de posturi al Ministerului Finanțelor – aparat propriu și unități subordonate, inclusiv asigurarea finanțării bugetare, în vederea încadrării personalului necesar îndeplinirii acestora. Numărul de posturi aferent se stabilește prin actele normative de organizare și funcționare ale fiecărei instituții.
Articolul LXVII
La articolul 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculului și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau înregistrării în România, precum și supravegherea pieței pentru acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 7 octombrie 2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 139/2022, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alin. (7), cu următorul cuprins:
(7) Termenul-limită pentru transmiterea facturilor prevăzute la alin. (1) în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura este de 5 zile calendaristice de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile calendaristice de la data-limită prevăzută pentru emiterea facturii la art. 319 alin. (16) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul LXVIII
Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 977 din 27 octombrie 2023, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul III punctul 2, litera (iv) a indicatorului V_s al alineatului (3) al articolului 18^1 se modifică și va avea următorul cuprins:
(iv) veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;
2. La articolul III punctul 2, partea introductivă a alineatului (8) al articolului 18^1 se modifică și va avea următorul cuprins:
(8) În cazul grupului fiscal, cifra de afaceri de peste 50.000.000 euro prevăzută la alin. (1) se calculează de persoana juridică responsabilă prin însumarea cifrei de afaceri a membrilor grupului fiscal. Celelalte prevederi ale alin. (1), precum și prevederile alin. (2)-(7), (9) și (10) se aplică în mod corespunzător de către membrii/persoana juridică responsabilă având în vedere și următoarele reguli:
3. La articolul III punctul 2, după alineatul (14) al articolului 18^1 se introduce un nou alineat, alin. (15), cu următorul cuprins:
(15) Contribuabilii care scad valoarea imobilizărilor în curs de execuție/activelor potrivit indicatorilor I și A din cadrul alin. (3) au obligația de a păstra în patrimoniu activele respective cel puțin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani. În cazul nerespectării acestei condiții, pentru sumele respective se recalculează impozitul minim pe cifra de afaceri și, după caz, se percep creanțe fiscale accesorii potrivit Codului de procedură fiscală, de la trimestrul/anul scăderii acestora, potrivit alin. (3). În acest caz, contribuabilul are obligația depunerii declarației fiscale rectificative. Nu intră sub incidența acestor prevederi activele care se înscriu în oricare dintre următoarele situații:
a) sunt transferate în cadrul operațiunilor de reorganizare, efectuate potrivit legii;
b) sunt înstrăinate în procedura de lichidare/faliment, potrivit legii;
c) sunt distruse, pierdute, furate sau defecte și înlocuite, în condițiile în care aceste situații sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de contribuabil. În cazul activelor furate, contribuabilul demonstrează furtul pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;
d) sunt scoase din patrimoniu ca urmare a îndeplinirii unor obligații prevăzute de lege.
4. La articolul III punctul 2, litera (iv) a indicatorului V_s al alineatului (2) al articolului 18^3 se modifică și va avea următorul cuprins:
(iv) veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;
5. La articolul III punctul 2, după alineatul (13) al articolului 18^3 se introduce un nou alineat, alin. (14), cu următorul cuprins:
(14) Contribuabilii care scad valoarea imobilizărilor în curs de execuție/activelor potrivit indicatorilor I și A din cadrul alin. (2) au obligația de a păstra în patrimoniu activele respective cel puțin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani. În cazul nerespectării acestei condiții, pentru sumele respective se recalculează impozitul suplimentar și se percep creanțe fiscale accesorii potrivit Codului de procedură fiscală, din trimestrul scăderii acestora, potrivit alin. (2). În acest caz, contribuabilul are obligația depunerii declarației fiscale rectificative, după caz. Nu intră sub incidența acestor prevederi activele care se înscriu în oricare dintre următoarele situații:
a) sunt transferate în cadrul operațiunilor de reorganizare, efectuate potrivit legii;
b) sunt înstrăinate în procedura de lichidare/faliment, potrivit legii;
c) sunt distruse, pierdute, furate sau defecte și înlocuite, în condițiile în care aceste situații sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de contribuabil. În cazul activelor furate, contribuabilul demonstrează furtul pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;
d) sunt scoase din patrimoniu ca urmare a îndeplinirii unor obligații prevăzute de lege.
6. La articolul III punctul 15, alineatele (2^2) și (2^3) ale articolului 118 se modifică și vor avea următorul cuprins:
(2^2) Contribuția de asigurări sociale deductibilă potrivit prevederilor alin. (2) lit. b) și alin. (2^1) lit. b) se stabilește proporțional cu ponderea venitului net anual determinat în sistem real în total venituri cumulate potrivit prevederilor art. 148 alin. (2), aplicată asupra contribuției de asigurări sociale calculată potrivit art. 151 alin. (1).
(2^3) Contribuția de asigurări sociale de sănătate deductibilă potrivit prevederilor alin. (2) lit. b) se stabilește proporțional cu ponderea venitului net anual determinat în sistem real în total venituri cumulate potrivit prevederilor art. 170 alin. (1), aplicată asupra contribuției de asigurări sociale de sănătate calculată potrivit art. 174 alin. (1).
7. La articolul III punctul 30, alineatul (19) al articolului 174^1 se modifică și va avea următorul cuprins:
(19) În cazul în care persoanele fizice aflate în situația prevăzută la art. 170 alin. (2) realizează un venit net anual cumulat sub nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, acestea datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate la o bază de calcul egală cu 6 salarii minime brute pe țară și depun declarația prevăzută la art. 122 până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, în vederea definitivării contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul în care în anul de realizare a veniturilor:
a) nu au obținut venituri din salarii și asimilate salariilor pentru care datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate la un nivel cel puțin egal cu 6 salarii minime brute pe țară în vigoare în perioada în care au fost realizate veniturile;
b) nu s-au încadrat în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate prevăzute la art. 154 alin. (1);
c) nu au obținut venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b) pentru care datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate la un nivel cel puțin egal cu 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120.
8. La articolul III punctul 39, punctul 3 de la litera e) a alineatului (2) al articolului 291 se modifică și va avea următorul cuprins:
3. alimentelor cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs, altele decât laptele praf pentru nou-născuți, sugari și copii de vârstă mică, cozonacul și biscuiții.
9. La articolul III punctul 55, alineatul (4) al articolului 439 se modifică și va avea următorul cuprins:
(4) În sensul alin. (2) lit. d) și e), prin zahăr adăugat se înțelege zahăr din trestie, zahăr brun, zaharoză cristalină, zahăr invertit, dextroză, melasă, zaharuri din miere, melasă și siropuri, cum ar fi sirop de malț, sirop de fructe, sirop de malț de orez, sirop de porumb, sirop de porumb bogat în fructoză, sirop de arțar, sirop de glucoză, glucoză-fructoză, fructoză, zaharoză, glucoză, lactoză, lactoză hidrolizată, galactoză, zaharuri în nectaruri, cum ar fi nectarul de flori de cocos, nectarul de curmale, nectarul de agave, zaharuri din dulceață, adăugate ca ingrediente.
10. La articolul XVII alineatul (2), litera b) se abrogă.
11. La articolul XXXII, alin. (1) și (2) se modifică după cum urmează:
(1) Posturile vacante existente la nivelul structurilor organizatorice ale operatorilor economici la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi, pentru care nu au fost declanșate procedurile pentru ocuparea acestora, se ocupă prin concurs sau potrivit metodologiei existente la nivelul operatorilor economici pe baza hotărârii consiliului de administrație, în limita maximă a 7,5% din posturile vacante existente, până la 30 iunie 2024.
(2) Restul posturilor vacante existente la data intrării în vigoare a prezentei legi după aplicarea prevederilor alin. (1) la nivelul operatorilor economici se desființează și nu se pot reînființa pe o perioadă de 6 luni de la termenul prevăzut la alin. (1).
12. La articolul XXXVII se introduc trei noi alineate (7^1), (7^2) și (11), după cum urmează:
(7^1) Funcția de șef birou la operatorii economici așa cum sunt definiți la art. XXX, inclusiv la filialele acestora, se desființează. Odată cu desființarea funcției de șef birou se desființează și structurile organizatorice care funcționează ca birouri.
(7^2) Personalul cu funcții de conducere eliberat din funcția de șef birou are dreptul de a ocupa o poziție vacantă de conducere, dacă aceasta există, pe baza unei proceduri stabilite și aprobate de către consiliul de administrație/supraveghere, după caz. Dacă nu există o poziție de conducere vacantă corespunzătoare, postul ocupat de acesta se transformă în post de execuție care corespunde studiilor, experienței și vechimii în specialitatea acestuia.
(…)
(11) Măsurile privind reorganizarea operatorilor economici ca urmare a aplicării prevederilor alin. (7), (7^1), (7^2) și (8), inclusiv organigramele, statele de funcții, regulamentele de organizare și funcționare, după caz, se aprobă în condițiile legii, până la data de 30 iunie 2024.
13. La articolul LIX, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
(4) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1)-(3):
a) livrările de bunuri prevăzute la art. 294 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare:
b) livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate către persoane impozabile care nu sunt stabilite și nici înregistrate în scopuri de TVA în România, conform art. 266 alin. (2) și, respectiv, art. 316 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare;
c) livrările de bunuri/prestările de servicii pentru care se emit facturi simplificate conform prevederilor art. 319 alin. (12) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare;
d) prestările de servicii pentru care emiterea facturii nu face obiectul normelor de facturare aplicabile în România conform art. 319 alin. (5) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.
14. La articolul LXV punctul 4, alineatul (1) al articolului 10 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) În relația comercială B2B, între persoane impozabile stabilite în România conform art. 266 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, emitentul facturii electronice are obligația de transmitere a acesteia către destinatar utilizând sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1). Fac excepție facturile simplificate emise conform art. 319 alin. (12) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.
15. La articolul LXV punctul 9, articolul 13^2 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 13^2
(1) Constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate potrivit legii infracțiuni, următoarele fapte:
a) nerespectarea de către emitentul facturii – persoană impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, a prevederilor art. 10 alin. (1);
b) primirea și înregistrarea de către destinatarul – persoană impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, a unei facturi emise de operatori economici stabiliți în România, în relația B2B, fără respectarea prevederilor art. 10 alin. (1);
c) nerespectarea prevederilor art. 10 alin. (7).
(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) se sancționează, prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu o amendă egală cu 15% din valoarea totală a facturii.
(3) Contravenția prevăzută la alin. (1) lit. c) se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mari, definiți potrivit legii, cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii, definiți potrivit legii, și cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice.
(4) Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor prevăzute la alin. (1)-(3) se fac de către organele fiscale competente.
Articolul LXIX
Termenele prevăzute la alin. (3) al art. XVII, alin. (6) al art. XVIII, la alin. (7) al art. XX și la alin. (7) al art. XXIX din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung se prorogă până la data 30.06.2024.
Articolul LXX
(1) Prevederile art. LXVIII intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024, cu excepția prevederilor pct. 14 și 15, care intră în vigoare la data de 1 iulie 2024.
(2) Prevederile art. LXVIII pct. 6 și 7 se aplică începând cu veniturile aferente anului 2024.
Articolul LXXI
(1) În situația în care sistemul național privind factura electronică RO e-Factura nu este funcțional timp de minimum 24 de ore, obligația de transmitere prevăzută la art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculului și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau înregistrării în România, precum și supravegherea pieței pentru acestea, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 139/2022, cu modificările și completările ulterioare, și la art. II dinLegea nr. 139/2022, cu modificările ulterioare, se suspendă până la repunerea în funcțiune a sistemului.
(2) Pentru situația prevăzută la alin. (1) se aplică în mod corespunzător prevederile art. 319 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, cu condiția transmiterii ulterioare, în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, a facturilor electronice emise.
(3) Perioadele de nefuncționare a sistemul național privind factura electronică RO e-Factura vor fi publicate pe paginile de internet ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Ministerului Finanțelor.

Articolul LXXII
La articolul XVIII din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 20 octombrie 2023, alineatul (9) al art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.

Articolul LXXIII
(1) Prin derogare de la prevederile art. 78, art. 139 alin. (1), art. 140, art. 157 alin. (1) și ale art. 220^4 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, în cazul salariaților care desfășoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază, nu se datorează impozit pe venit și nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii suma de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri și alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna căreia îi sunt aferente veniturile;
b) venitul brut realizat din salarii și asimilate salariilor, astfel cum este definit la art. 76 alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, în baza aceluiași contract individual de muncă, pentru aceeași lună, nu depășește nivelul de 4.000 lei inclusiv.
(2) Condiția prevăzută la alin. (1) lit. a) nu se consideră a fi îndeplinită dacă, în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și 31 decembrie 2024, este diminuat nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri și alte adaosuri.
(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică în aceleași condiții și în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, astfel cum sunt definite la art. 76 alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, obținute în baza unui raport de serviciu, potrivit legii.
(4) Suma de 200 de lei prevăzută la alin. (1) se diminuează în funcție de:
a) perioada din lună în care salariul de bază/solda lunară din contractul individual de muncă sau raportul de serviciu, după caz, sunt menținute la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului;
b) data de la care angajații noi sunt încadrați în muncă la un nivel al salariului/soldei lunare, după caz, egal cu nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată;
c) fracția din lună pentru care se determină veniturile din salarii și asimilate salariilor;
d) data de la care încetează contractul individual de muncă/raportul de serviciu, după caz.
(5) Prin derogare de la prevederile art. 146 alin. (5^6) și ale art. 168 alin. (6^1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, pentru veniturile aferente anului 2024, nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare în luna pentru care se aplică prevederile art. 146 alin. (5^6)-(5^9) și ale art. 168 alin. (6^1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, se diminuează cu suma de 200 lei lunar.
(6) Prevederile prezentului articol se aplică veniturilor aferente lunilor ianuarie-decembrie 2024 inclusiv.
Capitolul III Prevederi referitoare la combaterea evaziunii fiscale
Articolul LXXIV
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport și de abrogare a art. XXVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 11 aprilie 2022, cu modificările și completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 375/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1110 din 11 decembrie 2023, se modifică și se completează după cum urmează:
1. Titlul se modifică și va avea următorul cuprins:
ORDONANȚA DE URGENȚĂ
pentru instituirea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport și de abrogare a art. XXVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative
2. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 1
(1) Se instituie Sistemul național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri, denumit în continuare Sistemul RO e-Transport.
(2) Prin Sistemul RO e-Transport sunt monitorizate transporturile rutiere pe teritoriul național ale bunurilor cu risc fiscal ridicat și transporturile rutiere internaționale de bunuri.
3. La articolul 2, după punctul 1 se introduc trei noi puncte, pct. 1^1, 1^2, și 1^3, cu următorul cuprins:
1^1. teritoriul național – teritoriul de stat al României;
1^2. teritoriul unui stat membru – teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România;
1^3. teritoriul unei țări terțe – teritoriul unei țări care nu este membră a Uniunii Europene;
4. La articolul 2, punctul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
2. transportul rutier pe teritoriul național al bunurilor cu risc fiscal ridicat – transportul rutier pe drumurile publice, având punct de plecare și punct de sosire pe teritoriul României, al bunurilor stabilite ca fiind din categoria celor cu risc fiscal ridicat prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, indiferent de modul de organizare a transportului;
5. La articolul 2, după punctul 2 se introduce un nou punct, pct. 2^1, cu următorul cuprins:
2^1. transportul rutier internațional de bunuri – activitatea de transport reglementată la articolul 2 punctul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1.072/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri (reformare);
6. La articolul 2, punctul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:
3. operator de transport rutier – orice întreprindere definită potrivit art. 3 pct. 19 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2011, cu modificările și completările ulterioare, care realizează transporturile de bunuri;
7. La articolul 2, punctul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:
6. vehicul de transport – vehiculul utilizat pentru transportul, livrarea, mutarea, deplasarea bunurilor sau orice alte activități similare, către unul sau mai multe locuri de descărcare, stabilit prin ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al președintelui Autorității Vamale Române;
8. La articolul 2, partea introductivă a punctului 9 se modifică și va avea următorul cuprins:
9. transport care face obiectul monitorizării pe teritoriul național:
9. La articolul 2 punctul 9, literele e), f) și i) se modifică și vor avea următorul cuprins:
e) transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat aparținând unor operatori economici diferiți între două locații situate pe teritoriul național de la locul de încărcare până la locul de descărcare;
f) transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat reprezentând transferul între gestiunile unui operator economic între locul de încărcare și locul de descărcare, situate pe teritoriul național;
(…)
i) transportul pe teritoriul național al bunurilor cu risc fiscal ridicat returnate, care nu au făcut obiectul recepției, între operatori economici diferiți sau între un operator economic și o persoană fizică;
10. La articolul 2, punctul 12 se modifică și va avea următorul cuprins:
12. identificarea prin cod UIT – deținerea și prezentarea codului UIT pe timpul transportului de către operatorul de transport rutier sau operatorul economic care transportă cu vehicule care îi aparțin bunuri în nume propriu, în format fizic sau electronic, împreună cu documentul care însoțește transportul bunurilor.
11. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 3
Sistemul RO e-Transport reprezintă ansamblul de principii, reguli și aplicații informatice având drept scop monitorizarea pe teritoriul național a transporturilor prevăzute la art. 1 alin. (2), care permite autorităților competente determinarea potențialelor puncte de deturnare din sau în lanțul de aprovizionare, pe baza codului UIT. Sistemul este gestionat de către Ministerul Finanțelor prin Agenția Națională de Administrare Fiscală și Centrul Național pentru Informații Financiare.
12. La articolul 4 alineatul (1), după litera a) se introduce o nouă literă, lit. a^1), cu următorul cuprins:
a^1) module informatice puse gratuit la dispoziția operatorului de transport de către Centrul Național pentru Informații Financiare din cadrul Ministerului Finanțelor, pentru a furniza informații cu privire la poziționarea vehiculului de transport prin utilizarea dispozitivelor de tip terminal de telecomunicații;
13. La articolul 4 alineatul (1), după litera b) se introduce o nouă literă, lit. b^1), cu următorul cuprins:
b^1) dispozitive care transmit date de poziționare a vehiculului de transport și dispozitive de tip terminal de telecomunicații care utilizează tehnologii de poziționare și transmisie de date prin satelit, pe care sunt instalate modulele informatice prevăzute la art. 4 lit. a) și a^1) utilizate pentru monitorizarea traseului de transport al bunurilor;
14. Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 5
Ministerul Finanțelor, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală și Autoritatea Vamală Română, monitorizează transporturile de bunuri prevăzute la art. 1 alin. (2) pe teritoriul național prin intermediul Sistemului RO e-Transport.
15. Articolul 7 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 7
Centrul Național pentru Informații Financiare din cadrul Ministerului Finanțelor pune la dispoziția utilizatorilor, în mod gratuit, modulele informatice prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) și a^1) în vederea obținerii codului UIT, respectiv la art. 4 alin. (1) lit. b^1) pentru monitorizarea traseului de transport al bunurilor.
16. La articolul 8, alineatul (1^2) se modifică și va avea următorul cuprins:
(1^2) În situația în care, la prezentarea în punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea în România, la locul de import, la punerea în mișcare a vehiculului de transport încărcat cu bunuri cu risc fiscal ridicat sau pe parcursul desfășurării transportului, Sistemul RO e-Transport nu este funcțional, obligația de declarare prevăzută la alin. (1), respectiv de actualizare prevăzută la alin. (1^1) se suspendă până la repunerea în funcțiune a sistemului.
17. După articolul 8 se introduc trei noi articole, art. 8^1, 8^2 și 8^3, cu următorul cuprins:
Articolul 8^1
Obligația declarării în Sistemul RO e-Transport a datelor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) referitoare la transportul internațional de bunuri revine următorilor utilizatori:
a) destinatarului înscris în declarația vamală de import, respectiv expeditorului înscris în declarația vamală de export, în cazul bunurilor care fac obiectul operațiunilor de import sau export, după caz;
b) beneficiarului din România, în cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri;
c) furnizorului din România, în cazul livrărilor intracomunitare de bunuri;
d) depozitarului, în cazul bunurilor care fac obiectul tranzacțiilor intracomunitare aflate în tranzit, atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României spre depozitare sau pentru formarea unui nou transport din una sau mai multe partide de bunuri, cât și pentru bunurile încărcate după depozitare sau după formarea unui nou transport pe teritoriul național din una sau mai multe partide de bunuri.
Articolul 8^2
(1) Operatorul de transport rutier este obligat să asigure transferul datelor curente de poziționare a vehiculului de transport, care fac obiectul declarației, pe toată durata traseului de transport al bunurilor care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport.
(2) Operatorul de transport rutier este obligat să echipeze vehiculele de transport cu dispozitive de tip terminal de telecomunicații care utilizează tehnologii de poziționare și transmisie de date prin satelit menționate la art. 4 alin. (1) lit. b^1).
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică în cazul în care datele de poziționare ale vehiculului de transport sunt transferate de dispozitivele acestuia.
(4) Operatorul de transport rutier este obligat să pună la dispoziția conducătorului auto codul UIT primit conform prevederilor art. 8 alin. (2).
Articolul 8^3
În cazul unui transport de bunuri prevăzut la art. 1 alin. (2) conducătorul vehiculului de transport are obligația să pornească dispozitivul de poziționare înainte de începerea transportului pe teritoriul național, respectiv să oprească dispozitivul de poziționare numai după livrarea bunurilor la locul de livrare declarat pe teritoriul național sau după părăsirea teritoriului național.
18. La articolul 9, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:
(3) Utilizatorii prevăzuți la art. 8^1 sunt obligați să declare în Sistemul RO e-Transport datele referitoare la transporturile internaționale de bunuri, astfel încât să poată fi identificate prin codul UIT.
19. La articolul 10, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Conducătorul vehiculului de transport este obligat să prezinte, la solicitarea organelor competente din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală ori din cadrul Autorității Vamale Române, respectiv la solicitarea ofițerilor și agenților de poliție din cadrul Poliției Române, documentele care însoțesc transportul de bunuri care fac obiectul monitorizării prin sistemul RO e-Transport împreună cu codul UIT pus la dispoziție conform prevederilor art. 8^2 alin. (4).
20. La articolul 11, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Pentru generarea codului UIT, utilizatorii prevăzuți la art. 8 alin. (1) și la art. 8^1 pot declara în Sistemul RO e-Transport datele referitoare la transporturile de bunuri, cu maximum 3 zile calendaristice înainte de data declarată pentru începerea transportului, dar până la prezentarea în punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea în România sau la locul de import, respectiv punerea efectivă în mișcare a vehiculului, după caz.
21. După articolul 13 se introduce un nou articol, art. 13^1, cu următorul cuprins:
Articolul 13^1
(1) Următoarele fapte constituie contravenții, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:
a) nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (2) și (3), art. 11 alin. (2) și (4);
b) declararea în Sistemul RO e-Transport a unor cantități diferite de cele care fac obiectul transportului de bunuri;
c) nerespectarea prevederilor art. 8 alin. (1^1), (1^3) și (2), art. 11 alin. (3) și art. 12;
d) nerespectarea de către conducătorul vehiculului de transport a prevederilor art. 8^3 și art. 10 alin. (1);
e) nerespectarea de către operatorul de transport a prevederilor art. 8^2.
(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) se sancționează cu amendă de la 10.000 de lei la 50.000 de lei în cazul persoanelor fizice sau cu amendă de la 20.000 de lei la 100.000 de lei în cazul persoanelor juridice, precum și confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate.
(3) Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. c) și e) se sancționează cu amendă de la 10.000 de lei la 50.000 de lei în cazul persoanelor fizice sau cu amendă de la 20.000 de lei la 100.000 de lei în cazul persoanelor juridice.
(4) Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. d) se sancționează cu amendă de la 5.000 de lei la 10.000 de lei.
Articolul LXXV
(1) Prevederile art. LXXIV pct. 21 intră în vigoare la data de 1 iulie 2024;
(2) La data prevăzută la alin. (1) se abrogă prevederile art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport și de abrogare a art. XXVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul LXXVI
Legea contabilității nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 18 iunie 2008, cu modificările și completările ulterioare se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 34, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins:
(3^1) Persoanele juridice fără scop patrimonial care, în exercițiul financiar de raportare, au primit sume reprezentând subvenții, sponsorizări, sume redirecționate, conform legii, din impozitul pe profit, impozitul pe venitul microîntreprinderilor, respectiv din impozitul pe venitul datorat de persoanele fizice, precum și alte forme similare de finanțare, indiferent de valoarea cumulată a acestora, întocmesc o declarație care însoțește situațiile financiare anuale și evidențiază sumele astfel primite, respectiv utilizate.
2. La articolul 41, după punctul 4 se introduce un nou punct, pct. 4^1, cu următorul cuprins:
4^1. nerespectarea prevederilor referitoare la întocmirea declarației prevăzute la art. 34 alin. (3^1);
3. La articolul 42, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Contravențiile prevăzute la art. 41 se sancționează cu amendă după cum urmează:
a) cele prevăzute la pct. 1, cu amendă de la 2.000 lei la 20.000 lei;
b) cele prevăzute la pct. 2 lit. a), cu amendă de la 4.000 lei la 10.000 lei;
c) cele prevăzute la pct. 2 lit. b) și c), cu amendă de la 2.000 lei la 20.000 lei;
d) cele prevăzute la pct. 2 lit. d), cu amendă de la 3.000 lei la 20.000 lei;
e) cele prevăzute la pct. 2 lit. e), astfel: cele referitoare la întocmire și semnare, cu amendă de la 2.000 lei la 3.000 lei; cea referitoare la depunerea în termenul legal, cu amendă de la 300 lei la 1.000 lei, dacă perioada de întârziere este cuprinsă între 1 și 15 zile lucrătoare, cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei, dacă perioada de întârziere este cuprinsă între 16 și 30 de zile lucrătoare, și cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, dacă perioada de întârziere depășește 30 de zile lucrătoare;
f) cea prevăzută la pct. 2 lit. e^1), cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei, dacă perioada de întârziere este cuprinsă între 1 și 15 zile lucrătoare, cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei, dacă perioada de întârziere este cuprinsă între 16 și 30 de zile lucrătoare, și cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei, dacă perioada de întârziere depășește 30 de zile lucrătoare;
g) cele prevăzute la pct. 2 lit. f), cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei;
h) cele prevăzute la pct. 2 lit. g), cu amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei;
i) cea prevăzută la pct. 3, cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei;
j) cea prevăzută la pct. 4, cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei;
k) cea prevăzută la pct. 4^1, cu amendă de la 20.000 lei la 30.000 lei;
l) cea prevăzută la pct. 5, cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei;
m) cea prevăzută la pct. 6, cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei;
n) cea prevăzută la pct. 7, cu amendă de la 30.000 lei la 40.000 lei;
o) cea prevăzută la pct. 8, cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei;
p) cea prevăzută la pct. 9, cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei.

Capitolul IV Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul LXXVII
(1) Prevederile art. LXXVI pct. 1 se aplică începând cu situațiile financiare anuale aferente exercițiului financiar al anului 2023.
(2) Formatul declarației prevăzute la art. LXXVI pct. 1 se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor, emis în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Articolul LXXVIII
La data de 1 ianuarie 2024 se abrogă:
a) prevederile art. VI alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 15 iulie 2022, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 370/2022, cu modificările ulterioare;
b) prevederile referitoare la reportarea burselor private din cadrul art. II alin. (2) din Legea nr. 322/2021 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1245 din 30 decembrie 2021.
Articolul LXXIX
Termenul prevăzut la art. 3 pct. 17^1 lit. a) pct. (i) din Legea minelor nr. 85/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 27 martie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se prorogă până la data de 31 decembrie 2024.

PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Marian Neacșu
Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,
Marian-Cătălin Predoiu
Ministrul finanțelor,
Marcel-Ioan Boloș
Ministrul muncii și solidarității sociale,
Simona Bucura-Oprescu
Ministrul educației,
Ligia Deca
p. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,
Marin Țole,
secretar de stat
Ministrul mediului, apelor și pădurilor,
Mircea Fechet
Ministrul investițiilor și proiectelor europene,
Adrian Câciu
Președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale,
Alexandru Petrescu
Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,
Florin-Ionuț Barbu
Ministrul cercetării, inovării și digitalizării,
Bogdan-Gruia Ivan
Secretarul general al Guvernului,
Mircea Abrudean
p. Ministrul apărării naționale,
Eduard Bachide,
secretar de stat
Ministrul transporturilor și infrastructurii,
Sorin-Mihai Grindeanu
București, 14 decembrie 2023.
Nr. 115.

01.01.2024

www.pensii.ro