Pensie de urmas parinte decedat, pensie de urmas veteran de razboi, pensie de urmas pentru persecutii politice, deportati, stramutati….

Pensii de urmas:

  1. Pensie de urmas conform legii 263/2010 pentru sotul supravietuitor si copii decedatului ;
  2. Pensie de urmas conform OG 105/1999 -urmas copil
  3. Pensie de urmas conform OG 105/1999 -urmas sot supravietuitor
  4. Pensie de urmas conform Legii 309/2002 -urmas sot supravietuitor

1 Pensia de urmas conform legii 263/2010

Eligibili pentru acesta forma de pensionare sunt sotul supravietuitor si copii. 

Documentele necesare , după caz:

  • cerere pentru înscrierea la pensie de urmaş (Anexa nr. 8  la norme);
  • actele de stare civilă ale urmaşilor şi reprezentantului legal, după caz, original  şi copie;
  • decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original), după caz;
  • decizia de pensie/talonul de plată a pensiei, pentru cazurile în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);
  • adeverinţa de studii (elev sau student), în cazul urmaşilor copii în vârstă de peste 16 ani, în original;
  • actul doveditor al cauzei decesului, cu excepţia situaţiilor în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);
  • copie FIAM, pentru decesul cauzat de accident de muncă;
  • copie BP2 şi copie certificat medical constatator al decesului, pentru decesul cauzat de boală profesională.
  • declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că urmaşul nu a fost condamnat prin sentinţă rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului.

Pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:

  • carnetul de muncă (original si copie);
  • carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
  • carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
  • alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
  • livretul militar (original şi copie);
  • diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
  • dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
  • adeverinţă privind stagiile de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, în original;
  • adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme);
  • adeverinţă privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, grupa a II a de muncă, în condiţii de muncă speciale și deosebite, în original (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);
  • acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004;
  • alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.

În situaţia decesului asiguratului sau pensionarului, copiii şi soţul supravieţuitor  au dreptul la pensie de urmaş, în următoarele condiţii:

Copiii:

  • până la vârsta de 16 ani;
  • dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
  • pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute mai sus.

Soţul supravieţuitor:

  • la împlinirea vârstei-standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. Dacă durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus;
  • indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul l sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an;
  • indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente:

– în baza unui contract individual de muncă;

– în baza unui raport de serviciu;

– din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.

!!! Ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

  • care nu îndeplineşte condiţiile de mai sus, beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente:
    • în baza unui contract individual de muncă;
    • în baza unui raport de serviciu;
    • din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.
  • care are în îngrijire la data decesului susţinătorului unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare din activităţi dependente:
    • în baza unui contract individual de muncă;
    • în baza unui raport de serviciu;
    • din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.

!!! Ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Copiii şi soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după susţinătorul decedat pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Cuantumul pensiei de urmaş

Pensia de urmaş se calculează din:

  • pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
  • pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, inclusiv în situațiile în care era în plată cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipată sau pensie anticipată parţială.

Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat sau, după caz, din punctajul mediu anual aferent pensiei de invaliditate gradul I, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:

    • 50% – pentru un singur urmaş;
    • 75% – pentru 2 urmaşi;
    • 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.

Excepţie!!! Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.

Pensia de urmaş se cuvine de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, se acordă şi se plăteşte:

  • din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
  • de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
  • de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare, ulterior decesului susţinătorului;
  • în situaţia în care cererea a fost depusă cu depăşirea termenului de 30 de zile, pensia de urmaş se acordă şi se plăteşte de la data înregistrării cererii.

Pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:

  • carnetul de muncă (original si copie);
  • carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
  • carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie), dupa caz;
  • alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
  • livretul militar (original şi copie) dupa caz;
  • diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
  • dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
  • adeverinţă privind stagiile de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, în original;
  • adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme);
  • adeverinţă privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, grupa a II a de muncă, în condiţii de muncă speciale și deosebite, în original (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);
  • acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004;
  • alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.

Modalităţi de plată a drepturilor de pensie de urmaş

Drepturile de pensie se plătesc lunar, titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.

În funcţie de opțiune, plata pensiei se face:

  • prin mandat poştal, la domiciliul beneficiarului drepturilor de pensie;
  • în cont curent sau cont de card la una din băncile cu care Casa Naţională de Pensii Publice a încheiat convenţii pentru plata drepturilor de pensie .

Cererea de pensionare, împreună cu actele doveditoare, se depune de către solicitant la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu a persoanei îndreptățite la acordarea pensiei de urmaș.

Recalcularea şi revizuirea pensiei de urmaş

Pensia de urmaș se poate recalcula prin:

  • adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare;
  • valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, care nu au fost valorificate la stabilirea acesteia;
  • depunerea unor declaraţii rectificative, de natură a modifica veniturile şi/sau stagiile de cotizare valorificate iniţial la stabilirea acesteia.

Drepturile recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Documente necesare:

  • cerere de recalculare;
  • talon de pensie;
  • actul de identitate al solicitantului: BI/CI
  • adeverințe pentru valorificarea eventualelor venituri/sporuri cu caracter permanent/stagii de cotizare realizate anterior perioadei de 01.04.2001 și nevalorificate la stabilirea drepturilor inițiale.

!!! Nu sunt necesare adeverințe pentru perioadele de stagiu realizate ulterior datei de 01.04.2001, aceste informații fiind în evidența CNPP, în baza declaraţiei nominale de asigurare depuse de angajator.

Revizuirea pensiei de urmaș se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie  de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferenţe.

Suspendarea plăţii pensiei de urmaş

  • pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plăteşte de către celălalt stat;
  • pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă sau a Centrelor Regionale de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă;
  • pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale;
  • pensionarul urmaş, încadrat în gradul I sau II, realizează venituri lunare:
    • în baza unui contract individual de muncă;
    • în baza unui raport de serviciu;
    • din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.
  • copilul pensionar de urmaş, încadrat în gradul III de invaliditate realizează venituri lunare :
    • în baza unui contract individual de muncă, daca a depasit norma de 4 ore zilnic;
    • în baza unui raport de  serviciu, daca a depasit norma de 4 ore zilnic;
    • din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege,
  • copilul beneficiar al pensiei de urmaş cu vârsta mai mare de 16 ani, dar până la 26 de ani daca nu face dovada continuării studiilor într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, situație în care plata pensiei se suspendă cu 1 octombrie a anului în curs;
  • soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş (vezi art. 118 alin.(2) din lege), realizează venituri lunare mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat:
    • în baza unui contract individual de muncă;
    • în baza unui raport de serviciu;
    • din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.
  • soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
  • soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
  • la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Încetarea plăţii pensie de urmaş

  • pensionarul a decedat;
  • pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
  • pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
  • au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
  • au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea la INEMRCM sau a centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă;
  • au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu a mai urmat programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale;
  • copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia copiilor pensionari de urmaş încadraţi în grad de invaliditate survenită până la 16 ani sau, după caz, pe perioada studiilor până la vârsta de 26 ani.;
  • pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.

Reluarea plăţii pensiei de urmaş se face, la cerere, astfel:

  • începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
  • începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia  s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile;
  • în situaţia copiilor, pensionari de urmaş care au vârsta între 16 şi 26 de ani, ale căror drepturi au fost suspendate datorită faptului că nu au făcut dovada continuării studiilor, drepturile se repun în plată de la data începerii anului şcolar, în baza adeverinţelor de continuare a studiilor, cu respectarea termenului general de prescripţie de 3 ani;
  • de la data suspendării la cerere, numai dacă , între data suspendării şi data reluării plăţii nu a intervenit, conform legii, o altă cauză de suspendare sau de încetare a plăţii.

2. Pensie de urmas conform OG 105/1999 – urmas copil

OUG nr. 105/1999 , aprobată prin Legea nr. 189/2000,  privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive entice, completată și modificată de Legea 154/2021 :

,,Beneficiază de prevederile prezentei ordonanţe persoana, cetăţean român**), care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii din motive etnice, după cum urmează:

a) a fost deportată în ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate;
b) a fost privată de libertate în locuri de detenţie sau în lagăre de concentrare;
c) a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate;
d) a făcut parte din detaşamentele de muncă forţată;
e) a fost supravieţuitoare a trenului morţii;
f) este soţul sau soţia persoanei asasinate ori executate din motive etnice sau în urma masacrelor îndreptate împotriva populaţiei minoritare, dacă ulterior nu s-a recăsătorit;
g) a fost evacuată din locuinţa pe care o deţinea.

**) A se vedea şi Legea nr. 173/2016 privind acordarea unor drepturi persoanelor care nu mai au cetăţenie română, dar care au fost persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 13 octombrie 2016.

(2) De aceleaşi drepturi beneficiază, la cerere, şi persoanele care aveau domiciliul pe teritoriul statului român sau pe teritoriile româneşti vremelnic ocupate de către alte state, indiferent dacă localitatea în care au fost refugiate, expulzate sau strămutate se afla sub administraţie românească ori sub administraţia acelor state, ale căror cereri anterioare au fost soluţionate prin hotărâri de respingere ale comisiei prevăzute la art. 8 alin. (1) şi alin. (2).

ART. 2

(1) Persoanele care s-au aflat în situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a) şi b) au dreptul la o indemnizaţie lunară de 700 lei pentru fiecare an de deportare ori de detenţie.

(2) Persoanele care s-au aflat în situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c), d) şi g) au dreptul la o indemnizaţie lunară de 350 lei pentru fiecare an de strămutare, de muncă forţată sau de evacuare din propria locuinţă.

(3) Persoanele care s-au aflat în situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. e) au dreptul la o indemnizaţie lunară de 700 lei.***)

***) Potrivit  art. III din Legea nr. 211/2019, drepturile prevăzute la art. 2 şi 3 se acordă începând cu data de 1 ianuarie 2020.

………….

ART. 3^1

(1)  Copilul celui decedat, dispărut sau exterminat în trenul morţii, în timpul masacrelor îndreptate împotriva populaţiei minoritare, în timpul deportării în ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate, în timpul privării de libertate în locuri de detenţie sau în lagăre de concentrare, în timpul refugierii, expulzării sau strămutării în altă localitate, în timpul evacuării din locuinţa pe care o deţinea, în timp ce a făcut parte din detaşamentele de muncă forţată, are dreptul la o indemnizaţie lunară în cuantum de 175 lei.

(2) Copilul minor la data la care unul sau ambii părinţi s-au aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-e) şi g), precum şi copilul născut în perioada în care unul sau ambii părinţi s-au aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-e) şi g) au dreptul la o indemnizaţie lunară în acelaşi cuantum cu indemnizaţia de care ar fi beneficiat părintele lor decedat, stabilită conform prevederilor art. 2 la data depunerii cererii de către copil.

(3)  Copilul născut după încetarea situaţiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-e) şi g) are dreptul la o indemnizaţie lunară în cuantum de 50% din indemnizaţia de care ar fi beneficiat părintele său decedat, stabilită conform prevederilor art. 2 la data depunerii cererii de către copil.

(4) Copilul care s-a aflat atât în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1)-(3), cât şi în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-e) şi g) beneficiază de indemnizaţia al cărei cuantum este mai mare.

(5) La stabilirea indemnizaţiei prevăzute la alin. (2) sau (3), în situaţia în care ambii părinţi ai copilului s-au aflat în situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-e) şi g), copilul are dreptul la indemnizaţia al cărei cuantum este mai mare.

(6) De prevederile alin. (2)-(5) beneficiază în mod corespunzător şi copilul celui decedat după încetarea situaţiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-e) şi g), în situaţia în care părintele său, deşi ar fi avut dreptul, nu a beneficiat de prevederile prezentei ordonanţe.

(la 10-06-2021 Actul a fost completat de  Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 154 din 4 iunie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 573 din 07 iunie 2021)

──────────

>Art. II din LEGEA nr. 154 din 4 iunie 2021, publicată în monitorul Oficial nr. 573 din 7 iunie 2021, prevede:

”Articolul II

(1) Prin derogare de la prevederile art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, drepturile stabilite potrivit art. 3^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se acordă şi se plătesc începând cu data de 1 ianuarie 2022.”

————————————————————————-

,, ART. 9

Prevederile prezentei ordonanţe nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracţiuni contra păcii şi omenirii, celor care înainte de 23 august 1944 au desfăşurat o activitate fascistă în cadrul unei organizaţii sau mişcări de acest fel, celor care în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 au făcut parte din aparatul de represiune, securitate, miliţie şi din instanţele militare care au instrumentat şi au judecat procese politice ale opozanţilor regimului comunist, precum şi copiilor acestora.”

ACTELE   NECESARE ÎN FUNCȚIE DE CALITATEA SOLICITANTULUI :

ANEXA cu acte necesare indemnizație titular

O.G.nr.105/1999 modificata prin Legea nr.154/2021

Acte solicitant :

-Cerere și declarații tip (se găsesc pe site la sectiunea Formulare/Pensii  sau la ghișeul instituției);
-Actul de identitate al solicitantului ;
-Certificatul de naștere al solicitantului;
-Certificatul de căsătorie al solicitantului dacă s-a schimbat numele în urma căsătoriei;
-Hotărâri de divorț (dacă este cazul) și/sau certificate de căsătorie și deces pentru soții anteriori (dacă este cazul) pentru dovedirea evoluției numelui ;
-Extras de cont (dacă se plătește în cont);

Pentru depunerea acestor dosare documentele se prezintă în original și copie.

– dovada  încadrării în situaţiile prevăzute la art.1 din O.G. nr. 105/1999  a titularului cu acte oficiale eliberate de organele competente, cum sunt:

– acte eliberate de Crucea Roşie Internaţionala;

– acte eliberate de lagărele de concentrare;

– livrete militare sau adeverinţe eliberate de U.M. 02405 Piteşti, pentru persoanele care au fost în detașamentele de munca obligatorie;

– carnet/foi de pontaj privind zilele de munca obligatorie;

– carnet de identitate privind pe cei deportați în Moghilev;

– adeverinţe eliberate de Arhivele Naţionale Romane sau de direcţiile judeţene ale acestora, ordine, dispoziţii etc.;

– buletine de evidență a populaţiei, eliberate de postul de jandarmi din localitatea respectiva din Transnistria;

– acte eliberate de primăria oraşelor respective;

– certificate sau adeverinţe de la autorităţile militare ori civile româneşti;

– adeverinţe eliberate de alte autorităţi din Transnistria;

– alte asemenea acte oficiale.

Dovedirea încadrării in situațiile prevăzute de art.1 din OG nr. 105/1999 se poate proba cu martori, limitativ doar în următoarele cazuri:

-din actele oficiale rezulta doar data de început a perioadei de persecuție se poate proba cu martori stabilirea intervalului de timp pentru care se solicita drepturi conform legii.
-când instituțiile de mai sus atestă lipsa actelor oficiale, dovada persecuției etnice se poate face prin declaraţie cu martori.
-Declaratia pe propria raspundere că se respectă prevederile art.9 din Legea nr. 154/2021 „Prevederile prezentei ordonanţe nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracţiuni contra păcii şi omenirii, celor care înainte de 23 august 1944 au desfăşurat o activitate fascistă în cadrul unei organizaţii sau mişcări de acest fel, celor care în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 au făcut parte din aparatul de represiune, securitate, miliţie şi din instanţele militare care au instrumentat şi au judecat procese politice ale opozanţilor regimului comunist, precum şi copiilor acestora.”,
Cererile pentru acordarea drepturilor prevăzute de O.G.nr.105/1999, aprobată prin Legea 189/2000, modificată și completată prin Legea nr.154/2021 se depun personal  la Casa Județeană/Sectoriala de Pensii

În situația în care din motive întemeiate solicitantul nu se poate prezenta personal actele se pot depune prin mandatar desemnat prin procură notarială.

Pentru persoanele cu domiciliul in străinătate :

-Cererile însoțite de actele necesare se depun la Casa Județeană de Pensii a județului în care a avut ultimul domiciliu în România;
-Documentele care se transmit prin poșta electronică la adresa de e-mail  vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitant, și ulterior vor fi prezentate în originalde către solicitant sau mandatarul acestuia la Casa Județeană/Sectoriala de Pensii , în vederea aplicării vizei “conform cu originalul” pe fiecare înscris în parte;
Suplimentar la cerere se va anexa  dovada ultimului domiciliu în România,respectiv cartea de identitate și procura mandatarului, când cererea este depusă prin mandatar sau  certificat de viață
COMISIA PENTRU  APLICAREA LEGII 189/2000 CU MODIFICĂRILE ȘI COMPLETĂRILE ULTERIOARE

ANEXA cu acte necesare indemnizație urmași(soţ supravieţuitor)

O.G.nr.105/1999 modificata prin Legea nr.154/2021

Acte solicitant :

Cerere și declarații tip (se găsesc pe site la sectiunea Formulare/Pensii sau la ghișeul instituției);
Certificatul de deces al soţului;
Actul de identitate al solicitantului;
Certificatul de naștere al solicitantului;
Certificatul de căsătorie al solicitantului;
Hotărâri de divorț (dacă este cazul) și/sau certificate de căsătorie și deces pentru soții anteriori (dacă este cazul) pentru dovedirea evoluției numelui ;
Copie hotărâre și decizie/cupon de pensie prin care s-a plătit indemnizația în drepturile prevăzute de Legea nr.189/2000 pentru sotul decedat ;
Pentru depunerea acestor dosare documentele se prezintă în original și copie.

OBS: În situația în care deși ați depus toate eforturile pentru a găsi măcar unul din actele enumerate ale soţului decedat și sunteți în imposibilitatea de a le depune NU TREBUIE SĂ SOLICITAȚI COPIE DE LA CASA DE PENSII, dosarul poate fi depus, iar la momentul analizării acestuia casa de pensii va identifica actele din dosarele pasive al susţinatorului decedat pentru a putea fi soluționat.

-Declarație pe proprie răspundere pentru persoanele care nu mai dețin hotărârea ( original sau copie) persoanei decedate;
-Extras de cont (dacă se plătește în cont);
-Declaratia pe propria raspundere că se respectă prevederile art.9 din Legea nr. 154/2021 „Prevederile prezentei ordonanţe nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracţiuni contra păcii şi omenirii, celor care înainte de 23 august 1944 au desfăşurat o activitate fascistă în cadrul unei organizaţii sau mişcări de acest fel, celor care în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 au făcut parte din aparatul de represiune, securitate, miliţie şi din instanţele militare care au instrumentat şi au judecat procese politice ale opozanţilor regimului comunist, precum şi copiilor acestora.”,
Cererile pentru acordarea drepturilor prevăzute de O.G.nr.105/1999, aprobată prin Legea 189/2000, modificată și completată prin Legea nr.154/2021 se depun personal  la Casa  de Pensii.

În situația în care din motive întemeiate solicitantul nu se poate prezenta personal actele se pot depune prin mandatar desemnat prin procură notarială.

Pentru persoanele cu domiciliul in străinătate :

Cererile însoțite de actele necesare se depun la Casa Județeană de Pensii a județului în care a avut ultimul domiciliu în România;
Documentele care se transmit prin poșta electronică la adresa de e-mail  vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitant, și ulterior vor fi prezentate în originalde către solicitant sau mandatarul acestuia la Casa  de Pensii , în vederea aplicării vizei “conform cu originalul” pe fiecare înscris în parte;
Suplimentar la cerere se va anexa  dovada ultimului domiciliu în România, respectiv cartea de identitate și procura mandatarului, când cererea este depusă prin mandatar sau  certificat de viață

Acte necesare dovedirii calității de persecutat din motive etnice al soţului solicitantului, care la data decesului nu avea stabilită calitatea de beneficiar al O.G. nr.105/1999:

În situația în care soţul a decedat după încetarea situațiilor prevăzute la art. 1 alin. (1)lit. a)-e) și g) și nu a beneficiat de prevederile ordonanţei O.G. nr. 105/1999, copilul acestuia va trebui să facă  dovada  încadrării în situaţiile prevăzute la art. 1  a titularului decedat cu acte oficiale eliberate de organele competente, cum sunt:

– acte eliberate de Crucea Roşie Internaţionala;

– acte eliberate de lagărele de concentrare;

– livrete militare sau adeverinţe eliberate de U.M. 02405 Piteşti, pentru persoanele care au fost în detașamentele de munca obligatorie;

– carnet/foi de pontaj privind zilele de munca obligatorie;

– carnet de identitate privind pe cei deportați în Moghilev;

– adeverinţe eliberate de Arhivele Naţionale Romane sau de direcţiile judeţene ale acestora, ordine, dispoziţii etc.;

– buletine de evidență a populaţiei, eliberate de postul de jandarmi din localitatea respectiva din Transnistria;

– acte eliberate de primăria oraşelor respective;

– certificate sau adeverinţe de la autorităţile militare ori civile româneşti;

– adeverinţe eliberate de alte autorităţi din Transnistria;

– alte asemenea acte oficiale.

ovedirea încadrării in situațiile prevăzute de art.1 din OG nr. 105/1999 se poate proba cu martori, limitativ doar în următoarele cazuri:

-din actele oficiale rezulta doar data de început a perioadei de persecuție se poate proba cu martori stabilirea intervalului de timp pentru care se solicita drepturi conform legii.
-când instituțiile de mai sus atestă lipsa actelor oficiale, dovada persecuției etnice se poate face prin declaraţie cu martori.
COMISIA PENTRU  APLICAREA LEGII 189/2000 CU MODIFICĂRILE ȘI COMPLETĂRILE ULTERIOARE

ANEXA cu acte necesare indemnizație urmași(copil)

O.G.nr.105/1999 modificata prin Legea nr.154/2021

Acte solicitant :

Cerere și declarații tip (se găsesc pe site la sectiunea Formulare/Pensii  sau la ghișeul instituției);
Certificatul de deces al părintelui;
Actul de identitate al solicitantului;
Certificatul de naștere al solicitantului;
Certificatul de căsătorie al solicitantului dacă s-a schimbat numele în urma căsătoriei;
Hotărâri de divorț (dacă este cazul) și/sau certificate de căsătorie și deces pentru soții anteriori (dacă este cazul) pentru dovedirea evoluției numelui ;
Copie hotărâre și decizie/cupon de pensie prin care s-a plătit indemnizația în drepturile prevăzute de Legea nr.189/2000 pentru părintele decedat;
Pentru depunerea acestor dosare documentele se prezintă în original și copie.

    Declarație pe proprie răspundere pentru persoanele care nu mai dețin hotărârea ( original sau copie) persoanei decedate ( părintele decedat) ;
 Extras de cont (dacă se plătește în cont);
 Declaratia pe propria raspundere că se respectă prevederile art.9 din Legea nr. 154/2021 „Prevederile prezentei ordonanţe nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracţiuni contra păcii şi omenirii, celor care înainte de 23 august 1944 au desfăşurat o activitate fascistă în cadrul unei organizaţii sau mişcări de acest fel, celor care în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 au făcut parte din aparatul de represiune, securitate, miliţie şi din instanţele militare care au instrumentat şi au judecat procese politice ale opozanţilor regimului comunist, precum şi copiilor acestora.”,
Cererile pentru acordarea drepturilor prevăzute de O.G.nr.105/1999, aprobată prin Legea 189/2000, modificată și completată prin Legea nr.154/2021 se depun personal  la Casa  de Pensii.

În situația în care din motive întemeiate solicitantul nu se poate prezenta personal actele se pot depune prin mandatar desemnat prin procură notarială.

Pentru persoanele cu domiciliul in străinătate :

Cererile însoțite de actele necesare se depun la Casa Județeană de Pensii a județului în care a avut ultimul domiciliu în România;
Documentele care se transmit prin poșta electronică la adresa de e-mail  vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitant, și ulterior vor fi prezentate în originalde către solicitant sau mandatarul acestuia la Casa de Pensii, în vederea aplicării vizei “conform cu originalul” pe fiecare înscris în parte;
Suplimentar la cerere se va anexa  dovada ultimului domiciliu în România,respectiv cartea de identitate și procura mandatarului, când cererea este depusă prin mandatar sau  certificat de viață
Mențiune: se primesc doar dosarele complete, ce conțin toate actele arătate mai sus. Având în vedere că drepturile  prevăzute de Legea 154/2021 se acordă şi se plătesc începând cu data de 1 ianuarie 2022, există timpul necesar constituirii dosarului.

Acte necesare dovedirii calității de persecutat din motive etnice al părintelui/ părinților solicitantului, care la data decesului nu avea stabilită calitatea de beneficiar al O.G. nr.105/1999:

În situația în care părintele său a decedat după încetarea situațiilor prevăzute la art. 1 alin. (1)lit. a)-e) și g) și nu a beneficiat de prevederile ordonanţei O.G. nr. 105/1999, copilul acestuia va trebui să facă  dovada  încadrării în situaţiile prevăzute la art. 1  a titularului decedat cu acte oficiale eliberate de organele competente, cum sunt:

– acte eliberate de Crucea Roşie Internaţionala;

– acte eliberate de lagărele de concentrare;

– livrete militare sau adeverinţe eliberate de U.M. 02405 Piteşti, pentru persoanele care au fost în detașamentele de munca obligatorie;

– carnet/foi de pontaj privind zilele de munca obligatorie;

– carnet de identitate privind pe cei deportați în Moghilev;

– adeverinţe eliberate de Arhivele Naţionale Romane sau de direcţiile judeţene ale acestora, ordine, dispoziţii etc.;

– buletine de evidență a populaţiei, eliberate de postul de jandarmi din localitatea respectiva din Transnistria;

– acte eliberate de primăria oraşelor respective;

– certificate sau adeverinţe de la autorităţile militare ori civile româneşti;

– adeverinţe eliberate de alte autorităţi din Transnistria;

– alte asemenea acte oficiale.

ovedirea încadrării in situațiile prevăzute de art.1 din OG nr. 105/1999 se poate proba cu martori, limitativ doar în următoarele cazuri:

-din actele oficiale rezulta doar data de început a perioadei de persecuție se poate proba cu martori stabilirea intervalului de timp pentru care se solicita drepturi conform legii.
-când instituțiile de mai sus atestă lipsa actelor oficiale, dovada persecuției etnice se poate face prin declaraţie cu martori.
COMISIA PENTRU  APLICAREA LEGII 189/2000 CU MODIFICĂRILE ȘI COMPLETĂRILE ULTERIOARE

II.  Legea nr. 49/1991 și legea nr. 44/1994 privind veteranii, invalizii și văduvele de război

Veterani de război

Condiții:

–     au participat la primul sau al doilea război mondial în armata română și s-au aflat în una din situațiile:

au luptat în unități militare – subunități, mari unități sau comandamente – la diferite eșaloane ori au făcut parte din formațiunile logistice, astfel cum sunt prevăzute în Nomenclatorul marelui Stat Major;
au acționat în unitățile speciale din zona interioară la dezamorsarea proiectilelor, precum și la curățarea teritoriului de mine până la 31 decembrie 1946; 
au fost comandanți militari sau comandanți ai gărzilor militare ori membri în comisiile militare de control și recepție în întreprinderi furnizoare de material de război, prevăzute în Nomenclatorul marelui Stat Major; 
au luptat pe teritoriul național vremelnic ocupat de inamic, împotriva acestuia, în unități ori formațiuni constituite, recunoscute ca atare de marele Stat Major; 
au făcut parte din justiția militară, poliția militară, jandarmerie, din unități de pompieri militari și companii de politie din cadrul Ministerului de Interne, care au acționat în zona de operațiuni ori s-au aflat în unități sau formațiuni constituite și au acționat în timpul războiului, în perioadele arătate în Nomenclatorul marelui Stat Major; 

–          sunt cetățenii romani din orice teritoriu care s-au înrolat voluntar și au luptat în rândurile armatelor Națiunilor Unite;

–          sunt locuitorii din provinciile romanești, vremelnic ocupate în perioada 1940-1945, care au fost incorporați sau mobilizați în mod obligatoriu și au luptat în armatele altor state, în cazul în care și-au păstrat sau redobândit cetățenia română și domiciliul în România;

–          sunt persoanele de naționalitate germană care au fost încadrate obligatoriu în unități ale armatei germane, în cazul în care și-au păstrat sau redobândit cetățenia română și domiciliul în România.

Invalizi de război

–          sunt veteranii de război care a suferit prin rănire sau accidentare în timpul sau din cauza războiului o invaliditate atestată printr-un act medical legal.

Prizonieri de război

–          sunt persoanele capturate de inamic în cursul operațiunilor de război, indiferent dacă a fost combatanți sau necombatanți, precum și cea asimilată cu aceasta potrivit convențiilor internaționale la care România este parte;

–          sunt persoanele care, după încetarea ostilităților, la 23 august 1944, au fost dezarmate de trupele sovietice sau germane, sau, chiar nedezarmate, au fost internate în lagăre de prizonieri;

–          elevii școlilor militare de ofițeri, subofițeri și maiștri militari, trimiși la studii în Germania, precum și soldații și cadrele aflate în aceasta țară la specializare, considerați prizonieri de război de către autoritățile germane la 23 august 1944.

Văduvele de război

–          soțiile supraviețuitoare nerecăsătorite a celui decedat pe front.

Soțiile supraviețuitoare de veteran

–          soțiile supraviețuitoare nerecăsătorite a celui care a luptat pe front, ulterior decedat.

Excepții 

Nu face obiectul legii persoana care:
– a comis acte de trădare de patrie ori a acceptat sa fie folosită de inamic ca spion sau agent de diversiune pe teritoriul țării, fapte constatate printr-o hotărâre judecătoreasca rămasă definitiva;
– a luptat ca voluntar în armate străine împotriva țării sau a Națiunilor Unite ori a săvârșit acte de teroare și crime împotriva populației autohtone din teritoriile vremelnic ocupate de inamic;
– a dezertat din armata română în timpul războiului;
– a obținut actul doveditor prevazut la art. 5 alin. 1 prin declarații false ori prin manopere dolosive constatate prin hotărâre judecătoreasca rămasă definitivă sau când hotărârea comisiei de reconstituire dată în condițiile art. 5 alin. 4 a fost anulată.
Acte doveditoare

1. Pentru veteranii de război
– adeverința eliberată de Asociația Națională a Veteranilor de Război;
– livretul militar completat, în caz de nevoie, cu acte oficiale eliberate de către organele stabilite de acest minister.
În cazurile în care, din diferite motive, cei îndreptățiți nu posedă livret militar ori nu li se poate elibera dovada necesară datorită inexistenței sau distrugerii arhivelor, confirmată în scris, calitatea de veteran de război se va determina de către comisiile de reconstituire, cu martori, în conditiile prevăzute de lege și de metodologia stabilită, în acest scop, de Ministerul Apărării Naționale.
2. Pentru invalizii de război
– procesul – verbal de clasare al comisiei medico-militare care a funcționat până la 9 mai 1947 sau certificatele medicale emise de comisiile de expertiză medico-militare;
– procesul – verbal de accident sau actul constatator al accidentului emis de organele locale;
– adeverința eliberată de fostul sfat popular sau de actualele consilii locale, pe baza evidențelor existente la data accidentării;
– acte de internare în spital, precum și orice alte dovezi oficiale din care să rezulte că accidentul s-a întâmplat din cauza acțiunii mijloacelor de luptă;
– decizia medicală de încadrare în gradul II, III sau de ne-încadrare în grad de invaliditate pentru persoanele care au avut decizii administrative de respingere.
3. Pentru prizonierii de război
– livretul militar, precum și în orice alt document emis de Ministerul Apărării Naționale ori de organul la care au fost reținuți.
4. Pentru soția supraviețuitoare de război
– legitimația veteranului de război decedat
– brevet de veteran
– talonul de pensie al veteranului (indemnizație)

Acte necesare

– dovezi
– certificat de naștere (original și copie)
– certificat de căsătorie (original și copie)
– buletin de identitate (original și copie)
– certificat de deces al soțului și declarație de ne-recăsătorire (în cazul soției supraviețuitoare)
– cupon de pensie
– dosar cu șină
– cerere
Dosarul se depune la sediul Asociației Naționale a Veteranilor de Război .

Drepturi

Timpul participării în război, perioadele de spitalizare și de concedii medicale, ca urmare a rănilor suferite în război, se considera vechime în muncă sau în serviciu, la calcularea pensiei, indiferent de teatrul de operațiuni pe care au luptat.
1. Veteranii
– beneficiază de indemnizații și de sporul lunar proporțional cu timpul cât au luptat în război, potrivit legii.
2. Văduvele de război
– de aceste indemnizații beneficiază și văduvele de război care nu s-au recăsătorit, cu excepția sporului lunar menționat la alineatul precedent.
– văduvele de război care are dreptul la pensia I.O.V.R. în condițiile legii primește, pe lângă aceasta pensie, și pensia de asigurări sociale.
3. Soția supraviețuitoare a veteranului de război
– beneficiază de jumătate din indemnizația de veteran de război și din rentă lunară, precum și de jumătate din numărul călătoriilor gratuite la care avea ori trebuia să aibă dreptul, potrivit legii, soțul decedat.
– vor beneficia de 100% din indemnizația de veteran de război, dacă soții acestora înaintea decesului nu au fost decorați cu ordine sau medalii de război ori cu Medalia „Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial 1941-1945”.
4. Invalizii de război
– beneficiază de diverse sume conform gradului I, II sau l III de invaliditate.
5. Văduvele veteranilor invalizi de război, decorați
– beneficiază de diverse sume conform gradului I, II sau l III de invaliditate al soțului decedat.
6. Veteranii de război, cărora le-au fost acordate ordine și medalii
– veteranii decorați cu Ordinul Mihai Viteazul, beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu solda de bază a unui sublocotenent, compusă din solda de grad și solda de funcție la minim;
– veteranii decorați cu Ordinul Virtutea Aeronautică cu spade, clasa Cavaler, beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu solda de grad a unui sublocotenent .
– veteranii decorați cu Ordinul Steaua României cu spade și panglică de Virtute Militară sau cu Ordinul Steaua României cu spade, Ordinul Virtutea Aeronautica cu spade, Ordinul Coroana României cu spade și panglică de Virtute Militară sau Ordinul Coroana României cu spade, Ordinul Crucea Regina Maria, Medalia Virtutea Militară de Război, Medalia Virtutea Maritimă, Medalia Virtutea Aeronautică sau Medalia Aeronautică, Medalia Serviciul Credincios cu spade, Medalia Bărbăție și Credință cu spade, Crucea Serviciul Credincios cu spade, Crucea Meritul Sanitar și Medalia Virtutea Ostășească beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 75% din solda de grad a unui sublocotenent .
„Crucea comemorativă”
– veteranii de război care nu sunt decorați cu ordine, medalii sau cruci de război , dar cărora le-a fost conferită Medalia „Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941-1945” beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent .
– văduvele de veterani care nu s-au recăsătorit beneficiază de 50% din rentă amintită mai sus.
Facilități

– câte 12 călătorii gratuite, dus-întors, sau 24 călătorii simple, în cursul unui an calendaristic, la clasa I pe calea ferată, la tren de orice rang, pentru marii mutilați, pentru invalizii de război, precum și pentru veteranii de război decorați cu ordine și medalii.
Veteranii de război nedecorați, precum și văduvele de război au dreptul, în cursul unui an calendaristic, la 6 călătorii interne gratuite, dus-întors, sau la 12 călătorii simple pe calea ferată, la tren de orice rang. Generalii și ofițerii călătoresc la clasa I, iar ceilalți veterani de război nedecorați și văduvele de război, la clasa a II-a.
Veteranii de război și văduvele de război care locuiesc în mediul rural au dreptul în cursul unui an calendaristic la 12 călătorii interne dus-întors gratuite pe mijloacele de transport auto, dacă nu există posibilitatea să călătorească pe calea ferată, sau la 12 călătorii interne gratuite dus-întors pe căile fluviale, la alegere.
În cadrul numărului de călătorii stabilit pentru titulari, aceștia le pot folosi și pentru însoțitori.
Însoțitorii marilor mutilați și ai invalizilor de gradul I beneficiază de aceleași drepturi de transport gratuit și la aceeași clasă ca și titularii drepturilor ai căror însoțitori sunt;
– gratuități pe mijloacele de transport în comun în mediul urban (metrou, tramvai, troleibuz, autobuz);
– prioritate la repartizarea și închirierea locuințelor din fondul locativ de stat;
– prioritate în acordarea de credite pentru construirea sau cumpărarea de locuințe în condiții avantajoase;
– scutirea de plata impozitelor și taxelor locale. Aceste scutiri se aplică și văduvelor ne-recăsătorite ale veteranilor de război;
– scutirea de plata abonamentului unui post telefonic, precum și a abonamentelor de radio și televiziune. Aceste scutiri se aplică în proporție de 50% și văduvelor supraviețuitoare ale veteranilor de război, care nu s-au recăsătorit;
– acordarea unui ajutor anual pentru acoperirea unei părți din costul chiriei, energiei electrice și energiei termice, aprovizionării cu combustibil lichid, solid sau gaze naturale, după caz – pentru nevoi casnice, al cărui cuantum se va stabili, în funcție de evoluția prețurilor, prin Hotărâre a Guvernului, pe baza propunerilor asociațiilor veteranilor de război. Ajutorul anual se va asigura prin organele care efectuează plata indemnizațiilor de veteran de război, din fondurile puse la dispoziție în acest scop de la bugetul de stat;
– asigurarea gratuit a 4 m.c. lemne de foc sau echivalent cărbuni pentru marii mutilați de război din mediul rural și urban care folosesc asemenea combustibil;
– asigurarea de facilități la obținerea buteliilor de aragaz;
– asistență medicală gratuită în toate instituțiile medicale civile de stat sau militare și asigurarea de medicamente gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cat și pe timpul spitalizării;
– bilete de tratament gratuite, în stațiunile balneoclimaterice, pe baza reglementărilor stabilite de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și de Ministerul Sănătății și Familiei, în limita a minimum 4% din numărul total al veteranilor, văduvelor de război și văduvelor veteranilor de război; contravaloarea biletelor asigurate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, în limita plafonului de 3% din numărul veteranilor, văduvelor acestora și al văduvelor de război, se suportă din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat și se distribuie prin casele teritoriale de pensii, iar contravaloarea biletelor asigurate de Ministerul Sănătății și Familiei, în limita a minimum 1% din numărul veteranilor, văduvelor acestora și al văduvelor de război, se suportă din Fondul de asigurări sociale de sănătate și se distribuie prin casele de asigurări de sănătate județene.
Din numărul total de bilete gratuite primite de asociațiile de veterani de război 10% vor fi repartizate văduvelor de război care nu s-au recăsătorit;
– obținerea gratuită de către invalizii de război a protezelor care se acordă conform contractului-cadru adoptat în baza legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997. De aceleași drepturi beneficiază și veteranii de război, a căror stare de sănătate s-a înrăutățit datorită împrejurărilor în care au participat pe front, pe baza recomandărilor medicale;
– reduceri cu 50% ale costului biletelor de intrare la toate spectacolele, iar la serbările naționale li se vor rezerva 5% din totalul locurilor;
– acces gratuit la manifestările cultural-sportive organizate de unitățile Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne;
– accesul la Cercul Militar Național, la cercurile militare de garnizoană, la casele de cultură, la căminele de garnizoană, la restaurantele și popotele aparținând Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne, precum și la locurile de agrement ale acestora în aceleași condiții ca și cadrele active.
– pot benefica, la cerere și în condițiile legii, de internare în centre de îngrijire și asistență și în alte așezăminte de ocrotiri sociale ce se vor mai înființa.
– li se asigură în mod gratuit locuri de înhumare în cimitirele militare și civile sau incinerare, după caz. Veteranilor de război li se asigură funeralii cu onoruri militare, potrivit gradului avut la data decesului, conform reglementărilor în vigoare pentru cadrele militare active. Slujbele religioase se asigură gratuit de către capelani în garnizoanele militare.
III. Legea nr. 309/2002

Beneficiari – condiții:
·  este cetățean roman și a efectuat stagiul militar în detașamentele de munca din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 14 Ianuarie 1950 – 28 Februarie 1961. Prin stagiu militar se înțelege perioada dintre data incorporării și data trecerii în rezervă sau data lăsării la vatră.
·  este soția ne-recăsătorita a celui decedat aflat în categoria de mai sus

Acte doveditoare:
– livret militar (original și copie)
– certificat de naștere (original și copie)
– certificat de căsătorie (original și copie)
– buletin de identitate (original și copie)
– certificat de deces (în cazul soției supraviețuitoare)
– cerere
– cupon de pensie
– dosar cu șină
Alte acte:
Se mai pot solicita, în funcție de claritatea mențiunilor din livret , și alte acte:
– de la Arhivele Naționale București (pentru cei născuți până în 1926 inclusiv)
– de la U.M. 02405 Pitești (pentru cei născuți între 1927-1935)
– de la Centrul Militar Județean (pentru cei născuți după 1936 inclusiv).
Cererile se depun la sediul Casei  de Pensii.

Drepturi
– titularii au dreptul la o indemnizație lunară, neimpozabilă, indexabilă anual pentru fiecare lună de stagiu militar, în prezent această indemnizație este de 2.53 lei
– soția celui decedat are dreptul la o indemnizație lunara neimpozabilă egala cu 50% din indemnizația ce s-ar fi cuvenit soțului decedat în funcție de perioada de stagiu militar
– asistență medicală și medicamente în mod gratuit, atât în tratamentul ambulatoriu, cat și în timpul spitalizării și scutirea de la plata taxei de abonament la radio și televizor.
Aceste drepturi se acorda cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei a depunerii cererii.
IV. Legea nr .8/2006

Legea reglementează dreptul la o indemnizație lunară în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.

Cuantumul indemnizației reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării, dar nu poate depăși două salarii de baza minime brute pe țară, garantate în plată. Cuantumul indemnizației se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de pensie.

Indemnizaţia nu se acordă persoanelor prevăzute la alin. (1) care beneficiază de indemnizația acordată potrivit legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit, cu modificările ulterioare.

Indemnizaţia lunară prevăzută de prezenta lege se acordă, la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea la casa teritorială de pensii.

Acte doveditoare:
– cerere-tip
– cupon de pensie
– legitimația de membru a uniunii de creatori (original și copie)

– copie act identitate
– adeverință eliberata de uniunea de creatori în original
Cererile se depun la sediul Casei de Pensii.

pagina in lucru …..

 

Lasă un comentariu