LEGE nr. 164 din 7 aprilie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) privind pensiile militare de stat (actualizată până la data de 16 ianuarie 2009*)

*) Textul republicat al legii a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 748 din 14 octombrie 2002. Aceasta este forma actualizată de S.C. „Centrul Teritorial de Calcul Electronic” S.A. Piatra-Neamţ până la data de 16 ianuarie 2009, cu modificările şi completările aduse de: HOTĂRÂREA nr. 1.301 din 20 noiembrie 2002; HOTĂRÂREA nr. 218 din 27 februarie 2003; HOTĂRÂREA nr. 614 din 29 mai 2003; HOTĂRÂREA nr. 1.006 din 22 august 2003; LEGEA nr. 479 din 12 noiembrie 2003; HOTĂRÂREA nr. 1.383 din 27 noiembrie 2003; LEGEA nr. 555 din 18 decembrie 2003; HOTĂRÂREA nr. 263 din 26 februarie 2004; HOTĂRÂREA nr. 808 din 27 mai 2004; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 10 noiembrie 2004; LEGEA nr. 90 din 3 aprilie 2007****); ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 77 din 28 iunie 2007; LEGEA nr. 14 din 14 februarie 2008; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 230 din 30 decembrie 2008; DECIZIA nr. 82 din 15 ianuarie 2009.
Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2009 a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi s-a constatat că ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 230 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 5 ianuarie 2009 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu este contrară art. 115 alin. (6) din Constituţie.

Capitolul I Dispoziţii generale


Articolul 1

(1) Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru cadrele militare este garantat de stat şi se exercită în condiţiile prezentei legi.
(2) Principiile generale prevăzute la art. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale se aplică în mod corespunzător şi pensiilor militare de stat, exceptând situaţiile în care prin prezenta lege se dispune altfel.

Articolul 2

Sistemul pensiilor militare de stat şi asigurărilor sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale acoperă riscurile activităţii militare, precum şi pierderile de venituri datorate invaliditatii, batranetii şi decesului.

Articolul 3

De prevederile prezentei legi beneficiază cadrele militare în activitate, în rezerva sau în retragere, denumite în continuare cadre militare, precum şi urmaşii acestora.

Articolul 4

În sistemul pensiilor militare de stat şi asigurărilor sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale se acordă următoarele prestaţii:
a) pensii militare de stat;
b) alte drepturi de asigurări sociale stabilite prin legi sau prin hotărâri ale Guvernului, pe baza dispoziţiilor legale aplicabile în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Articolul 5

(1) Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Roman de Informaţii asigura aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor, exercita controlul aplicării acestora şi iniţiază propuneri de acte normative în domeniu.
–––––
Alin. (1) al art. 5 a fost modificat prin înlocuirea denumirii „Ministerul Administraţiei şi Internelor” cu denumirea „Ministerul Internelor şi Reformei Administrative” conform ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 30 din 25 aprilie 2007, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 309 din 9 mai 2007 şi a denumirii „Ministerul Apărării Naţionale” cu denumirea „Ministerul Apărării”, conform LEGII nr. 346 din 21 iulie 2006, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 28 iulie 2006.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008 s-a dispus reorganizarea unor ministere, astfel:
„Art. 1
Se înfiinţează Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
Art. 3
Se înfiinţează Ministerul Apărării Naţionale prin reorganizarea Ministerului Apărării.”
(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale se asigura de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).
(3) Administrarea şi controlul gestionării fondurilor se realizează prin organe specializate, constituite la nivelul instituţiilor prevăzute la alin. (1).

Articolul 6

Cadrele militare pot beneficia de o singura pensie militară de stat.

Articolul 7

(1) Drepturile de pensii sunt imprescriptibile şi nu pot fi cedate total sau parţial.
(2) Plata prestaţiilor prevăzute la art. 4 se supune termenului general de prescripţie, conform legii.
(3) Obligaţiile şi prestaţiile de asigurări sociale se achită în moneda naţionala.

Articolul 8

Cadrele militare se pot asigura şi la instituţiile private de asigurări sociale în condiţiile prevăzute de lege.

Articolul 9

(1) Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea cadrelor militare pot fi:
a) normale;
b) deosebite;
c) speciale.
(2) Reglementările privind locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite şi speciale stabilite pentru sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale se aplică şi cadrelor militare care îşi desfăşoară activitatea în condiţii similare.
(3) Locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite şi speciale, specifice pentru cadrele militare**), se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, pe baza propunerilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
(4) Hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (3) va fi adoptată în termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(5) Prevederile alin. (1)-(3) sunt aplicabile, după caz, şi cadrelor militare trecute în rezervă/retragere până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Capitolul II Pensii militare de stat


Articolul 10

Sistemul pensiilor militare de stat cuprinde:
a) pensia de serviciu;
b) pensia de invaliditate;
c) pensia de urmaş.

Secţiunea 1 Pensia de serviciu


Articolul 11

Pensia de serviciu poate fi:
a) pentru limita de vârsta;
b) anticipata;
c) anticipata parţială.

Articolul 12

Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cadrele militare în activitate care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) vârsta de 55 de ani;
b) vechime minimă în serviciu de 25 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani.
––––-
Art. 12 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 77 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 444 din 29 iunie 2007.

Articolul 13

Au dreptul la pensie de serviciu anticipata cadrele militare în activitate care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 12 lit. b) şi se afla în una dintre următoarele situaţii:
a) au împlinit vârsta de 50 de ani şi sunt trecute în rezerva ca urmare a implinirii limitei de vârsta în grad prevăzută de Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare sau ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecute în rezerva sau direct în retragere ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiza medico-militară.

Articolul 14

(1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipata parţială cadrele militare în activitate, indiferent de vârsta, care au o vechime efectivă în serviciu de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani ca militar, şi care se afla în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt trecute în rezerva ca urmare a implinirii limitei de vârsta în grad prevăzută de Legea nr. 80/1995 sau ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecute în rezerva sau direct în retragere ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiza medico-militară.
(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru cadrele militare în activitate prevăzute la alin. (1) se calculează proporţional cu numărul anilor de serviciu.

Articolul 15

Cadrele militare care la data trecerii în rezervă nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime efectivă ca militar de cel puţin 15 ani, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstei de 55 de ani, proporţional cu numărul anilor de serviciu militar.
–––––
Art. 15 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 14 din 14 februarie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 127 din 19 februarie 2008.

Articolul 16

(1) Cadrele militare în activitate care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. b) sau c) beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială, astfel:
a) la împlinirea vârstei de 50 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca militar;
b) la împlinirea vârstei de 45 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca militar.
––––-
Alin. (1) al art. 16 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 77 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 444 din 29 iunie 2007.
(2) Cadrele militare în activitate care au o vechime efectivă în serviciu de 20 de ani în calitate de personal navigant pe aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament şi cercetare, supersonice, precum şi scafandrii beneficiază de pensie de serviciu anticipata sau anticipata parţială la cerere, indiferent de vârsta, dacă au o vechime de cel puţin 10 ani efectiv ca militar.

Articolul 17

Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei este perioada în care o persoană s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:
a) a avut calitatea de cadru militar în activitate;
b) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ pentru formarea cadrelor militare;
c) a fost concentrata sau mobilizata ca rezervist;
d) a fost în captivitate.
e) a avut calitatea de funcţionar public cu statut special, în instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
––––-
Lit. e) a art. 17 a fost introdusă de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 77 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 444 din 29 iunie 2007.

Articolul 18

(1) Dovada privind vechimea în serviciul militar şi celelalte elemente necesare în vederea stabilirii pensiei se face cu fişa de pensie întocmită pe baza datelor din fişa matricola sau din alte documente legale.
(2) Dovada privind vechimea în serviciu, prestat în alta calitate decât cea de militar, se face cu carnetul de muncă sau cu alte acte pe baza cărora se face pensionarea potrivit Legii nr. 19/2000.

Articolul 19

În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime în serviciu rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se intregesc la un an, iar cele mai mici se neglijează.

Articolul 20

(1) Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie şi a altor drepturi de asigurări sociale.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu.
(3) Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 17, care sunt recunoscute ca perioade de contribuţie în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei în unul dintre cele doua sisteme.

Articolul 20^1

Pentru cadrele militare care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare prevăzute la art. 15, la acordarea pensiei militare de stat se va respecta principiul potrivit căruia deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de ultimul sistem în care cel în cauză a fost asigurat.
–––––
Art. 20^1 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 14 din 14 februarie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 127 din 19 februarie 2008.

Articolul 21

(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda lunară bruta avută în ultima luna de activitate, care include solda de grad corespunzătoare la data trecerii în rezerva.
(2) În cazul în care au avut loc modificări ale soldelor de funcţie în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media soldelor lunare brute din această perioadă, mai puţin solda de grad. La media obţinută se adauga solda de grad prevăzută la alin. (1).
(3) În cazul în care modificările prevăzute la alin. (2) au fost determinate ca urmare a modificărilor actelor normative incidente, se aplică prevederile alin. (1).
––––-
Alin. (3) al art. 21 a fost introdus de pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 77 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 444 din 29 iunie 2007.
(4) Pentru cadrele militare pensionate în condiţiile art. 15 şi art. 31 alin. (2), baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.
––––-
Alin. (4) al art. 21 a fost introdus de pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 77 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 444 din 29 iunie 2007.

Articolul 22

Pensia de serviciu pentru limita de vârsta şi pensia anticipata se determina în procente din baza de calcul, astfel:
a) pentru activitatea desfăşurata în condiţii normale, 60%;
b) pentru activitatea desfăşurata în condiţii deosebite, 62%;
c) pentru activitatea desfăşurata în condiţii speciale, 64%.

Articolul 23

(1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurata în condiţii deosebite sau speciale se acordă cadrelor militare care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale. Dacă au lucrat mai puţin, la procentele corespunzătoare activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii speciale sau deosebite.
(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în asemenea condiţii:
a) 1 an şi 3 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;
b) 1 an şi 6 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;
c) 2 ani în situaţie de război sau în alte condiţii prevăzute prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 24

(1) Cadrele militare care au o vechime în serviciu mai mare de 25 de ani beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la stabilirea/actualizarea pensiei.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru pensiile militare aflate în plată la această dată, la prima actualizare, conform art. 48 alin. (1) lit. a).
–––––
Art. 24 a fost modificat de pct. 4 al articolului unic din LEGEA nr. 14 din 14 februarie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 127 din 19 februarie 2008.

Articolul 25

Pensia militară de stat stabilită şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei.
––––-
Art. 25 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 77 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 444 din 29 iunie 2007.

Articolul 26

(1) Persoanele care beneficiază de pensie militară de serviciu pot fi încadrate în munca, pe durata nedeterminată sau pe durata determinata, după caz, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare funcţiei în care sunt încadrate, inclusiv de sporul de vechime corespunzător vechimii în munca, dobândite până la data pensionării.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1), cu excepţia celor aflate în situaţiile prevăzute la art. 59 alin. (1) lit. g), pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective*).
––––-
Alin. (2) al art. 26 a fost modificat de pct. 1 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 230 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 5 ianuarie 2009.
–––––
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2009 a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi s-a constatat că ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 230 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 5 ianuarie 2009 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu este contrară art. 115 alin. (6) din Constituţie.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
În concluzie, începând cu data de 16 ianuarie 2009, întrucât Ordonanţa de urgenţă nr. 230 din 30 decembrie 2008 se suspendă de drept, şi modificările şi completările aduse de acest act asupra Legii nr. 164/2001 republicată, în speţă alin. (2) al art. 26, se suspendă, urmând să-şi înceteze efectele juridice, începând cu data de 3 martie 2009, dacă legiuitorul nu intervine pentru punerea de acord a Ordonanţei de urgenţă nr. 230 din 30 decembrie 2008 cu prevederile Constituţiei.

Secţiunea a 2-a Pensia de invaliditate


Articolul 27

Au dreptul la pensie de invaliditate cadrele militare care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă datorită:
a) producerii unor accidente în timpul şi din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar şi tuberculozei;
b) accidentelor sau bolilor care nu au legătura cu îndeplinirea serviciului militar.

Articolul 28

Pensia de invaliditate se determina în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, astfel:
a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, precum şi afectarea capacităţii de autoservire, necesitand îngrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane;
b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi fără ajutorul altei persoane;
c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, invalidul putând sa presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezerva.

Articolul 29

Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se aproba prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), cu avizul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi al Ministerului Sănătăţii.
–––––
Art. 29 a fost modificat prin înlocuirea denumirii „Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale şi Familiei” cu denumirea „Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse” conform HOTĂRÂRII nr. 381 din 25 aprilie 2007, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 287 din 2 mai 2007 şi a denumirii „Ministerul Sănătăţii” cu denumirea Ministerul Sănătăţii Publice” conform HOTĂRÂRII nr. 862 din 28 iunie 2006, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 590 din 7 iulie 2006.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008 s-a dispus reorganizarea unor ministere, astfel:
„Art. 14
Se înfiinţează Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale prin reorganizarea Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse.

Articolul 15

Se înfiinţează Ministerul Sănătăţii prin reorganizarea Ministerului Sănătăţii Publice.”

Articolul 30

(1) Încadrarea în grad de invaliditate se face de comisii de expertiza medico-militară. Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiza medico-militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naţionale, ministrul administraţiei şi internelor şi directorul Serviciului Roman de Informaţii.
(2) Comisiile de expertiza medico-militară de pe lângă spitalele militare emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de Comisia Centrala de Expertiza Medico-Militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor sau Serviciului Roman de Informaţii, după caz.
(3) Împotriva deciziilor medicale emise în condiţiile alin. (2) se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrala de Expertiza Medico-Militară.
(4) Termenul de rezolvare a contestaţiilor este de 30 de zile de la data înregistrării.
(5) Deciziile comisiilor centrale de expertiza medico-militară, date în soluţionarea contestaţiilor prevăzute la alin. (3), pot fi contestate la instanţele judecătoreşti competente, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(6) Deciziile medicale de încadrare sau de neincadrare în grade de invaliditate, necontestate în termen, rămân definitive.
–––––
Art. 30 a fost modificat prin înlocuirea denumirii „Ministerul Administraţiei şi Internelor” cu denumirea „Ministerul Internelor şi Reformei Administrative” conform ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 30 din 25 aprilie 2007, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 309 din 9 mai 2007 şi a denumirii „Ministerul Apărării Naţionale” cu denumirea „Ministerul Apărării”, conform LEGII nr. 346 din 21 iulie 2006, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 28 iulie 2006.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008 s-a dispus reorganizarea unor ministere, astfel:
„Art. 1
Se înfiinţează Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
Art. 3
Se înfiinţează Ministerul Apărării Naţionale prin reorganizarea Ministerului Apărării.”

Articolul 31

(1) Cadrele militare în activitate care şi-au pierdut capacitatea de muncă datorită unor accidente sau unor boli care nu au legătura cu îndeplinirea serviciului militar beneficiază de pensia de invaliditate numai dacă îndeplinesc cel puţin jumătate din condiţiile de vechime în serviciu, în raport cu vârsta, după cum urmează:
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
      Vârsta cadrului militar Vechimea în serviciu realizată
 în momentul ivirii invaliditatii anterior ivirii invaliditatii (ani)
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
            sub 25 de ani 5
            25-31 de ani 8
            31-37 de ani 11
            37-43 de ani 14
            43-49 de ani 18
            49-55 de ani 22
            peste 55 de ani 25
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
(2) Au dreptul la pensie militară de invaliditate şi cei care la data ivirii invaliditatii nu mai aveau calitatea de cadru militar în activitate, dar îndeplinesc condiţia de vechime în serviciu prevăzută la alin. (1).

Articolul 32

În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident în timpul şi din cauza serviciului sau a unui accident asimilat acestuia, a unor boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar sau tuberculozei, pensia de invaliditate se acordă indiferent de vechimea în serviciu.

Articolul 33

(1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte proporţional cu numărul anilor de serviciu, conform prevederilor art. 22-24.
(2) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea în serviciu efectiv realizată se adauga, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii complete, următoarele procente:
a) 1% pentru invaliditate de gradul I;
b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;
c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.
(3) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 31, va fi diminuat după cum urmează:
a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;
b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;
c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.

Articolul 34

Pensionării încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizaţie de însoţitor, în afară pensiei, în cuantumul stabilit pentru această categorie în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Articolul 35

(1) Pensionării de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale la intervale de 6-12 luni, la termenele stabilite de comisiile de expertiza medico-militară.
(2) După fiecare revizuire comisiile de expertiza medicomilitara emit o noua decizie medicală prin care se stabileşte, după caz:
a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) încetarea calităţii de pensionar de invaliditate ca urmare a redobandirii capacităţii de muncă.
(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifica sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia de revizuire medicală.
(4) Neprezentarea la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală.
(5) Revizuirea medicală periodică se poate face şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat în termenul de revizuire, dar numai până la împlinirea vârstei de 55 de ani.
(6) Nu sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionării de invaliditate care:
a) prezintă invaliditati ireversibile;
b) au împlinit vârsta prevăzută la alin. (5);
c) beneficiază de pensie în condiţiile art. 13 lit. b) şi ale art. 14 lit. b).

Articolul 36

La împlinirea vârstelor prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei militare de serviciu pentru limita de vârsta pensionării de invaliditate pot opta pentru pensia care îi avantajeaza. Beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I îşi menţin dreptul la indemnizaţia de însoţitor, indiferent de pensia pentru care optează.

Secţiunea a 3-a Pensia de urmaş


Articolul 37

Au dreptul la pensie de urmaş copiii şi soţul supravieţuitor, dacă persoana decedata era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii militare de stat.

Articolul 38

Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;
b) dacă îşi continua studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) dacă sunt elevi sau studenţi militari ai instituţiilor militare sau civile de învăţământ, până la obţinerea primului grad de ofiţeri, maistru militar sau subofiţer, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
d) pe toată durata invaliditatii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se afla în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a), b) sau c).

Articolul 39

(1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei de 55 de ani, dacă a avut cel puţin 15 ani de căsătorie cu persoana decedată şi nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât jumătate din salariul mediu brut pe economie.
–––––
Alin. (1) al art. 39 a fost modificat de pct. 5 al articolului unic din LEGEA nr. 14 din 14 februarie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 127 din 19 februarie 2008.
(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mica de 15 ani, dar cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare luna, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

Articolul 40

(1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârsta, pe timpul cat este invalid de gradul I sau II, dacă a avut cel puţin un an de căsătorie cu persoana decedata.
(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs în timpul activităţii, ca urmare a unui accident în timpul şi din cauza serviciului, a unui accident asimilat acestuia conform legii, a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar, asimilată unei boli profesionale, sau a tuberculozei şi dacă nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât un sfert din salariul mediu brut pe economie.

Articolul 41

Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 39 sau la art. 40 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât un sfert din salariul mediu brut pe economie.

Articolul 42

Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârsta de până la 7 ani beneficiază de pensie de urmaş până la împlinirea vârstei de 7 ani a ultimului copil, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât un sfert din salariul mediu brut pe economie.

Articolul 43

(1) Pensia de urmaş se calculează, după caz, din:
a) pensia de serviciu pentru limita de vârsta aflată în plata sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, sustinatorul decedat;
b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limita de vârsta şi era în plata cu pensie anticipata, pensie anticipata parţială, pensie de invaliditate de orice grad sau ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, la una dintre aceste categorii de pensii.
(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a) pentru un singur urmaş 50%;
b) pentru 2 urmaşi 75%;
c) pentru 3 sau mai mulţi urmaşi 100%.

Articolul 44

Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, reprezintă însumarea drepturilor de urmaş calculate după fiecare părinte.

Articolul 45

În cazul modificării numărului de urmaşi pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 43 alin. (2).

Articolul 46

Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Articolul 47

Beneficiarii pensiei de urmaş prevăzuţi la art. 38 lit. d) şi la art. 40 alin. (1) sunt expertizati, supuşi revizuirii medicale în condiţiile art. 35 şi au obligaţia de a urma programele recuperatorii conform aceloraşi reglementări prevăzute pentru pensia de invaliditate în sistemul public de pensii.

Secţiunea a 4-a Actualizarea pensiilor


Articolul 48

(1) Cuantumul pensiilor militare se actualizează după cum urmează:
a) ori de câte ori se majorează solda de grad şi/sau solda funcţiei maxime/salariul de bază al funcţiei îndeplinite/ indemnizaţia lunară ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar şi funcţiei maxime avute la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 22 – 25, 33 şi art. 78 alin. (1). Cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei;
–––––
Lit. a) a alin. (1) al art. 48 a fost modificată de pct. 6 al articolului unic din LEGEA nr. 14 din 14 februarie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 127 din 19 februarie 2008.
b) în funcţie de posibilităţile financiare, în cursul execuţiei bugetare, prin indexare cu un procent care să acopere cu până la 100% rata inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului*);
c) în situaţiile în care măsurile de protecţie socială prevăzute la lit. b) se regăsesc în majorarea soldelor de grad şi/sau soldelor de funcţie ale cadrelor militare în activitate, actualizarea pensiilor se efectuează în condiţiile prevăzute la lit. a).
(2) Până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, prevăzută la art. 79, se vor aplica prevederile alin. (1) lit. b).
–––––
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Conform alin. (1) al art. 6 din HOTĂRÂREA nr. 1.301 din 20 noiembrie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 864 din 29 noiembrie 2002, pensiile militare, cuvenite sau aflate în plata în luna decembrie 2002, stabilite în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, se indexează cu 6%.
Conform art. 6 din HOTĂRÂREA nr. 218 din 27 februarie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 144 din 5 martie 2003, pensiile militare, cuvenite sau aflate în plata în luna februarie 2003, stabilite în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, se indexează cu un procent de 3,5%.
Conform art. 6 din HOTĂRÂREA nr. 614 din 29 mai 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 392 din 6 iunie 2003, pensiile militare, cuvenite sau aflate în plata în luna mai 2003, stabilite în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, se indexează începând cu luna iunie 2003 cu 2,7%.
Art. 6 din HOTĂRÂREA nr. 1.006 din 22 august 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 618 din 30 august 2003 prevede:
„Art. 6
(1) Pensiile militare, cuvenite sau aflate în plata în luna august 2003, stabilite în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, se indexează începând cu luna septembrie 2003 cu 2,65%.
(2) Pensiile militare, cuvenite sau aflate în plata în luna august 2003, stabilite în baza Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, pentru cadrele militare trecute în rezerva sau în retragere până la data de 31 decembrie 2002, se indexează începând cu luna septembrie 2003 cu 1%.”
Art. 6 din HOTĂRÂREA nr. 1.383 din 27 noiembrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 856 din 2 decembrie 2003 prevede că pensiile militare, cuvenite sau aflate în plată în luna noiembrie 2003, stabilite în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, se indexează începând cu luna decembrie 2003 cu 3,1%.
Pensiile militare, cuvenite sau aflate în plată în luna noiembrie 2003, stabilite în baza Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările ulterioare, pentru cadrele militare trecute în rezervă sau retragere până la data de 31 decembrie 2002, se indexează începând cu luna decembrie 2003 cu 2%.
Art. 7 din HOTĂRÂREA nr. 263 din 26 februarie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 205 din 9 martie 2004 prevede:
„Art. 7
(1) Pensiile militare, cuvenite sau aflate în plată în luna februarie 2004, stabilite în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, se indexează începând cu luna martie 2004 cu 2%.
(2) Pensiile militare, cuvenite sau aflate în plată în luna februarie 2004, stabilite în baza Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările ulterioare, pentru cadrele militare trecute în rezervă sau în retragere până la data de 31 decembrie 2002, se indexează începând cu luna martie 2004 cu 1%.”
Conform art. 7 din HOTĂRÂREA nr. 808 din 27 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 480 din 28 mai 2004, pensiile militare, cuvenite sau aflate în plată în luna mai 2004, stabilite în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, se indexează începând cu luna iunie 2004 cu 2%.
Pensiile militare, cuvenite sau aflate în plată în luna mai 2004, stabilite în baza Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările ulterioare, pentru cadrele militare trecute în rezervă sau în retragere până la data de 29 februarie 2004, se indexează începând cu luna iunie 2004 cu 1,5%.

Secţiunea a 5-a Stabilirea şi plata pensiilor


Articolul 49

(1) Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procura specială, a tutorelui sau curatorului acesteia, adresată, după caz, astfel:
A. La Ministerul Apărării Naţionale:
────────────────────────────────────
a) unităţii militare din care a făcut parte militarul, dacă acesta îndeplineşte condiţiile de pensionare la trecerea în rezerva sau direct în retragere;
b) centrului militar judeţean, în cazul celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare după data iesirii din rândul cadrelor militare în activitate.
B. La Ministerul Administraţiei şi Internelor şi la Serviciul Roman de Informaţii:
────────────────────────────────────────────────────────────────
a) unităţii militare din care a făcut parte la data trecerii în rezerva sau direct în retragere;
b) inspectoratului judeţean sau secţiei de informaţii, centrului militar din raza de domiciliu a urmaşilor pensionarilor militari decedaţi.
(2) Pentru cadrele militare care aparţin Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, precum şi pentru cele detaşate pentru a executa misiuni în afară instituţiilor menţionate la art. 5 alin. (1) cererile se depun prin structurile de personal ale Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, respectiv prin cele ale unităţilor din care au fost detaşate.
(3) Pentru cadrele militare care aparţin Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, Serviciului de Protecţie şi Paza, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale cererile de pensionare se depun la organele aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi, respectiv, Ministerului Administraţiei şi Internelor, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.
(4) Pentru persoanele cu drept la pensie de urmaş, ai căror sustinatori decedaţi au fost pensionari militari, cererea şi actele de pensionare se pot depune şi la organele de pensii în a căror evidenta s-au aflat sustinatorii.
–––––
Art. 49 a fost modificat prin înlocuirea denumirii „Ministerul Administraţiei şi Internelor” cu denumirea „Ministerul Internelor şi Reformei Administrative” conform ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 30 din 25 aprilie 2007, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 309 din 9 mai 2007 şi a denumirii „Ministerul Apărării Naţionale” cu denumirea „Ministerul Apărării”, conform LEGII nr. 346 din 21 iulie 2006, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 28 iulie 2006.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008 s-a dispus reorganizarea unor ministere, astfel:
„Art. 1
Se înfiinţează Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
Art. 3
Se înfiinţează Ministerul Apărării Naţionale prin reorganizarea Ministerului Apărării.

Articolul 12

Se înfiinţează Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti prin reorganizarea Ministerului Justiţiei.”

Articolul 50

(1) În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele prevăzute la art. 49 sunt obligate sa întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru exactitatea datelor înscrise.
(2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină în mod obligatoriu şi decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.
(3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabileşte prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Roman de Informaţii.
–––––
Alin. (3) al art. 50 a fost modificat prin înlocuirea denumirii „Ministerul Administraţiei şi Internelor” cu denumirea „Ministerul Internelor şi Reformei Administrative” conform ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 30 din 25 aprilie 2007, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 309 din 9 mai 2007 şi a denumirii „Ministerul Apărării Naţionale” cu denumirea „Ministerul Apărării”, conform LEGII nr. 346 din 21 iulie 2006, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 28 iulie 2006.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008 s-a dispus reorganizarea unor ministere, astfel:
„Art. 1
Se înfiinţează Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
Art. 3
Se înfiinţează Ministerul Apărării Naţionale prin reorganizarea Ministerului Apărării.”

Articolul 51

Dosarul de pensionare se întocmeşte şi se depune la organul de pensii constituit la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), de către organele prevăzute la art. 49, în termen de 30 de zile de la data la care s-a înregistrat cererea.

Articolul 52

(1) Drepturile de pensie se stabilesc şi se plătesc astfel:
a) de la data încetării plăţii soldelor cadrelor militare sau, după caz, a soldei sau pensiei susţinătorului decedat, dacă cererea, împreună cu toate actele necesare, a fost depusa la organul de pensii în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situaţii;
b) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusa la organul de pensii peste termenul prevăzut la lit. a).
(2) Pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei iesirii din rândul cadrelor militare în activitate sau ulterior decesului susţinătorului pensia se stabileşte şi se plăteşte cu începere din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la organul de pensii.

Articolul 53

(1) Stabilirea dreptului la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de organele de pensii în termen de 45 de zile de la data depunerii dosarului de pensionare. Decizia va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt şi de drept care au condus la admiterea sau la respingerea cererii de pensionare, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.
(2) Deciziile de pensie se comunică în scris persoanelor care au solicitat pensionarea în termen de 10 zile de la data emiterii.

Articolul 54

(1) Împotriva deciziilor emise în condiţiile art. 53 se poate introduce contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii pensii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Roman de Informaţii.
(2) Componenta nominală a comisiilor menţionate la alin. (1) se stabileşte prin ordin al ministrului apărării naţionale, al ministrului administraţiei şi internelor sau al directorului Serviciului Roman de Informaţii, după caz.
(3) Deciziile comisiilor de contestaţii pot fi atacate în instanţa potrivit Legii nr. 19/2000
.
(4) Deciziile de pensie necontestate în termen, precum şi deciziile comisiilor de contestaţii, care nu au fost atacate la instanţele judecătoreşti, sunt definitive.
–––––
Art. 54 a fost modificat prin înlocuirea denumirii „Ministerul Administraţiei şi Internelor” cu denumirea „Ministerul Internelor şi Reformei Administrative” conform ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 30 din 25 aprilie 2007, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 309 din 9 mai 2007 şi a denumirii „Ministerul Apărării Naţionale” cu denumirea „Ministerul Apărării”, conform LEGII nr. 346 din 21 iulie 2006, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 28 iulie 2006.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008 s-a dispus reorganizarea unor ministere, astfel:
„Art. 1
Se înfiinţează Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
Art. 3
Se înfiinţează Ministerul Apărării Naţionale prin reorganizarea Ministerului Apărării.”

Articolul 55

Comisia de contestaţii soluţionează contestaţiile în termenul prevăzut de lege.

Articolul 56

În cazul în care organele de pensii constata unele erori în stabilirea şi plata drepturilor de pensie se vor opera revizuirile şi modificările legale.

Articolul 57

(1) Plata pensiilor se face lunar.
(2) Pensia se plăteşte personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procura specială sau reprezentantului legal al acestuia.
(3) Modalităţile de plată a pensiilor se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Roman de Informaţii.
–––––
Alin. (3) al art. 57 a fost modificat prin înlocuirea denumirii „Ministerul Administraţiei şi Internelor” cu denumirea „Ministerul Internelor şi Reformei Administrative” conform ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 30 din 25 aprilie 2007, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 309 din 9 mai 2007 şi a denumirii „Ministerul Apărării Naţionale” cu denumirea „Ministerul Apărării”, conform LEGII nr. 346 din 21 iulie 2006, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 28 iulie 2006.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008 s-a dispus reorganizarea unor ministere, astfel:
„Art. 1
Se înfiinţează Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
Art. 3
Se înfiinţează Ministerul Apărării Naţionale prin reorganizarea Ministerului Apărării.”

Articolul 58

(1) Plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care:
a) beneficiarul a decedat;
b) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
c) beneficiarul pensiei de urmaş a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor sau tentativa de omor comisă asupra susţinătorului.
(2) Instanţele judecătoreşti au obligaţia ca, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c), sa comunice în scris aceasta situaţie organelor de pensii ale instituţiilor menţionate la art. 5 alin. (1).

Articolul 59

(1) Plata pensiei se suspenda începând cu luna următoare celei în care:
a) pensionarul îşi stabileşte domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat convenţie de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că pensia se plăteşte de celălalt stat;
b) pensionarul a fost concentrat sau mobilizat;
c) beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală periodică;
d) beneficiarul unei pensii de urmaş, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 40-42, realizează venituri brute lunare dintr-o activitate profesională mai mari decât jumătate din salariul mediu brut pe economie, pentru care asigurarea este obligatorie;
e) copilul urmaş nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 38 lit. b)-d);
f) soţul supravieţuitor, beneficiarul unei pensii de urmaş, se recasatoreste.
g) pensionarul realizează venituri din exercitarea unei funcţii remunerate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială*).
–––––
Lit. g) a alin. (1) al art. 59 a fost introdusă de pct. 2 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 230 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 5 ianuarie 2009.
(2) Plata indemnizaţiei de însoţitor se suspenda pe timpul cat pensionarul de invaliditate gradul I, cu excepţia nevazatorilor, este internat în instituţii de asistenţa socială sau în unităţi medicale specializate, în care se asigura supraveghere şi îngrijire permanenta.
(3) Persoana care beneficiază de pensie de serviciu şi optează pentru exercitarea unei funcţii remunerate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială, restituie instituţiei publice din cadrul căreia s-a pensionat, în termen de până la 30 de zile de la data încadrării, ajutorul primit conform art. 31 alin. (1), (2) şi (2^1) din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii, cu modificările şi completările ulterioare, sau plata compensatorie prevăzută la art. 7 teza a 2-a din Ordonanţa Guvernului nr. 7/1998 privind unele măsuri de protecţie socială a personalului militar şi civil care se vor aplica în perioada restructurării marilor unităţi, unităţilor şi formaţiunilor din compunerea Ministerului Apărării Naţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 37/2001, cu modificările ulterioare, precum şi cele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/1999 privind unele măsuri de protecţie socială a cadrelor militare şi a salariaţilor civili, care se vor aplica în perioada restructurării aparatului central, comandamentelor de armă, inspectoratelor generale, marilor unităţi, unităţilor şi a formaţiunilor din compunerea Ministerului de Interne, aprobată prin Legea nr. 267/2001, după caz*).
–––––
Alin. (3) al art. 59 a fost introdus de pct. 3 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 230 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 5 ianuarie 2009.
–––––
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2009 a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi s-a constatat că ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 230 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 5 ianuarie 2009 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu este contrară art. 115 alin. (6) din Constituţie.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
În concluzie, începând cu data de 16 ianuarie 2009, întrucât Ordonanţa de urgenţă nr. 230 din 30 decembrie 2008 se suspendă de drept, şi modificările şi completările aduse de acest act asupra Legii nr. 164/2001 republicată, în speţă lit. g) a alin. (1) al art. 59 şi alin. (3) al art. 59, se suspendă, urmând să-şi înceteze efectele juridice, începând cu data de 3 martie 2009, dacă legiuitorul nu intervine pentru punerea de acord a Ordonanţei de urgenţă nr. 230 din 30 decembrie 2008 cu prevederile Constituţiei.

Articolul 60

(1) Reluarea în plata a pensiilor suspendate se face la cerere, începând cu luna următoare celei în care a încetat cauza suspendării, dacă cererea a fost depusa în termen de 30 de zile de la data încetării cauzei suspendării.
(2) În situaţia în care cererea de reluare în plata a fost depusa după expirarea termenului de 30 de zile plata se face începând cu luna următoare celei în care a fost depusa cererea.
(3) Reluarea în plata a pensiei de urmaş suspendate ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 38 lit. b)-d) se face de la data începerii anului şcolar sau de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate.

Articolul 61

(1) Pot cumula pensia de urmaş cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie, indiferent de nivelul acestora:
a) copiii urmaşi, orfani de ambii părinţi, pe perioada şcolarizării, până la vârstele prevăzute la art. 38 lit. a)-c);
b) nevazatorii care beneficiază de pensie.
(2) Beneficiarii pensiei de urmaş, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 40-42, pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, dacă veniturile brute lunare realizate nu depăşesc jumătate din salariul mediu brut lunar pe economie.

Articolul 62

Beneficiarii pensiei militare de serviciu care se încadrează în munca după trecerea în rezerva pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în raport cu vechimea dobandita după pensionare în condiţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000.

Articolul 63

(1) Deciziile de pensie ale pensionarilor militari rechemaţi în rândul cadrelor militare în activitate sau încadraţi în instituţii ale sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională ca funcţionari publici cu statut special cu grad profesional se revocă.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul s-a prezentat la unitatea/instituţia în care a fost încadrat.
(3) Unitatea/instituţia şi militarii rechemaţi în rândul cadrelor militare în activitate sau încadraţi ca funcţionari publici cu statut special cu grad profesional pot cere oricând pensionarea în condiţiile prezentei legi.
(4) La o nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă, vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare de stat este cea stabilită la pensionarea anterioară, la care se adaugă timpul servit după rechemarea în rândul cadrelor militare în activitate, respectiv, timpul lucrat în calitate de funcţionar public cu statut special cu grad profesional.
(5) În baza de calcul al pensiei se iau soldele prevăzute la art. 21.
–––––
Art. 63 a fost modificat de pct. 6 al articolului unic din LEGEA nr. 14 din 14 februarie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 127 din 19 februarie 2008.

Articolul 64

Beneficiarul dreptului de pensie este obligat sa comunice organului de pensii modificarea privind condiţiile de acordare şi plata a pensiei, în termen de 15 zile de la apariţia acesteia.

Articolul 65

(1) Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi, după caz, drepturile de pensie cuvenite şi neachitate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.

Articolul 66

(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari în termenul de prescripţie de 3 ani.
(2) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de pensionarul militar, se recuperează de la acesta de la data primei plati a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente până la recuperarea integrală a prejudiciului.
(3) Debitele stabilite potrivit alin. (2), rămase nerecuperate de la pensionării decedaţi, se recuperează de la moştenitori, în condiţiile dreptului comun.

Articolul 67

Recuperarea sumelor prevăzute la art. 66 se face pe baza deciziei emise de organele de pensii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Roman de Informaţii, după caz, care constituie titlu executoriu.
–––––
Art. 67 a fost modificat prin înlocuirea denumirii „Ministerul Administraţiei şi Internelor” cu denumirea „Ministerul Internelor şi Reformei Administrative” conform ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 30 din 25 aprilie 2007, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 309 din 9 mai 2007 şi a denumirii „Ministerul Apărării Naţionale” cu denumirea „Ministerul Apărării”, conform LEGII nr. 346 din 21 iulie 2006, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 28 iulie 2006.
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008 s-a dispus reorganizarea unor ministere, astfel:
„Art. 1
Se înfiinţează Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
Art. 3
Se înfiinţează Ministerul Apărării Naţionale prin reorganizarea Ministerului Apărării.”

Articolul 68

(1) Debitele provenite din drepturile de pensie şi asigurări sociale, care nu pot fi recuperate de organele de pensii militare, vor fi transmise organelor financiare cu atribuţii în acest sens.
(2) Sumele provenite din recuperarea debitelor vor fi virate la bugetul de stat.

Capitolul III Răspunderea juridică


Articolul 69

Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

Secţiunea 1 Infracţiuni


Articolul 70

Completarea de către funcţionar a formularelor-tip referitoare la stabilirea şi plata pensiilor cu date nereale, având ca efect denaturarea evidentelor privind pensionării militari, vechimea în munca sau efectuarea de plati nejustificate din bugetul de stat, constituie infracţiune de fals intelectual şi se pedepseşte potrivit Codului penal.

Secţiunea a 2-a Contravenţii


Articolul 71

Constituie contravenţie următoarele fapte dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sa constituie infracţiuni:
a) nerespectarea metodologiei de încadrare în condiţii deosebite şi speciale de muncă;
b) nerespectarea obligaţiei beneficiarului dreptului de pensie de a comunică organului de pensii modificările survenite privind acordarea şi plata pensiei, în termen de 15 zile de la apariţia acestora.

Articolul 72

Contravenţiile prevăzute la art. 71 se sancţionează după cum urmează:
a) cele de la lit. b) cu amendă de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei;
b) cele de la lit. a) cu amendă de la 6.000.000 lei la 9.000.000 lei.

Articolul 73

Nivelul amenzilor prevăzut la art. 72 va fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 74

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de organele de pensii militare şi de cele de control ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

Articolul 75

Amenzile contravenţionale aplicate conform prezentei legi se fac venit la bugetul de stat.

Articolul 76

Dispoziţiile prezentei legi referitoare la stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor se completează cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor*), cu modificările şi completările ulterioare.
──────────────
*) Legea nr. 32/1968 a fost abrogată prin Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002.
În conformitate cu art. 48 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, ori de câte ori într-o lege specială sau alt act normativ anterior se face trimitere la Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, aceasta se va socoti făcuta la dispoziţiile corespunzătoare din aceasta ordonanţa.

Capitolul IV Dispoziţii tranzitorii


Articolul 77

(1) Constituie vechime în serviciu sau în munca pentru stabilirea pensiei militare de stat şi perioadele recunoscute în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Dovada vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei militare de stat, pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, se face cu actele prevăzute de legislaţia anterioară.
(3) Constituie vechime în serviciu pentru stabilirea pensiei militare de stat şi perioada în care, anterior datei intrării în vigoare a prezentei legi, s-au urmat cursurile de zi ale învăţământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, potrivit legii.
(4) În caz de absolvire a mai multor instituţii de învăţământ superior se considera vechime în munca o singura perioada de studii, la alegere.

Articolul 78

(1) Pentru cadrele militare care au contribuit la fondul de pensie suplimentară se acordă la stabilirea sau la actualizarea pensiei, în condiţiile art. 22-24 şi ale art. 48 alin. (1), un spor procentual de:
a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 ani;
c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.
–––––
Alin. (1) al art. 78 a fost modificat de pct. 6 al articolului unic din LEGEA nr. 14 din 14 februarie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 127 din 19 februarie 2008.
(2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, contribuţia pentru pensia suplimentară va deveni contribuţie individuală la bugetul de stat, pentru prestaţiile prevăzute la art. 4.
(3) Cota de contribuţie individuală este de 5%. Baza lunară de calcul pentru care se va determina contribuţia individuală o reprezintă solda lunară bruta.

Articolul 79

(1) Pensiile militare stabilite în baza legislaţiei anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi se recalculează astfel:
a) cuantumul pensiei în plată se actualizează, având ca bază de calcul solda lunară brută în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcţiei maxime exercitate şi gradului militar, avute la data trecerii în rezervă, pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), metodologie conform căreia acordarea gradaţiei se va face în raport cu vechimea în serviciu sau cea avută la data trecerii în rezervă;
––––-
Lit. a) a alin. (1) al art. 79 a fost modificată de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 479 din 12 noiembrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 836 din 25 noiembrie 2003.
b) în cazul în care cuantumul pensiei obţinut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plata se menţine cuantumul pensiei în plata.
c) la cerere, prin adăugarea la vechimea în serviciu a perioadei prevăzute la art. 77 alin. (3) şi (4).
––––-
Lit. c) a alin. (1) al art. 79 a fost introdusă de articolul unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 93 din 10 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.071 din 18 noiembrie 2004.
(2) Sumele rezultate ca diferenţa între pensiile în plata şi pensiile recalculate prin aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) se acordă eşalonat începând cu anul 2002, până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor din sistemul public de pensii, după cum urmează:
a) pentru anul 2002, 10% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2002, şi 10% începând cu 1 iulie 2002;
b) pentru anul 2003, 20% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2003, 20% începând cu 1 iulie 2003 şi 20% începând cu luna noiembrie 2003;
––––-
Lit. b) a alin. (2) al art. 79 a fost modificată de art. I din LEGEA nr. 555 din 18 decembrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 915 din 20 decembrie 2003.
c) pentru anul 2004, 20% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 iulie 2004.
––––-
Lit. c) a alin. (2) al art. 79 a fost modificată de art. I din LEGEA nr. 555 din 18 decembrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 915 din 20 decembrie 2003.

Articolul 80

La data încheierii procesului de recalculare a pensiilor, efectuată potrivit prevederilor art. 79, pensiile şi pensiile suplimentare acordate pe baza legislaţiei anterioare, aflate în plata, devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi.

Capitolul V Dispoziţii finale


Articolul 81

Cererile adresate organului de pensii constituit la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) se soluţionează în termenul prevăzut de lege şi sunt scutite de orice fel de taxa.

Articolul 82

Militarii care au fost degradaţi militar ori au pierdut gradul de ofiţer, maistru militar sau subofiţer au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei de 55 de ani, dacă au la data trecerii în rezervă cel puţin 25 de ani vechime în serviciu, din care efectiv ca militar 15 ani. Baza de calcul pentru stabilirea pensiei o constituie solda lunară brută primită în ultima lună de activitate, actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.
–––––-
Art. 82 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 77 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 444 din 29 iunie 2007.

Articolul 83

Cererile înregistrate şi nesolutionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluţionate conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de asigurări sociale şi pensii.

Articolul 84

Drepturile de pensie militară se transfera în ţările în care pensionării militari îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile reglementate prin acorduri şi convenţii internaţionale la care România este parte.

Articolul 85

În aplicarea prezentei legi instituţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) emit norme metodologice în termen de 45 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 86

La stabilire pensiile se rotunjesc din 1.000 în 1.000 lei în favoarea beneficiarului.

Articolul 87

Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 aprilie 2001*).
────────────
*) Menţionăm ca prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 7 din 15 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 220 din 2 aprilie 2002, art. 87 a fost declarat neconstitutional.

Articolul 88

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga: Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 83 din 6 august 1977, cu modificările şi completările ulterioare; Decretul nr. 247/1977 cu privire la încadrarea cadrelor militare permanente în grupele I, II sau III de muncă, cu modificările şi completările ulterioare; Decretul nr. 248/1977 privind criteriile şi normele de încadrare în grade de invaliditate a militarilor din cadrele permanente, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 85 din 7 august 1977; Decretul nr. 249/1977 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a comisiilor de pensii şi a comisiilor de expertiza medico-militară, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 85 din 7 august 1977; orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.
–––––
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 63 din 28 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 462 din 28 iunie 2003 s-a prevăzut organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor.
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 63 din 28 iunie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 462 din 28 iunie 2003 a fost abrogată de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 30 din 25 aprilie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 309 din 9 mai 2007, prevăzând organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
Prin HOTĂRÂREA nr. 743 din 3 iulie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 490 din 8 iulie 2003 s-a dispus organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii.
HOTĂRÂREA nr. 743 din 3 iulie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 490 din 8 iulie 2003 a fost abrogată de HOTĂRÂREA nr. 168 din 9 martie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 249 din 25 martie 2005. HOTĂRÂREA nr. 168 din 9 martie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 249 din 25 martie 2005 a fost abrogată de HOTĂRÂREA nr. 862 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 590 din 7 iulie 2006, care a prevăzut organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice.
În baza HOTĂRÂRII nr. 737 din 3 iulie 2003, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 7 iulie 2003 s-a înfiinţat Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
HOTĂRÂREA nr. 737 din 3 iulie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 7 iulie 2003 a fost abrogată de HOTĂRÂREA nr. 412 din 5 mai 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 427 din 20 mai 2005. HOTĂRÂREA nr. 412 din 5 mai 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 427 din 20 mai 2005 a fost abrogată de HOTĂRÂREA nr. 381 din 25 aprilie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 287 din 2 mai 2007, care a prevăzut organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse.
Prin LEGEA nr. 346 din 21 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 28 iulie 2006 s-a prevăzut organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării.
Prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008 s-a dispus reorganizarea unor ministere, astfel:
„Art. 1
Se înfiinţează Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
Art. 3
Se înfiinţează Ministerul Apărării Naţionale prin reorganizarea Ministerului Apărării.
Art. 12
Se înfiinţează Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti prin reorganizarea Ministerului Justiţiei.
Art. 14
Se înfiinţează Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale prin reorganizarea Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse.
Art. 15
Se înfiinţează Ministerul Sănătăţii prin reorganizarea Ministerului Sănătăţii Publice.”

www.pensii.ro
────────────────