Hotararea nr. 880 din 1965

Consiliul de Miniștri

Hotărârea nr. 880/1965 privind acordarea de ajutoare materiale in cadrul asigurarilor sociale de stat.

În vigoare de la 01 septembrie 1965 până la 31 martie 2001, fiind abrogat și înlocuit prin Lege 19/2000.

Publicat în Buletinul Oficial nr. 33 din 21 august 1965.

Dreptul angajatilor la ajutoarele materiale in cadrul asigurarilor sociale de stat, constituie unul din drepturile fundamentale ale oamenilor muncii, garantat prin Constitutia Republicii Populare Romane. Acest drept se realizeaza din fonduri de stat, angajatii fiind scutiti de plata oricarei contributii.

Cresterea venitului national ca urmare a dezvoltarii continue a economiei nationale, a creat conditii pentru imbunatatirea acordarii ajutoarelor materiale in cadrul asigurarilor sociale de stat.

In acest scop, Consiliul de Ministri al Republicii Socialiste Romane si Consiliul Central al Sindicatelor din Republica Populara Romana hotarasc:

Art. 1. – Angajatii au dreptul la ajutoare materiale:

1. a) pentru incapacitate temporara de munca;
2. b) pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii;
3. c) in caz de maternitate;
4. d) in caz de deces.

CAPITOLUL I
Ajutoare pentru incapacitate temporara de munca

Art. 2. – Angajatii cu contracte de munca pe durata nedeterminata (permanenti) au dreptul, in cazul incapacitatii temporare de munca determinata de boala sau accident, la ajutoare care se acorda din prima zi de incapacitate si pana la data insanatosirii. Aceste ajutoare se acorda si celor care se afla in perioada de proba in vederea angajarii lor definitive.

In cazul in care organele medicale competente au dat aviz de pensionare, ajutoarele se acorda pana la sfarsitul lunii urmatoare aceleia in care s-a dat avizul. Inauntrul acestui termen, intreprinderea sau institutia, este obligata a intocmi dosarul de pensionare, completat cu toate actele necesare, si a-l depune la oficiul de prevederi sociale al sfatului popular raional sau orasenesc in raza caruia domiciliaza angajatul.

Daca incapacitatea temporara de munca s-a ivit in timpul concediului de odihna sau a concediului fara plata, ajutorul se acorda numai in cazul cand angajatul a fost internat intr-o unitate medico-sanitara sau daca organul medical i-a prescris un concediu mai mare de 7 zile.

Art. 3 – Angajatii cu contracte de munca pe durata determinata sau pentru o lucrare determinata (temporari sau sezonieri) au dreptul, in cazul pierderii temporare a capacitatii de munca, din cauza de boala sau de accident, la ajutoare care se acorda pe o durata de cel mult 65 zile lucratoare in cursul unui an calendaristic.

Angajatii aratati in alineatul precedent primesc aceste ajutoare numai daca au o vechime in munca de cel putin 4 luni in ultimele 12 luni premergatoare concediului medical, sau de 10 luni in ultimii doi ani premergatori concediului medical.

In cazul in care incapacitatea de munca se datoreste unui accident in munca, accident in legatura cu munca sau unei boli profesionale, ajutoarele se acorda pe toata durata incapacitatii, indiferent de vechimea in munca.

Art. 4. – Pensionarii de invaliditate gradul III si pensionarii urmasi care au calitatea de angajati, primesc ajutoare in cazul incapacitatii temporare de munca in aceleasi conditii ca si ceilalti angajati.

Ceilalti pensionari care au si calitatea de angajati, primesc in perioada incapacitatii temporare de munca, in loc de ajutoare, pensia integrala.

Art. 5. – Cuantumul ajutoarelor pentru incapacitate temporara de munca determinata de boala sau accident (in afara cazurilor prevazute la art. 7), se stabileste in raport cu vechimea neintrerupta in munca, pe baza salariului tarifar, astfel:

Pentru angajatii sezonieri care au in fiecare an o activitate periodica in aceeasi unitate sau in alte unitati, cuantumul ajutoarelor se stabileste in raport cu timpul rezultat din insumarea perioadelor lucrate anterior acordarii concediului medical.

Angajatii in varsta de 14-18 ani, cu o vechime neintrerupta in munca pana la 2 ani, au dreptul, in cazul incapacitatii temporare de munca, la ajutoare in cuantum de 60% din salariul tarifar lunar.

Art. 6. – Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca din cauza unui accident care nu are legatura cu munca sau a unei boli obisnuite se acorda pentru primele 3 zile calendaristice de concediu medical in proportie de 50% din cuantumul cuvenit.

Beneficiaza din prima zi de cuantumul integral al ajutorului ce li se cuvine, angajatii aflati in incapacitate temporara de munca, ca urmare a unui accident in munca, accident in legatura cu munca, a unei boli profesionale si in caz de tuberculoza.

De asemenea ce li se cuvine, angajatii aflati in incapacitate temporara de munca datorita bolilor transmisibile sau urgentelor medico-chirurgicale stabilite de Ministerul Sanatatii si Prevederilor Sociale.

Ajutoarele pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii precum si cele pentru maternitate, se acorda din prima zi, in cuantumul integral cuvenit.

Art. 7. – Cuantumul ajutoarelor pentru incapacitate temporara de munca provocata de un accident in munca, de un accident in legatura cu munca de o boala profesionala sau de tuberculoza, este de 90% din salariul tarifar, indiferent de natura contractului de munca si de vechimea neintrerupta in munca.

CAPITOLUL II
Ajutoare pentru prevenirea imbolnavirilor,
refacerea si intarirea sanatatii

Art. 8. – Angajatii cu contracte de munca pe durata nedeterminata, au dreptul la ajutoare pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii.

Aceste ajutoare se acorda in cazul:

1. a) trecerii temporare in alta munca sau reducerii programului de lucru din cauza bolii sau accidentului;
2. b) trimiterii la tratament balneoclimateric;
3. c)

De asemenea angajatii au dreptul la ajutoare pentru procurarea de proteze.

Art. 9. – Angajatii cu contracte de munca pe durata nedeterminata au dreptul la ajutoare pentru trecerea temporara in alta munca sau in cazul reducerii programului de lucru din cauza bolii sau accidentului, numai daca la noul loc de munca primesc o retributie inferioara celei avute.

Trecerea temporara la o munca mai usoara sau reducerea programului de lucru cu 1/4 din durata normala, se acorda la propunerea medicului, de catre conducerea unitatii, cu avizul favorabil al comitetului sindicatului de intreprindere sau institutie, pe o durata de cel mult 90 zile calendaristice intr-un an calendaristic. Cuantumul lunar brut al ajutorului este egal cu diferenta dintre salariul tarifar avut anterior trecerii in alta munca sau reducerii programului de lucru si salariul tarifar al noului loc de munca, fara a putea depasi 25% din salariul tarifar de incadrare avut anterior.

Art. 10. – Angajatii cu contracte de munca pe durata nedeterminata, trimisi in timpul concediului lor de odihna pentru tratament in statiunile balneoclimaterice, beneficiaza de ajutoare care se acorda pentru zilele de tratament balnear ce depasesc durata concediului de odihna, la care se adauga 2-3 zile pentru transport si pentru readaptarea la conditiile de viata de la domiciliu, dupa venirea din statiune.

cei care sunt in incapacitate temporara de munca si sunt trimisi la tratament balneoclimateric de organele medicale competente primesc ajutor pe toata durata tratamentului.

Cuantumul ajutoarelor pentru trimiterea la tratament balneoclimateric se stabileste in conditiile prevazute de art. 5.

Art. 11. – Angajatii cu contracte de munca pe durata nedeterminata sau pe durata determinata, carora li se interzice sa mearga la lucru de catre organele medicale, din cauza unei boli molipsitoare, beneficiaza de un ajutor pentru carantina pe durata stabilita prin actele normative in vigoare. Ajutoarele pentru carantina se acorda in cuantum de 90% din salariul tarifar, indiferent de natura contractului de munca si de vechimea neintrerupta in munca.

Art. 12. – Angajatii cu contracte de munca pe durata nedeterminata, au dreptul la ajutoare pentru proteze chirurgicale, dentare, oculare si auditive, centuri abdominale si aparate ortopedice.

Ajutoarele se acorda in urmatoarele procente, din costul protezei:

– 100% angajatilor cu un salariu tarifar lunar de pana la 700 lei;

– 75% celor cu un salariu tarifar lunar de la 701-1000 lei;

– 50% celor cu un salariu tarifar lunar de la 1001-1200 lei.

Aceste ajutoare se acorda in proportie de 100%, indiferent de marimea salariului tarifar lunar si de natura contractului de munca:

– celor care au suferit un accident in munca sau accident in legatura cu munca;

– celor suferinzi de boli profesionale;

CAPITOLUL III
Ajutoare in caz de maternitate

Art. 13. – Angajatele au drept la ajutoare de maternitate pentru:

1. a) sarcina si lehuzie;
2. b) ingrijirea copilului bolnav.

Art. 14. – Angajatele au dreptul la un concediu platit pentru maternitate de 112 zile, din care 52 zile inainte de nastere si 60 zile dupa nastere. Concediile de sarcina si lehuzie se compenseaza intre ele.

In cazul in care copilul se naste mort sau moare dupa nastere durata concediului de lehuzie este de 42 zile calendaristice.

Daca moartea copilului survine dupa 42 zile de la nastere, concediul de lehuzie inceteaza.

Art. 15. – Cuantumul ajutorului pentru sarcina si lehuzie este de:

– 90% din salariul tarifar lunar pentru angajatele cu o vechime neintrerupta in munca de peste 12 luni;

– 70% din salariul tarifar lunar pentru angajatele cu o vechime neintrerupta in munca de la 6-12 luni;

– 50% din salariul tarifar lunar pentru angajatele cu o vechime neintrerupta in munca pana la 6 luni.

Art. 16 – Contractele de munca ale angajatelor care se gasesc in concediu de maternitate nu pot fi desfacute din initiativa celui care angajeaza.

Art. 17. – Angajatele care au copii in varsta pana la 2 ani, au dreptul la ajutor pentru ingrijirea acestora in caz de imbolnavire. Durata concediului pentru ingrijirea copilului bolnav se stabileste de Ministerul Sanatatii si Prevederilor Sociale si Consiliul Central al Sindicatelor.

Angajatele cu contracte de munca pe durata determinata beneficiaza de acest ajutor numai daca indeplinesc conditiile de vechime in munca prevazute de art. 3 alin. 2.

Cuantumul ajutorului pentru ingrijirea copilului bolnav se stabileste in conditiile prevazute la art. 5.

CAPITOLUL IV
Ajutor in caz de deces

Art. 18. – Angajatii au dreptul la un ajutor in cuantum de 500 lei in cazul decesului unui membru de familie pe care il intretin.

La decesul angajatului se acorda membrilor de familie ai acestuia sau persoanelor din afara familiei care au suportat cheltuielile ocazionate de deces, un ajutor in cuantum de 800 lei.

Angajatii cu contracte de munca pe durata determinata beneficiaza de ajutorul de deces numai daca indeplinesc conditiile de vechime prevazute in art. 3 alin. 2 din prezenta hotarare.

Pentru angajatii cu contracte de munca pe durata determinata, decedati in urma unui accident de munca, a unui accident in legatura cu munca sau a unei boli profesionale, ajutorul d deces se acorda celor prevazuti in alin. 2 de mai sus, fara a se cere indeplinirea conditiilor de vechime.

Art. 19. – Se considera membri de familie intretinuti de angajat pentru a se acorda ajutorul prevazut de art. 18:

1. a) sotul (sotia);
2. b) copii in varsta pana la 18 ani, sau daca urmeaza o scoala (inclusiv invatamantul superior), pana la terminarea acesteia; copiii incapabili de munca, indiferent de varsta, daca si-au pierdut capacitatea de munca inainte de indeplinirea varstei de 18 ani sau inainte de terminarea scolii, in care timp se aflau in intretinerea parintilor;
3. c) parintii si bunicii angajatului sau ai sotiei (sotului) acesteia, care au un venit lunar de cel mult 500 lei.

Art. 20. – Copil, in intelesul art. 19, este cel rezultat din casatorie sau din afara casatoriei, ori infiat precum si copilul pe care angajatul l-a luat pentru a-l creste in conditiile prevazute de art. 88 din Codul Familiei.

Parinti, in intelesul art. 19, sunt fie parintii firesti, fie cei care au infiat pe angajat.

CAPITOLUL V
Norme pentru stabilirea si acordarea drepturilor de ajutoare

Art. 21. – Pentru calcularea ajutoarelor prevazute in prezenta hotarare se ia in considerare salariul tarifar de incadrare al angajatului din luna in care s-a produs incapacitatea temporara de munca. Acest salariu se imparte la 25,5 obtinindu-se salariul pe o zi, asupra caruia se aplica procentele prevazute in hotarare, suma rezultata inmultindu-se apoi cu numarul zilelor lucratoare cuprinse in perioada concediului medical acordat.

Pentru angajatii retribuiti cu ora, salariul tarifar lunar este cel de incadrare corespunzator la 204 ore.

Pentru angajatii ale caror salarii tarifare orare sunt stabilite prin Hotarari ale Consiliului de Ministri pentru regim de lucru redus, salariul tarifar lunar de incadrare se va determina prin inmultirea acestor salarii cu numarul mediu lunar al orelor de lucru prevazute de regimul de munca de care beneficiaza.

Pentru pensionarii de invaliditate gr. III salariul tarifar lunar pe baza caruia se calculeaza ajutoarele, este cel rezultat din insumarea salariului tarifar de incadrare corespunzator muncii prestate si a cotei parti din pensia de invaliditate ce li se plateste pe timpul cat sunt angajati.

La salariul tarifar sa adauga sporurile pentru conditii deosebite de munca precum si orice alte sume care potrivit dispozitiunilor legale fac parte integranta din acest salariu.

Pentru angajatii retribuiti pe baza de cota procentuala, salariul de calcul pentru determinarea ajutoarelor materiale se stabileste de catre Comitetul de Stat pentru Problemele de Munca si Salarii impreuna cu Consiliul Central al Sindicatelor prin corelare cu salariile tarifare prevazute pentru functiile similare ale angajatilor remunerati cu salarii tarifare.

Angajatii care se afla in incapacitate temporara de munca la data aplicarii in unitatile din care fac parte a unei majorari de salariu, stabilita prin hotarare a Consiliului de ministri, beneficiaza de ajutoare recalculate pe baza salariilor tarifare majorate.

In celelalte cazuri, modificarile de salarii care au avut loc in perioada incapacitatii de munca nu se iau in considerare la calculul ajutoarelor.

Art. 22. – Angajatii care cumuleaza mai multe functii remunerate vor primi ajutorul numai de la unitatea la care au functia de baza, calculat la salariul tarifar al acestei functii.

Angajatii care indeplinesc mai multe functii de norma, vor primi ajutorul de la unitatea unde au functia de baza calculat prin insumarea salariilor tarifare ale functiilor indeplinite fara a putea depasi salariul unei norme intregi.

Art. 23. – Cuantumul minim al ajutorului pentru incapacitate temporara de munca, tratament balneoclimateric, carantina, sarcina si lehuzie si pentru ingrijirea copilului bolnav este de 18 lei pe zi.

Pentru angajatii care indeplinesc o jumatate de norma precum si in cazul prevazut la art. 6 alin. 1 cuantumul minim al ajutoarelor mentionat in alineatul precedent, se reduce la jumatate.

Art. 24. – Angajatii cu contracte de munca pe durata nedeterminata ale caror contracte au fost desfacute in baza art. 16 art. 19 pentru situatiile prevazute la art. 133 litera c, art. 20 lit. a, b, d, h, i, j ori 20 alin. ultim din Codul Muncii, beneficiaza de ajutoare in cazul in care, la data desfacerii contractului de munca se gaseau in incapacitate temporara de munca sau daca aceasta incapacitate s-a ivit in intervalul de 90 zile de la data desfacerii contractului de munca.

Ei au dreptul la ajutoare de deces in conditiile prevazute la art. 18 si 19 in cazul in care decesul survine in cursul perioadei de 90 de zile de la desfacerea contractului de munca sau in timp ce se gasesc in incapacitate temporara de munca si primesc ajutoare pentru aceasta.

De aceleasi drepturi beneficiaza si tinerii care au satisfacut stagiul militar, in cazul in care incapacitatea de munca sau decesul unui membru de familie survine in perioada de 90 zile de la data lasarii lor la vatra, cu conditia ca inainte de satisfacerea stagiului militar sa fi avut calitatea de angajat, sau de la data incetarii activitatii salariate inainte de efectuarea stagiului militar si pana la incorporare sa nu fi trecut mai mult de 60 zile.

Angajatele ale caror contracte de munca au fost desfacute pentru unul din motivele indicate de alin. 1, beneficiaza de ajutorul de maternitate in cazul in care nasterea s-a produs in perioada de 9 luni de la desfacerea contractului de munca.

Art. 25. – Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca nu se acorda angajatilor:

1. a) care nu respecta tratamentul medical prescris sau nu se prezinta la vizita medicala indicata pentru urmarirea bolii;
2. b) care simuleaza boala..

Angajatii care in ultimele 30 de zile premergatoare concediului medical pentru pierderea temporara a capacitatii de munca au 2 absente nemotivate, nu primesc ajutorul de boala pentru primele 5 zile calendaristice de concediu medical, air cei care au in acest interval 3 sau mai multe absente nemotivate, nu primesc ajutorul pe primele 7 zile calendaristice de concediu medical.

Prevederile alineatului precedent nu se aplica angajatilor aflati in incapacitate temporara de munca provocata de un accident in munca, de un accident in legatura cu munca, de o boala profesionala, de tuberculoza precum si de boli transmisibile sau urgente medico-chirurgicale stabilite de Ministerul Sanatatii si Prevederilor Sociale.

Art. 26. – Vechimea neintrerupta in munca, in vederea acordarii ajutoarelor prevazute in aceasta hotarare se stabileste potrivit dispozitiilor art. 133 si 133.1 din Codul Muncii.

La stabilirea vechimii neintrerupte in munca a pensionarilor de invaliditate reincadrati sau mentinuti in munca, se ia in considerare si timpul lucrat inaintea pensionarii. Perioada in care au primit numai pensia de invaliditate si nu au prestat munca, nu se include in acest calcul.

In acelasi fel se stabileste vechimea neintrerupta si pentru angajatii care au fost pensionari de invaliditate daca s-au incadrat in munca in termen de 90 de zile de la data incetarii calitatii de pensionar de invaliditate.

Art. 27. – Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, cele pentru trecerea temporara in alta munca sau pentru reducerea duratei de lucru pentru motiv de boala sau accident, ajutoarele pentru carantina, tratament balneoclimateric, cele pentru sarcina si lehuzie precum si cele pentru ingrijirea copilului bolnav se acorda pe baza certificatelor medicale eliberate de organele medicale in conformitate cu instructiunile Ministerului Sanatatii si Prevederilor Sociale si ale Consiliului Central al Sindicatelor.

In cazul in care concediile medicale depasesc 6 luni, in intervalul de un an, se vor face propuneri de pensionare.

In caz de tuberculoza pulmonara, propunerile de pensionare se fac dupa expirarea concediilor medicale de un an acordate in ultimii doi ani. In caz de tuberculoza pulmonara operata si tuberculoza osteoarticulata, propunerile de pensionare se fac dupa expirarea concediilor de un an si jumatate acordate in ultimii doi ani.

In caz de tuberculoza meningeala, uro-genitala si peritoneala se acorda concedii medicale de un an cu drept de prelungire de catre organele medicale competente pana la un an si jumatate acordate in ultimii doi ani.

Pentru alte forme de tuberculoza extra-pulmonara, se acorda concedii medicale de 6 luni cu drept de prelungire de catre organele medicale competente pana la maximum 12 luni in decursul unei perioade de 2 ani.

Atunci cand organele medicale constata ca bolnavul nu poate fi recuperat in perioadele de concedii medicale aratate mai sus, il trimit la comisia de expertiza medicala a capacitatii de munca in vederea pensionarii sau prelungirii concediului in limitele termenelor prevazute mai sus.

In situatii deosebite, Ministerul Sanatatii si Prevederilor Sociale impreuna cu Consiliul Central al Sindicatelor pot prelungi concediile medicale cu inca cel mult 3 luni, la propunerea organelor medicale competente, in scopul recuperarii bolnavului.

Art. 28. – Ajutoarele prevazute in prezenta hotarare se acorda pe baza ordinelor de plata de pe certificatele de concediu medical, completate si calculate de catre organele administrative ale unitatilor la care lucreaza cei in cauza si aprobate de presedintele comitetului sindicatului din intreprinderea sau institutia respectiva si in mod exceptional de presedintele comitetului sindical de sectie daca are imputernicirea Consiliului Local al sindicatelor. Ordinele de plata sunt de asemenea avizate in prealabil de responsabilul cu asigurarile sociale din birul grupei sindicale din care face parte cel in cauza.

Ajutoarele materiale se achita odata cu plata celei de a doua chenzine, scazindu-se din cuantumul cuvenit achitat la prima chenzina.

Ajutorul de deces se achita la data cererii pe baza actelor doveditoare.

In situatiile prevazute de art. 24 precum si in situatia trecerii de la o unitate la alta prin transfer, in cazul in care incapacitatea temporara de munca s-a ivit inainte de prezentarea la noua unitate, ajutoarele se achita de unitatea la care a lucrat angajatul sau de forul tutelar al acesteia.

CAPITOLUL V
Dispozitii finale

Art. 29. – Unitatile sunt obligate a restitui fondului de asigurari sociale sumele platite drept ajutor, in cazul cand incapacitatea temporara de munca a fost promovata de un accident de munca sau o imbolnavire profesionala determinata de neaplicarea legislatiei de igiena si protectia muncii precum si in cazul nerespectarii normelor privind acordarea concediilor medicale, calcularea si plata ajutoarelor materiale. Raspunderea unitatilor priveste intregul prejudiciu cauzat. Cei vinovati raspund disciplinar, material si penal, dupa caz, potrivit reglementarilor legale in vigoare.

Sumele platite in plus ca ajutoare in cadrul asigurarilor sociale de stat vor fi recuperate de la cei care le-au primit prin grija administratiei unitatii respective. In cazul in care sumele nu pot fi recuperate de la acestia, raspunderea materiala revine celor care se fac vinovati de producerea daunei.

Art. 30. – Ajutoarele necerute la timp sau neachitate la timp pe baza actelor justificative legale, pot fi solicitate de angajat timp de un an, socotit din ziua restabilirii capacitatii de munca sau din ziua decesului membrului de familie, dupa caz.

Ajutoarele pentru incapacitatea temporara de munca cuvenite angajatilor decedati, vor fi achitate mostenitorilor legali ai acestora, iar in lipsa lor, persoanei in grija careia se afla angajatul la data decesului si pot fi reclamate in termenul prevazut la alineatul precedent.

Art. 31. – Contestatiile in legatura cu stabilirea si acordarea ajutoarelor se pot face la organele sindicale ierarhic superioare comitetele sindicatelor din intreprinderi sau institutii, inclusiv la Consiliul Central al Sindicatelor.

Deciziile organelor ierarhic superioare se dau motivat in termen de 30 de zile si sunt obligatorii.

Art. 32. – Bolile profesionale, in intelesul prezentei hotarari, sunt cele prevazute in actele normative in vigoare.

Art. 33. – Hotararea Consiliului de Ministri si a Consiliului Central al Sindicatelor nr. 115/1958 privind acordarea de ajutoare materiale in cadrul asigurarilor sociale, Hotararea Consiliului de Ministri si a Consiliului Central al Sindicatelor nr. 453/1956 privind modificarea si completarea unor dispozitii din Hotararea Consiliului de Ministri si a Consiliului Central al Sindicatelor nr. 115/1958 privind acordarea de ajutoare materiale in cadrul asigurarilor sociale, Hotararea Consiliului de Ministri nr. 454/1958 privind unele masuri pentru aplicarea Hotararii Consiliului de Ministri si a Consiliului Central al Sindicatelor nr. 115/1958, Hotararea Consiliului de Ministri si a Consiliului Central al Sindicatelor nr. 650/1960 pentru modificarea art. 9, 13 si 28 din Hotararea Consiliului de Ministri si a Consiliului Central al Sindicatelor nr. 115/1958 privind acordarea de ajutoare materiale in cadrul asigurarilor sociale precum si orice alte dispozitii contrare prezentei hotarari se abroga.

Art. 34. – Dispozitiile prezentei hotarari intra in vigoare pe data de 1 septembrie 1965.

www.pensii.ro -Legislația din domeniul pensiilor publice.