LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**)
privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi**)

**) Republicată în temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, cu modificările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare.

Capitolul I Dipsozitii generale

Articolul 1
(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public.
(2) Funcția de control a Curții de Conturi se realizează prin proceduri de audit public extern prevăzute în standardele proprii de audit, elaborate în conformitate cu standardele de audit internaționale general acceptate.
(3) Curtea de Conturi își desfășoară activitatea în mod autonom, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Constituție și în prezenta lege, și reprezintă România în calitatea sa de instituție supremă de audit în organizațiile internaționale ale acestor instituții.
(4) Litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează de instanțele judecătorești specializate.
(5) În unitățile administrativ-teritoriale, funcțiile Curții de Conturi se exercită prin camerele de conturi județene și a municipiului București, structuri fără personalitate juridică.
(6) Sediul Curții de Conturi este în municipiul București, iar sediile camerelor de conturi sunt în orașele reședință de județ și în municipiul București.

Articolul 2
În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) control – activitatea prin care se verifică și se urmărește modul de respectare a legii privind constituirea, administrarea și utilizarea fondurilor publice;
b) audit public extern – activitatea de audit desfășurată de Curtea de Conturi care cuprinde, în principal, auditul financiar și auditul performanței;
c) audit financiar – activitatea prin care se urmărește dacă situațiile financiare sunt complete, reale și conforme cu legile și reglementările în vigoare, furnizându-se în acest sens o opinie;
d) audit al performanței – evaluarea independentă a modului în care o entitate, un program, o activitate sau o operațiune funcționează din punctele de vedere ale eficienței, economicității și eficacității;
e) auditor public extern – persoana angajată în cadrul Curții de Conturi, care desfășoară activități specifice de audit extern în sectorul public;
f) eficacitate – gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activități și raportul dintre efectul proiectat și rezultatul efectiv al activității respective;
g) eficiență – maximizarea rezultatelor unei activități în relație cu resursele utilizate;
h) economicitate – minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activități, cu menținerea calității corespunzătoare a acestor rezultate;
i) standarde de audit – setul de concepte, principii directoare, proceduri și metode pe baza cărora auditorul public determină ansamblul etapelor și procedurilor de verificare, care să permită atingerea obiectivului fixat;
j) entitate auditată – autoritatea publică, compania/ societatea națională, regia autonomă, societatea reglementată de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la care statul sau o unitate administrativ-teritorială deține, singur sau împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social;
k) opinie de audit – concluzia auditorului care se exprimă în scris asupra situațiilor financiare și/sau a programului sau activității auditate, în legătură cu realitatea, fidelitatea și conformitatea acestora, cu reglementările aplicabile domeniului;
l) fonduri publice – sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele instituțiilor publice autonome, bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, după caz, bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, credite externe contractate sau garantate de autoritățile administrației publice locale, împrumuturi interne contractate de autoritățile administrației publice locale, precum și din bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetele locale;
m) autoritate publică – denumire generică ce include Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice, alte autorități publice, autoritățile administrative autonome, autorități ale administrației publice locale și instituțiile din subordinea acestora, indiferent de modul lor de finanțare;
n) legalitate – caracteristica unei operațiuni de a respecta toate prevederile legale care îi sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării acesteia;
o) ordonator de credite – persoana împuternicită prin lege sau prin delegare, potrivit legii, să dispună și să aprobe acțiuni cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, indiferent de natura acestora;
p) patrimoniu public – totalitatea drepturilor și obligațiilor statului, ale unităților administrativ-teritoriale sau ale entităților publice ale acestora, dobândite sau asumate cu orice titlu. Drepturile și obligațiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale se referă exclusiv la bunurile din sectorul public;
q) regularitate – caracteristica unei operațiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor și regulilor procedurale și metodologice care sunt aplicabile categoriei de operațiuni din care face parte;
r) Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit – INTOSAI – cuprinde instituțiile supreme de audit din statele membre ale Organizației Națiunilor Unite, care emite standarde de audit, metodologii și asigură instruirea în domeniul auditului public.
Articolul 3
(1) Curtea de Conturi decide în mod autonom asupra programului său de activitate.
(2) Controalele Curții de Conturi se inițiază din oficiu și nu pot fi oprite decât de Parlament și numai în cazul depășirii competențelor stabilite prin lege.
(3) Hotărârile Camerei Deputaților sau ale Senatului, prin care se cere Curții de Conturi efectuarea unor controale, în limitele competențelor sale, sunt obligatorii. Nicio altă autoritate publică nu o mai poate obliga.
Articolul 4
(1) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului general consolidat din exercițiul bugetar expirat, cuprinzând și neregulile constatate.
(2) La cererea Camerei Deputaților sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice și raportează cele constatate.
(3) Ori de câte ori consideră necesar, Curtea de Conturi înaintează Parlamentului și, prin camerele de conturi județene și a municipiului București, consiliilor locale, județene și al municipiului București, rapoarte în domeniile în care este competentă.
(4) Raportul anual al Curții de Conturi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
Articolul 5
(1) Curtea de Conturi are acces neîngrădit la acte, documente, informații, necesare exercitării atribuțiilor sale.
(2) Entitățile auditate de Curtea de Conturi sunt obligate săi transmită actele, documentele, informațiile solicitate, la termenele și în structura stabilite de Curtea de Conturi, și să-i asigure accesul în sediile acestora.
(3) La solicitarea auditorilor publici, persoanele fizice sau juridice deținătoare de acte sau documente sunt obligate să le pună la dispoziția acestora.
(4) Entitățile auditate sunt obligate să sprijine activitatea auditorilor publici, în cazul efectuării misiunilor de audit la sediile acestora, prin asigurarea unor spații de lucru adecvate și a accesului logistic corespunzător.
(5) Entitățile auditate poartă întreaga răspundere pentru acțiunile lor și nu pot fi absolvite de această răspundere prin invocarea rapoartelor Curții de Conturi.
(6) Autoritățile publice cu atribuții de control financiar, control fiscal, precum și de control sau de supraveghere prudențială în alte domenii au obligația să efectueze cu prioritate verificări specifice, la solicitarea Curții de Conturi.
(7) Dacă, în exercitarea funcțiilor sale, Curtea de Conturi ia cunoștință de informații care constituie secrete de stat, de serviciu, comerciale sau individuale, aceasta este obligată să respecte caracterul acestora și să le facă cunoscute numai autorităților îndreptățite.
Articolul 6
Curtea de Conturi își întocmește și aprobă bugetul propriu, pe care îl transmite Guvernului, în vederea includerii acestuia în proiectul bugetului de stat supus aprobării Parlamentului.
Articolul 7
(1) Curtea de Conturi poate să participe la activitatea organismelor internaționale de specialitate și să devină membru al acestora.
(2) Curtea de Conturi poate colabora cu organismele internaționale de profil și poate exercita, în numele lor, controlul asupra gestionării fondurilor puse la dispoziția României, dacă prin tratate, convenții sau alte înțelegeri internaționale se stabilește această competență.

Capitolul II Organizarea și conducerea Curții de Conturi

Articolul 8
(1) Plenul Curții de Conturi se compune din 18 membri, numiți, în condițiile prezentei legi, de Parlament, care sunt consilieri de conturi.
(2) În structura Curții de Conturi se cuprind departamente, camerele de conturi județene și a municipiului București și un secretariat general.
Articolul 9
(1) Conducerea Curții de Conturi se exercită de plenul Curții de Conturi. Conducerea executivă a Curții de Conturi se exercită de către președinte, ajutat de doi vicepreședinți, care sunt consilieri de conturi.
(2) La ședințele plenului Curții de Conturi pot participa secretarul general, precum și, în calitate de invitați, specialiști cu înaltă pregătire în diferite domenii de activitate ce intră în competența Curții.
(3) Președintele Curții de Conturi conduce ședințele plenului. În lipsa președintelui, un vicepreședinte va prezida ședințele.
(4) Președintele Curții de Conturi și ceilalți membri ai acesteia sunt independenți în exercitarea atribuțiilor și în luarea deciziilor și respectă principiile conducerii colective, publicității și transparenței.
Articolul 10
(1) Departamentele sunt conduse de câte un consilier de conturi, care îndeplinește și funcția de șef de departament, numit de plenul Curții.
(2) În cadrul departamentelor pot fi organizate direcții, servicii, birouri și compartimente de specialitate.
(3) Camerele de conturi județene și a municipiului București sunt conduse de către un director și un director adjunct. În structura camerelor de conturi județene pot funcționa servicii și birouri.
(4) Structura organizatorică a Curții de Conturi, statul de funcții, numărul de posturi de conducere și de execuție, domeniile de activitate și atribuțiile departamentelor, ale secretariatului general, precum și ale celorlalte structuri se stabilesc de plenul Curții de Conturi.
(5) Personalul de control financiar încadrat la Curtea de Conturi dobândește calitatea de auditor public extern. Pe această funcție pot fi încadrate persoane cu studii superioare economice, juridice și de altă specialitate, necesare desfășurării activității Curții de Conturi.
Articolul 11
(1) Coordonarea activităților desfășurate în cadrul departamentelor și al camerelor de conturi județene și a municipiului București se realizează de către consilierii de conturi și directorii camerelor de conturi, în condițiile normelor și procedurilor stabilite de plenul Curții de Conturi.
(2) Organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități se efectuează potrivit regulamentului aprobat de plenul Curții de Conturi, în temeiul prezentei legi.
(3) Regulamentul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.*)
Notă
*) A se vedea Hotărârea plenului Curții de Conturi nr. 130/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 13 decembrie 2010, cu modificările ulterioare. Hotărârea plenului Curții de Conturi nr. 130/2010 a fost abrogată de art. 4 din HOTĂRÂREA nr. 155 din 29 mai 2014 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 547 din 24 iulie 2014.
Articolul 12
În vederea îndeplinirii unor obligații în domeniul auditului extern, ce revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, este organizată și funcționează Autoritatea de Audit pentru fondurile nerambursabile de preaderare acordate României de Uniunea Europeană prin programele PHARE, ISPA și SAPARD, pentru fondurile structurale și de coeziune, pentru Fondul European de Garantare în Agricultură, pentru Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, pentru Fondul European pentru Pescuit, precum și pentru fondurile ce vor fi acordate în perioada postaderare, denumită în continuare Autoritatea de Audit, care are atribuții și proceduri de lucru proprii.
Articolul 13
(1) Autoritatea de Audit este un organism independent din punct de vedere operațional față de Curtea de Conturi și față de celelalte autorități responsabile cu gestionarea și implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, cu sediul în municipiul București. În teritoriu, Autoritatea de Audit are structuri regionale organizate în județele în care își desfășoară activitatea agenții, autorități de management și/sau organismele intermediare care gestionează fondurile comunitare.
(2) Autoritatea de Audit este singura autoritate națională competentă să efectueze audit public extern, în conformitate cu legislația comunitară și națională, asupra fondurilor prevăzute la art. 12.
(3) Autoritatea de Audit poate efectua audit public extern și asupra altor categorii de fonduri decât cele prevăzute la art. 12, urmând ca reglementările care vizează fondurile respective să prevadă și asigurarea resurselor necesare acestei activități.
Articolul 14
(1) În conformitate cu prevederile legislației comunitare și naționale, cu standardele de audit acceptate pe plan internațional, Autoritatea de Audit efectuează audit de sistem și audit al operațiunilor.
(2) Principalele atribuții ale Autorității de Audit sunt următoarele:
a) evaluarea conformității sistemelor de management și control pentru programele operaționale cofinanțate prin instrumentele structurale și prin Fondul European pentru Pescuit, cu prevederile legale comunitare;
b) verificarea, pe bază de eșantion reprezentativ, a cheltuielilor declarate de autoritățile responsabile cu gestionarea și implementarea fondurilor prevăzute la art. 12;
c) raportarea anuală privind compatibilitatea sistemelor de management și control ale autorităților responsabile cu gestionarea și implementarea fondurilor prevăzute la art. 12, referitor la capacitatea acestora de a asigura conformitatea operațiunilor cu reglementările comunitare;
d) verificarea existenței și corectitudinii elementului de cofinanțare național;
e) eliberarea certificatelor de audit privind conturile anuale ale agențiilor de plăți, precum și pentru contul Euro SAPARD, în ceea ce privește integralitatea, acuratețea și veridicitatea acestor conturi;
f) emiterea opiniei asupra declarației de asigurare, emisă de agențiile de plăți pentru agricultură și dezvoltare rurală;
g) emiterea declarațiilor de închidere, însoțite de rapoarte de audit, pentru fiecare program sau măsură, finanțate din fondurile prevăzute la art. 12, după caz;
h) urmărirea respectării criteriilor de acreditare a autorităților responsabile cu gestionarea și implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, destinate agriculturii și dezvoltării rurale, pe toată perioada de implementare tehnică și financiară a acestora;
i) urmărirea modului de implementare de entitățile auditate a recomandărilor formulate ca urmare a acțiunilor de audit efectuate de Autoritatea de Audit.
(3) Pentru fondurile comunitare nerambursabile, destinate susținerii agriculturii și dezvoltării rurale, Autoritatea de Audit îndeplinește rolul de organism de certificare.
(4) Pentru realizarea atribuțiilor ce îi revin, Autoritatea de Audit poate încheia acorduri cu structurile responsabile pentru managementul fondurilor prevăzute la art. 12.
(5) Autoritatea de Audit raportează Comisiei Europene asupra modului de utilizare a fondurilor comunitare nerambursabile prevăzute la art. 12, iar principalele constatări și recomandări rezultate în urma auditurilor efectuate sunt incluse în raportul public anual al Curții de Conturi.
(6) Autoritatea de Audit are acces neîngrădit la acte, documente și informații necesare exercitării atribuțiilor sale, oricare ar fi persoanele juridice sau fizice deținătoare.
(7) Autoritatea de Audit poate încheia contracte cu societăți specializate sau cu experți autorizați pentru realizarea unor activități, în vederea îndeplinirii atribuțiilor sale.
Articolul 15
(1) Autoritatea de Audit este condusă de un președinte și 2 vicepreședinți numiți de Parlament dintre consilierii de conturi, pentru perioada mandatului de consilier de conturi pentru care aceștia au fost numiți. Mandatul nu poate fi reînnoit.
(2) Pentru organizarea și funcționarea structurilor centrale și regionale pe care le coordonează, președintele Autorității de Audit emite decizii și instrucțiuni.
(3) Atribuțiile președintelui Autorității de Audit sunt, în principal, următoarele:
a) aprobă rapoartele de audit și semnează opiniile de audit privind evaluarea conformității sistemelor de management și control cu prevederile legale comunitare, pentru programele operaționale cofinanțate prin instrumentele structurale și prin Fondul European pentru Pescuit;
b) aprobă rapoartele de audit și semnează opiniile de audit de operațiuni, ca urmare a verificării cheltuielilor declarate de autoritățile responsabile cu gestionarea și implementarea fondurilor prevăzute la art. 12;
c) aprobă rapoartele anuale privind compatibilitatea sistemelor de management și control ale autorităților responsabile cu gestionarea și implementarea fondurilor prevăzute la art. 12, referitor la capacitatea acestora de a asigura conformitatea operațiunilor cu reglementările comunitare;
d) aprobă rapoartele de verificare a existenței și corectitudinii elementului de cofinanțare națională;
e) semnează certificatele de audit privind conturile anuale ale agențiilor de plăți, precum și pentru contul Euro SAPARD, în ceea ce privește integralitatea, acuratețea și veridicitatea acestor conturi;
f) semnează opiniile asupra declarațiilor de asigurare, emise de agențiile de plăți pentru agricultură și dezvoltare rurală;
g) semnează declarațiile de închidere și aprobă rapoartele de audit, pentru fiecare program sau măsură, finanțate din fondurile prevăzute la art. 12, după caz;
h) reprezintă Autoritatea de Audit și asigură relațiile acesteia cu instituțiile și autoritățile publice naționale și comunitare, precum și cu organismele naționale și internaționale de profil;
i) aprobă deplasarea personalului Autorității de Audit pentru îndeplinirea atribuțiilor acesteia, inclusiv participarea la diverse reuniuni și grupuri ale auditorilor din țară sau străinătate, specifice domeniului gestionării și controlului fondurilor prevăzute la art. 12;
j) aprobă regulile de procedură ale Autorității de Audit privind activitatea specifică a acesteia în ceea ce privește auditul fondurilor prevăzute la art. 12;
k) aprobă manualele și strategiile de audit necesare îndeplinirii cerințelor specifice Autorității de Audit, prevăzute în regulamentele comunitare;
l) aprobă și transmite, după caz, serviciilor Comisiei Europene programele anuale de activitate a Autorității de Audit;
m) avizează regulamentul propriu de organizare și funcționare a Autorității de Audit, pe care îl supune aprobării plenului Curții de Conturi;
n) avizează structura organizatorică și statul de funcții ale Autorității de Audit, numirea directorilor, a directorilor adjuncți, a șefilor de serviciu și le prezintă plenului Curții de Conturi, în vederea aprobării;
o) aprobă criteriile de promovare a personalului Autorității de Audit și stabilește atribuțiile acestuia, specifice auditului fondurilor europene, prin fișa postului;
p) aprobă criteriile specifice pentru ocuparea posturilor necesare exercitării auditului fondurilor europene și scoaterea la concurs a posturilor vacante ale Autorității de Audit;
q) informează, semestrial și ori de câte ori consideră necesar, plenul Curții de Conturi asupra principalelor constatări rezultate din acțiunile de audit desfășurate și asupra măsurilor luate în concordanță cu reglementările comunitare;
r) prezintă plenului Curții de Conturi sinteza constatărilor și a rezultatelor activității de audit asupra fondurilor europene, în vederea includerii în raportul public anual ce se înaintează Parlamentului;
s) îndeplinește alte atribuții, stabilite în condițiile legii.
(4) Exercitarea unora dintre atribuțiile prevăzute la alin. (3) poate fi delegată vicepreședinților Autorității de Audit.
(5) Fondurile necesare îndeplinirii atribuțiilor Autorității de Audit se asigură de la bugetul de stat și sunt reflectate distinct în bugetul Curții de Conturi.
Articolul 16
(1) Structura organizatorică, numărul de personal și statul de funcții ale Autorității de Audit se aprobă de plenul Curții de Conturi, la propunerea președintelui Autorității de Audit. Coordonarea și atribuțiile structurilor centrale și regionale din aparatul propriu al Autorității de Audit și ale personalului de la nivel central și regional se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a Autorității de Audit, care este parte integrantă a regulamentului de organizare și funcționare a Curții de Conturi.
(2) În scopul realizării atribuțiilor sale, Autoritatea de Audit poate angaja și personal de altă specialitate decât cea economică.
Articolul 17
(1) Salarizarea personalului din cadrul Autorității de Audit se face în conformitate cu legislația privind salarizarea personalului din cadrul Curții de Conturi și cu prevederile Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Președintele și vicepreședintele Autorității de Audit au dreptul la o indemnizație de conducere care, împreună cu indemnizația de bază, nu poate depăși salariul lunar maxim ce se acordă personalului de specialitate din cadrul Autorității de Audit.
Articolul 18
Fondurile necesare pentru desfășurarea activității Autorității de Audit se asigură de la bugetul de stat și vor fi incluse în bugetul de cheltuieli al Curții de Conturi.
Articolul 19
Pentru desfășurarea activității Autorității de Audit, Guvernul și Curtea de Conturi au obligația să asigure condițiile necesare angajării și pregătirii profesionale a personalului, spațiile de lucru, dotările și logistica aferente.
Articolul 20
(1) Secretariatul general al Curții de Conturi este condus de un secretar general.
(2) Structura organizatorică a Secretariatului general și atribuțiile compartimentelor din cadrul acestuia se stabilesc de plenul Curții de Conturi.

Capitolul III Competența și atribuțiile Curții de Conturi

Secţiunea 1 Dispoziții generale

Articolul 21
(1) Curtea de Conturi exercită funcția de control asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, furnizând Parlamentului și, respectiv, unităților administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea și administrarea acestora, în conformitate cu principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității.
(2) Curtea de Conturi poate exercita auditul performanței asupra gestiunii bugetului general consolidat, precum și a oricăror fonduri publice.
(3) Activitatea de audit extern exercitată de Curtea de Conturi se desfășoară cu respectarea normelor proprii, adoptate pe baza standardelor de audit internaționale general acceptate.
(4) Prin constatările și recomandările sale, auditul performanței urmărește diminuarea costurilor, sporirea eficienței utilizării resurselor și îndeplinirea obiectivelor propuse.
Articolul 22
În cadrul competențelor prevăzute la art. 21, Curtea de Conturi își desfășoară atribuțiile specifice asupra următoarelor domenii:
a) formarea și utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat și ale bugetelor unităților administrativ-teritoriale, precum și mișcarea fondurilor între aceste bugete;
b) constituirea și utilizarea celorlalte fonduri publice componente ale bugetului general consolidat;
c) formarea și gestionarea datoriei publice și situația garanțiilor guvernamentale pentru credite interne și externe;
d) utilizarea alocațiilor bugetare pentru investiții, a subvențiilor și transferurilor și a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităților administrativ-teritoriale;
e) constituirea, administrarea și utilizarea fondurilor publice de către autoritățile administrative autonome și de către instituțiile publice înființate prin lege, precum și de organismele autonome de asigurări sociale ale statului;
f) situația, evoluția și modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale de către instituțiile publice, regiile autonome, companiile și societățile naționale, precum și concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publică;
g) constituirea, utilizarea și gestionarea resurselor financiare privind protecția mediului, îmbunătățirea calității condițiilor de viață și de muncă;
h) alte domenii în care, prin lege, s-a stabilit competența Curții.
Articolul 23
În cadrul competențelor prevăzute la art. 21, Curtea de Conturi își desfășoară activitățile specifice asupra următoarelor categorii de entități publice:
a) statul și unitățile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile și instituțiile lor publice, autonome sau neautonome;
b) Banca Națională a României;
c) regiile autonome;
d) societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la care statul, unitățile administrativ-teritoriale, instituțiile publice sau regiile autonome dețin, singure sau împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social;
e) organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură, care gestionează bunuri, valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condițiile în care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru.
Articolul 24
Curtea de Conturi poate hotărî desfășurarea activităților stabilite de lege și la alte persoane decât cele prevăzute la art. 23, care:
a) beneficiază de garanții guvernamentale pentru credite, de subvenții sau alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unităților administrativ-teritoriale, a altor instituții publice;
b) administrează, în temeiul unui contract de concesiune sau de închiriere, bunuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale;
c) administrează și/sau utilizează fonduri publice, în sensul prezentei legi, verificările urmând a se efectua numai în legătură cu legalitatea administrării și/sau utilizării acestor fonduri.
Articolul 25
(1) Controlul execuției bugetelor Camerei Deputaților, Senatului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curții Constituționale, Consiliului Legislativ și Avocatului Poporului se exercită exclusiv de Curtea de Conturi.
(2) Controlul bugetului Curții de Conturi se exercită de către o comisie instituită în acest scop de cele două Camere ale Parlamentului.
(3) Curtea de Conturi supune Parlamentului, spre aprobare, execuția bugetului propus în prima sesiune a fiecărui an, cu avizul comisiei prevăzute la alin. (2).

Secţiunea a 2-a Atribuțiile Curții de Conturi

Articolul 26
Curtea de Conturi efectuează auditul financiar asupra următoarelor conturi de execuție:
a) contul general anual de execuție a bugetului de stat;
b) contul anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) conturile anuale de execuție a fondurilor speciale;
d) conturile anuale de execuție a bugetelor locale, ale municipiului București, ale județelor, ale sectoarelor municipiului București, ale municipiilor, ale orașelor și comunelor;
e) contul anual de execuție a bugetului Trezoreriei Statului;
f) conturile anuale de execuție a bugetelor instituțiilor publice autonome;
g) conturile anuale de execuție a bugetelor instituțiilor publice finanțate integral sau parțial de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat, de la bugetele locale și de la bugetele fondurilor speciale, după caz;
h) conturile anuale de execuție a bugetelor instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii;
i) contul general anual al datoriei publice a statului;
j) conturile anuale de execuție a bugetului fondurilor externe nerambursabile;
k) alte conturi de execuție a unor bugete prevăzute de lege.
Articolul 27
Curtea de Conturi are competență să stabilească limitele valorice minime de la care conturile prevăzute la art. 26 sunt supuse controlului său în fiecare exercițiu bugetar, astfel încât în termenul legal de prescripție să se asigure verificarea tuturor conturilor.
Articolul 28
(1) Curtea de Conturi efectuează auditul performanței utilizării resurselor financiare ale statului și ale sectorului public.
(2) Curtea de Conturi efectuează o evaluare independentă asupra economicității, eficienței și eficacității cu care o entitate publică, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizează resursele publice alocate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite.
(3) Auditul performanței se poate efectua atât la finalul, cât și pe parcursul desfășurării proiectelor, programelor, proceselor sau activităților.
(4) Activitatea de audit al performanței se desfășoară în conformitate cu metodologia proprie, adoptată pe baza standardelor de audit INTOSAI și a celor mai bune practici în domeniu, și se finalizează prin elaborarea unui raport de audit.
(5) Prin constatările și recomandările făcute, auditul performanței trebuie să conducă la diminuarea costului resurselor sau la sporirea rezultatelor.
Articolul 29
(1) Prin verificările sale la persoanele prevăzute la art. 23 și 24, Curtea de Conturi urmărește, în principal:
a) exactitatea și realitatea situațiilor financiare, așa cum sunt stabilite în reglementările contabile în vigoare;
b) evaluarea sistemelor de management și control la autoritățile cu sarcini privind urmărirea obligațiilor financiare către bugete sau către alte fonduri publice stabilite prin lege, ale persoanelor juridice sau fizice;
c) utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale, conform destinației stabilite;
d) calitatea gestiunii economico-financiare;
e) economicitatea, eficacitatea și eficiența utilizării fondurilor publice.
(2) Curtea de Conturi exercită controlul cu privire la respectarea de către autoritățile cu atribuții în domeniul privatizării a metodelor și procedurilor de privatizare, prevăzute de lege, precum și asupra modului în care acestea au asigurat respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractele de privatizare. Curtea de Conturi exercită controlul respectării dispozițiilor legale privind modul de administrare și întrebuințare a resurselor financiare rezultate din acțiunile de privatizare.
(3) Curtea de Conturi poate exercita controlul în cazul prevăzut la alin. (2), indiferent de momentul în care s-a desfășurat procesul de privatizare, prin vânzarea acțiunilor deținute de stat la societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, până la clarificarea tuturor aspectelor.
Articolul 30
Obiectivele controalelor Curții de Conturi dispuse de Camera Deputaților sau de Senat ori dispuse de Curte se stabilesc de acestea prin hotărâre și se aduc la cunoștința celor interesați.

Secţiunea a 3-a Certificarea conturilor

Articolul 31
(1) Curtea de Conturi certifică acuratețea și veridicitatea datelor din conturile de execuție verificate.
(2) Nicio altă autoritate nu se poate pronunța asupra datelor înscrise în conturile de execuție, decât provizoriu.
Articolul 32
(1) Curtea de Conturi exercită auditarea la sediu sau la fața locului.
(2) Auditorii publici externi desemnați să auditeze conturile, precum și celelalte activități pentru care Curtea de Conturi are competență întocmesc rapoarte în care prezintă constatările și concluziile, formulează recomandări cu privire la măsurile ce urmează a fi luate și își exprimă opinia față de acestea, cu respectarea procedurilor proprii, stabilite prin regulamentul aprobat conform prevederilor art. 11 alin. (2).
(3) În cazul în care conturile prezentate nu întrunesc condițiile care să facă posibilă verificarea lor, auditorii publici externi le restituie titularilor acestora, fixând termen pentru completarea sau refacerea lor, după caz. Dacă titularii conturilor nu se conformează acestei măsuri, completarea sau refacerea conturilor se face pe cheltuiala acestora, de către un expert contabil numit de Curtea de Conturi.
Articolul 33
(1) Activitatea de valorificare a rapoartelor de audit se face potrivit regulamentului aprobat conform prevederilor art. 11 alin. (2).
(2) În situația în care se constată regularitatea conturilor, se emite certificatul de conformitate și se comunică entității auditate.
(3) În situațiile în care se constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entității publice auditate această stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligație a conducerii entității auditate.
(4) În situațiile în care în rapoartele de audit se constată existența unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale, conducătorul departamentului sesizează organele în drept pentru asigurarea valorificării constatării și informează entitatea auditată.
(5) Atunci când se constată imposibilitatea întocmirii unui raport de audit, se dispune entității auditate completarea și/sau refacerea conturilor verificate.
Articolul 34
Certificarea contului verificat nu constituie temei pentru exonerarea de răspundere juridică.
Articolul 35
Entitatea auditată poate face obiecții scrise la constatările din rapoartele întocmite de auditorii publici externi, în termen de 15 zile de la data primirii acestora. Obiecțiile formulate se depun la sediul instituției din care face parte auditorul public extern și vor fi avute în vedere la valorificarea constatărilor.
Articolul 36
Pentru motive întemeiate, în termen de un an de la data la care s-a certificat contul verificat, procedura examinării contului poate fi redeschisă.
Articolul 37
În situația în care, în urma verificărilor efectuate pe parcursul execuției bugetului la persoanele juridice prevăzute la art. 23 și 24, rezultă fapte prin care au fost constatate prejudicii sau abateri cu caracter financiar, valorificarea constatărilor se face potrivit prevederilor art. 33.
Capitolul IV Atribuții de raportare, avizare și alte competențe
Articolul 38
(1) În termen de 6 luni de la primirea conturilor prevăzute la art. 26 de la organele competente să le întocmească și obligate să i le transmită, Curtea de Conturi elaborează Raportul public anual pe care îl înaintează Parlamentului.
(2) Rapoartele anuale referitoare la finanțele publice locale sunt înaintate de către camerele de conturi județene autorităților publice deliberative ale unităților administrativ-teritoriale.
Articolul 39
Raportul public anual cuprinde: observațiile Curții de Conturi asupra conturilor de execuție a bugetelor supuse controlului său; concluziile degajate din controalele dispuse de Camera Deputaților sau de Senat sau efectuate la regii autonome, societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu capital integral sau majoritar de stat și la celelalte persoane juridice supuse controlului Curții; încălcările de lege constatate și măsurile de tragere la răspundere luate; alte aspecte pe care Curtea le consideră necesare.
Articolul 40
Curtea de Conturi poate înainta Parlamentului sau, prin camerele de conturi județene, autorităților publice deliberative ale unităților administrativ-teritoriale rapoarte pe domeniile în care este competentă, ori de câte ori consideră necesar.
Articolul 41
Curtea de Conturi avizează:
a) la cererea Senatului sau a Camerei Deputaților, proiectul bugetului de stat și proiectele de lege în domeniul finanțelor și al contabilității publice sau prin aplicarea cărora ar rezulta o diminuare a veniturilor sau o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetară;
b) înființarea de către Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor.
Articolul 42
(1) În îndeplinirea atribuțiilor pe care i le conferă legea, Curtea de Conturi mai are următoarele atribuții:
a) să evalueze activitatea de control financiar propriu și de audit intern a persoanelor juridice controlate, prevăzute la art. 23;
b) să solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecție bancară ale Băncii Naționale a României, verificarea, cu prioritate, a unor obiective, în cadrul atribuțiilor lor legale;
c) să ceară și să utilizeze, pentru exercitarea funcțiilor sale de control și de audit, rapoartele celorlalte organisme cu atribuții de control financiar, fiscal, audit intern și inspecție bancară;
d) să ceară unor instituții specializate ale statului, ori de câte ori este necesar, să efectueze verificări de specialitate care să contribuie la clarificarea unor constatări.
(2) Persoanele juridice supuse controlului Curții de Conturi sunt obligate să transmită acesteia, până la sfârșitul trimestrului I pentru anul precedent, raportul privind desfășurarea și realizarea programului de audit intern.
(3) Curtea de Conturi va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern de la nivelul persoanelor juridice, în vederea asigurării complementarității și a creșterii eficienței activității de audit.
Articolul 43
În baza constatărilor sale, Curtea de Conturi stabilește:
a) suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar, contabil și fiscal;
b) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală sau ineficientă a acestora;
c) înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau fiscală controlată.
Articolul 44
Măsurile prevăzute la art. 43 se iau potrivit regulamentului aprobat în temeiul prevederilor art. 11 alin. (2).
Articolul 45
Curtea de Conturi cere celor în drept suspendarea din funcție, în condițiile legii, a persoanelor acuzate de săvârșirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate, până la soluționarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate.

Capitolul V Numirea și statutul personalului Curții de Conturi

Articolul 46
(1) Membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea comisiilor permanente pentru buget, finanțe și bănci ale celor două Camere, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
(2) Curtea de Conturi se înnoiește cu o treime din consilierii de conturi numiți de Parlament, din 3 în 3 ani, începând cu data expirării mandatului actualilor consilieri de conturi în funcție.
(3) Consilierii de conturi în funcție numiți de Parlament își vor continua activitatea până la expirarea mandatului.
(4) Înainte de a începe să-și exercite mandatul, membrii Curții de Conturi depun următorul jurământ în fața președinților celor două Camere ale Parlamentului: Jur să respect Constituția și celelalte legi ale țării, să apăr interesele României, ordinea de drept, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conștiință și fără părtinire atribuțiile ce-mi revin ca membru al Curții de Conturi. Așa să-mi ajute Dumnezeu!
(5) Pe perioada exercitării mandatului, consilierii de conturi pot fi revocați din funcțiile în care au fost numiți numai în cazurile și în condițiile prezentei legi.
(6) Posturile de consilieri de conturi devenite vacante pot fi ocupate doar pentru perioada rămasă până la expirarea mandatului celui a cărui activitate a încetat.
Articolul 47
(1) Dintre consilierii de conturi, Parlamentul numește președinții și vicepreședinții Curții de Conturi și ai Autorității de Audit.
(2) Pentru a fi numiți consilieri de conturi, se cere îndeplinirea următoarelor condiții: studii superioare economice, juridice sau inginerești, vechime de minimum 10 ani în specialitatea studiilor absolvite și pregătire profesională temeinică.
(la 01-07-2017, Alineatul (2) din Articolul 47 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 145 din 26 iunie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 28 iunie 2017 )
Articolul 48
(1) În subordinea președinților, vicepreședinților și a consilierilor de conturi ai Curții de Conturi, precum și ai Autorității de Audit se organizează și funcționează câte un cabinet, care se încadrează cu personal contractual.
(la 19-03-2016, Alineatul (1) din Articolul 48 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 7 din 18 ianuarie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 19 ianuarie 2016 )
(2) Structura și numărul personalului de la cabinetele respective se stabilesc de plenul Curții de Conturi.
Articolul 49
(1) Membrii Curții de Conturi sunt independenți în exercitarea mandatului lor și inamovibili pe toată durata acestuia. Aceștia sunt demnitari de stat și sunt supuși incompatibilităților prevăzute de lege pentru judecători.
(2) Se interzice membrilor Curții de Conturi să facă parte din partide politice sau să desfășoare activități publice cu caracter politic.
(3) Membrilor Curții de Conturi le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităților de comerț, participarea la administrarea ori conducerea unor societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau civile. Ei nu pot fi experți sau arbitri desemnați de parte într-un arbitraj.
(3^1) Membrii Curții de Conturi, pe lângă atribuțiile prevăzute de lege, pot desfășura activități didactice și de cercetare științifică.
(la 01-07-2017, Articolul 49 din Capitolul V a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 145 din 26 iunie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 28 iunie 2017)

(4) Persoanele care au îndeplinit funcția de consilier de conturi pe durata unui mandat complet beneficiază, la data pensionarii, de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut de lege pentru magistrați.
(la 16-06-2014, Articolul 49 din Capitolul V a fost completat de RECTIFICAREA nr. 94 din 8 septembrie 1992, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 438 din 16 iunie 2014 )
(5) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (4) beneficiază și persoanele care au îndeplinit funcția de consilier de conturi pe o perioadă de cel puțin jumătate din durata unui mandat complet, în următoarele situații:
a) dacă mandatul a încetat înainte de realizarea unui mandat complet, din motive neimputabile consilierului de conturi;
b) dacă mandatul se întinde pe perioada rămasă până la expirarea mandatului complet.
(la 01-07-2017, Articolul 49 din Capitolul V a fost completat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 145 din 26 iunie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 28 iunie 2017)

Articolul 50
(1) Membrii Curții de Conturi sunt obligați:
a) să își îndeplinească funcția încredințată, cu imparțialitate și cu respectarea Constituției;
b) să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor și să nu ia poziție publică sau să dea consultații în probleme de competența Curții de Conturi;
c) să își exprime votul afirmativ sau negativ în adoptarea actelor Curții de Conturi, abținerea de la vot nefiind permisă. În caz de vot negativ, acesta trebuie motivat în scris;
d) să comunice în scris președintelui Curții orice situație care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită;
e) să nu permită folosirea funcțiilor pe care le îndeplinesc în scop de reclamă comercială sau propagandă de orice fel;
f) să se abțină de la orice activitate sau manifestare contrare independenței și demnității funcției lor.
(2) Încălcarea gravă a vreuneia din obligațiile prevăzute la alin. (1) atrage revocarea din funcție a celor care au săvârșit-o.
(3) Revocarea membrilor Curții de Conturi se face de Parlament, la propunerea comisiilor de specialitate prevăzute la art. 46 alin. (1).
Articolul 51
(1) Auditorii publici externi sunt supuși incompatibilităților prevăzute de Codul etic al profesiei.

(2) Persoanele care au îndeplinit funcția de auditor public extern pe o durată de cel puțin 14 ani în cadrul Curții de Conturi beneficiază, la îndeplinirea condițiilor standard de pensionare prevăzute de legislația în vigoare privind sistemul public de pensii, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.
Veniturile care constituie baza de calcul al pensiei de serviciu nu includ sporul de risc și suprasolicitarea neuropsihică de 50% și nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câștigate în instanță.
(la 19-03-2016, Articolul 51 din Capitolul V a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 7 din 18 ianuarie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 19 ianuarie 2016)

Din 01.01.2024 prin legea 282/2013 aliniatul se va modifica astfel:

(2) Persoanele care au îndeplinit funcția de auditor public extern cu o vechime de cel puțin 25 de ani în cadrul Curții de
Conturi beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare perioadei de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 1, în funcție de data acordării pensiei de serviciu.
Veniturile care constituie baza de calcul al pensiei de serviciu nu includ sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% și nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câștigate în instanță.

(2.1) Atingerea vechimii de 25 de ani prevăzute la alin. (2) se realizează eșalonat, conform anexei nr. 2.

Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 31/2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 150 din 15 februarie 2021:

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 51 alin. (2) teza întâi, alin. (3), alin. (8), alin. (9) și alin. (11) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportate la prevederile art. 2 din Normele cu privire la stabilirea pensiei de serviciu conform prevederilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 7/2016 și Legea nr. 145/2017, aprobate prin Ordinul președintelui Curții de Conturi și al președintelui Casei Naționale de Pensii Publice nr. 285/138/2016, cu modificările și completările ulterioare, foștii auditori publici externi care, la data îndeplinirii condițiilor standard de pensionare, aveau o altă ocupație, precum și foștii auditori publici externi care, la data solicitării, erau pensionari pentru limită de vârstă, ieșiți la pensie din altă ocupație, nu pot beneficia de pensia de serviciu prevăzută de art. 51 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 pentru o vechime minimă de 4 ani în funcția de auditor public extern în cadrul Curții de Conturi.

(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (2) beneficiază și persoanele care au îndeplinit funcția de auditor public extern, la îndeplinirea condițiilor standard de pensionare prevăzute de legislația în vigoare privind sistemul public de pensii, din care la Curtea de Conturi minimum 4 ani, caz în care cuantumul pensiei prevăzut la alin. (2) va fi micșorat cu 1% pentru fiecare an care lipsește din vechimea de 14 ani.

(la 19-03-2016, Articolul 51 din Capitolul V a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 7 din 18 ianuarie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 19 ianuarie 2016 )
Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 31/2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 150 din 15 februarie 2021:

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 51 alin. (2) teza întâi, alin. (3), alin. (8), alin. (9) și alin. (11) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportate la prevederile art. 2 din Normele cu privire la stabilirea pensiei de serviciu conform prevederilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 7/2016 și Legea nr. 145/2017, aprobate prin Ordinul președintelui Curții de Conturi și al președintelui Casei Naționale de Pensii Publice nr. 285/138/2016, cu modificările și completările ulterioare, foștii auditori publici externi care, la data îndeplinirii condițiilor standard de pensionare, aveau o altă ocupație, precum și foștii auditori publici externi care, la data solicitării, erau pensionari pentru limită de vârstă, ieșiți la pensie din altă ocupație, nu pot beneficia de pensia de serviciu prevăzută de art. 51 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 pentru o vechime minimă de 4 ani în funcția de auditor public extern în cadrul Curții de Conturi.

(4) Pentru vechimea de peste 14 ani în funcția de auditor public extern în cadrul Curții de Conturi, cuantumul pensiei este de 80% din baza de calcul prevăzută la alin. (2).

(la 19-03-2016, Articolul 51 din Capitolul V a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 7 din 18 ianuarie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 19 ianuarie 2016 )

Din 01.01.2024 prin efectul legii 282/2024 aliniatele 3) și 4) se abrogă

(5) Pensia se acordă la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu sau de reședință a solicitantului.
(la 19-03-2016, Articolul 51 din Capitolul V a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 7 din 18 ianuarie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 19 ianuarie 2016 )
(6) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabilește și pensia pentru limită de vârstă din sectorul public, potrivit legislației în vigoare privind sistemul public de pensii.
(la 19-03-2016, Articolul 51 din Capitolul V a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 7 din 18 ianuarie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 19 ianuarie 2016 )
(7) În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculate conform prezentei legi este mai mic decât cel al pensiei din sistemul public de pensii, se acordă cuantumul cel mai avantajos.

(la 19-03-2016, Articolul 51 din Capitolul V a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 7 din 18 ianuarie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 19 ianuarie 2016 )

(8) Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime în specialitate în cadrul Curții de Conturi, prevăzute la alin. (2), beneficiază, la îndeplinirea condițiilor standard de pensionare prevăzute de legislația în vigoare privind sistemul public de pensii, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupație. În acest caz, baza de calcul al pensiei de serviciu o reprezintă media veniturilor brute lunare din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de auditorii publici externi aflați în activitate în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă unde și-a desfășurat activitatea solicitantul, înaintea eliberării din funcția de auditor public extern.

(la 19-03-2016, Articolul 51 din Capitolul V a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 7 din 18 ianuarie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 19 ianuarie 2016 )
Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 31/2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 150 din 15 februarie 2021:

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 51 alin. (2) teza întâi, alin. (3), alin. (8), alin. (9) și alin. (11) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportate la prevederile art. 2 din Normele cu privire la stabilirea pensiei de serviciu conform prevederilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 7/2016 și Legea nr. 145/2017, aprobate prin Ordinul președintelui Curții de Conturi și al președintelui Casei Naționale de Pensii Publice nr. 285/138/2016, cu modificările și completările ulterioare, foștii auditori publici externi care, la data îndeplinirii condițiilor standard de pensionare, aveau o altă ocupație, precum și foștii auditori publici externi care, la data solicitării, erau pensionari pentru limită de vârstă, ieșiți la pensie din altă ocupație, nu pot beneficia de pensia de serviciu prevăzută de art. 51 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 pentru o vechime minimă de 4 ani în funcția de auditor public extern în cadrul Curții de Conturi.

Din 01.01.2024 prin legea 282/2013 aliniatul 8) se va modifica astfel:

(8) Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime în specialitate în cadrul Curții de Conturi, prevăzute la alin. (2),
beneficiază, la îndeplinirea condițiilor standard de pensionare prevăzute de legislația în vigoare privind sistemul public de
pensii, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupație. În acest caz, baza de calcul al
pensiei de serviciu o reprezintă media veniturilor brute lunare realizate de auditorii publici externi aflați în activitate în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă unde și-a desfășurat activitatea solicitantul, înaintea eliberării din funcția de auditor public extern, corespunzătoare perioadei de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 1, în funcție de data acordării pensiei de serviciu.

(9) De prevederile alin. (8) pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcția de auditor public extern din cadrul Curții de Conturi din motive neimputabile acestora.

(la 19-03-2016, Articolul 51 din Capitolul V a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 7 din 18 ianuarie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 19 ianuarie 2016 )
Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 31/2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 150 din 15 februarie 2021:

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 51 alin. (2) teza întâi, alin. (3), alin. (8), alin. (9) și alin. (11) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportate la prevederile art. 2 din Normele cu privire la stabilirea pensiei de serviciu conform prevederilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 7/2016 și Legea nr. 145/2017, aprobate prin Ordinul președintelui Curții de Conturi și al președintelui Casei Naționale de Pensii Publice nr. 285/138/2016, cu modificările și completările ulterioare, foștii auditori publici externi care, la data îndeplinirii condițiilor standard de pensionare, aveau o altă ocupație, precum și foștii auditori publici externi care, la data solicitării, erau pensionari pentru limită de vârstă, ieșiți la pensie din altă ocupație, nu pot beneficia de pensia de serviciu prevăzută de art. 51 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 pentru o vechime minimă de 4 ani în funcția de auditor public extern în cadrul Curții de Conturi.

(10) Pensiile de serviciu stabilite în condițiile prezentei legi se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.

(la 07-08-2017, Alineatul (10) din Articolul 51 , Capitolul V a fost modificat de Articolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 4 august 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 648 din 07 august 2017 )
Notă
Conform alineatului (5) al articolului VIII din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 226 din 30 decembrie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1332 din 31 decembrie 2020, prin derogare de la art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2021 pensiile de serviciu stabilite în condițiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflației.

(11) De pensie de serviciu beneficiază și auditorii publici externi care, la data solicitării acestei pensii, sunt pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare determinată potrivit alin. (2), realizate de un auditor public extern în activitate, în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă.

(la 19-03-2016, Articolul 51 din Capitolul V a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 7 din 18 ianuarie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 19 ianuarie 2016 )
Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 31/2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 150 din 15 februarie 2021:

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 51 alin. (2) teza întâi, alin. (3), alin. (8), alin. (9) și alin. (11) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportate la prevederile art. 2 din Normele cu privire la stabilirea pensiei de serviciu conform prevederilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 7/2016 și Legea nr. 145/2017, aprobate prin Ordinul președintelui Curții de Conturi și al președintelui Casei Naționale de Pensii Publice nr. 285/138/2016, cu modificările și completările ulterioare, foștii auditori publici externi care, la data îndeplinirii condițiilor standard de pensionare, aveau o altă ocupație, precum și foștii auditori publici externi care, la data solicitării, erau pensionari pentru limită de vârstă, ieșiți la pensie din altă ocupație, nu pot beneficia de pensia de serviciu prevăzută de art. 51 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 pentru o vechime minimă de 4 ani în funcția de auditor public extern în cadrul Curții de Conturi.

Din 01.01.2024 prin legea 282/2013 aliniatul 11) se va modifica astfel:

(11) De pensie de serviciu beneficiază și auditorii publici externi care, la data solicitării acestei pensii, sunt pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare determinată potrivit alin. (2), realizate de un auditor public extern în activitate, în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă

(12) Se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public de pensii.
(la 19-03-2016, Articolul 51 din Capitolul V a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 7 din 18 ianuarie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 19 ianuarie 2016 )
(13) Pensia prevăzută la prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.
(la 19-03-2016, Articolul 51 din Capitolul V a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 7 din 18 ianuarie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 19 ianuarie 2016 )
(14) Elementele necesare stabilirii pensiei de serviciu prevăzute de prezenta lege referitoare la vechimea în funcția de auditor public extern și baza de calcul al pensiei se dovedesc cu document eliberat de către Curtea de Conturi, pe răspunderea acesteia.
(la 19-03-2016, Articolul 51 din Capitolul V a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 7 din 18 ianuarie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 19 ianuarie 2016 )
Notă
Decizie de admitere: RIL nr. 31/2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 150 din 15 februarie 2021:

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 51 alin. (14) din Legea nr. 94/1992, raportate la prevederile art. 9 alin. (3) lit. c) din Normele aprobate prin Ordinul nr. 285/138/2016, nu există obligația Curții de Conturi de a elibera adeverința-tip, necesară în vederea stabilirii pensiei de serviciu, persoanelor care nu îndeplinesc cerințele prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu, în calitate de foști auditori publici externi.
(15) Plata pensiei prevăzute de prezenta lege se face astfel:
a) de la data eliberării din funcție, prevăzută în decizia emisă de președintele Curții de Conturi, în situația auditorilor publici externi aflați în activitate la data depunerii cererii de pensionare;
b) de la data acordării pensiei, în situația persoanelor prevăzute la alin. (8).
(la 19-03-2016, Articolul 51 din Capitolul V a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 7 din 18 ianuarie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 19 ianuarie 2016 )
(16) Prevederile prezentei legi referitoare la pensiile de serviciu acordate auditorilor publici externi din cadrul Curții de Conturi se completează cu cele ale legislației privind sistemul public de pensii, cu privire la modalitățile de stabilire, plată, precum și cele referitoare la modificarea, suspendarea, reluarea, încetarea și recuperarea sumelor încasate necuvenit și jurisdicție.
(la 19-03-2016, Articolul 51 din Capitolul V a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 7 din 18 ianuarie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 19 ianuarie 2016 )
(16^1) Soțul supraviețuitor, copiii minori, precum și copiii majori ai auditorilor publici externi din cadrul Curții de Conturi beneficiază de pensie de urmaș în condițiile prevăzute de legislația privind sistemul de pensii publice, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul titularul la data decesului, actualizată, după caz.
(la 01-07-2017, Articolul 51 din Capitolul V a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 145 din 26 iunie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 28 iunie 2017 )
(16^2) Prevederile alin. (16^1) se aplică copiilor majori, până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani.
(la 01-07-2017, Articolul 51 din Capitolul V a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 145 din 26 iunie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 28 iunie 2017 )
(17) Prevederile prezentei legi nu se aplică persoanelor care beneficiază de pensie de serviciu în temeiul hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile sau, după caz, al hotărârilor judecătorești definitive.
(la 19-03-2016, Articolul 51 din Capitolul V a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 7 din 18 ianuarie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 19 ianuarie 2016 )
(18) Prin sintagma «auditor public extern» se înțelege persoanele care efectuează activități specifice Curții de Conturi, cele care îndeplinesc și alte atribuții legate strict de funcția de control, cele care sunt asimilate auditorilor publici externi, precum și persoanele care dețin funcțiile de conducere de director, director adjunct, șef serviciu/șef oficiu regional de audit și șef birou din structurile de specialitate ale Curții de Conturi și ale Autorității de Audit.
(la 19-03-2016, Articolul 51 din Capitolul V a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 7 din 18 ianuarie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 19 ianuarie 2016 )
Articolul 52
(1) Personalul de specialitate al Curții de Conturi, inclusiv cel cu funcții de conducere, este supus mobilității în cadrul aceleiași categorii profesionale, prin modificarea raporturilor de serviciu. Mobilitatea se realizează pentru eficientizarea activității Curții de Conturi și în interesul personalului acesteia, pentru dezvoltarea carierei profesionale.
(2) Mobilitatea personalului Curții de Conturi se realizează conform Statutului auditorului public extern, aprobat în condițiile prezentei legi.
(3) Deciziile care vizează mobilitatea personalului Curții de Conturi sunt luate prin hotărâri ale plenului Curții de Conturi.
(4) Auditorii publici externi se pot constitui într-o asociație profesională, având ca scop promovarea și dezvoltarea auditului public extern, perfecționarea pregătirii profesionale, creșterea prestigiului profesiei, precum și asigurarea cooperării cu alte organisme similare din țară și din străinătate.
Articolul 53
Auditorii publici externi se bucură de stabilitate.
Articolul 54
De la data trimiterii în judecată penală, membrii Curții de Conturi și auditorii publici externi sunt suspendați de drept din funcțiile lor. În caz de condamnare definitivă, ei sunt demiși de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează.
Articolul 55
Personalul cu funcții de conducere este numit de plenul Curții de Conturi, iar celelalte categorii de personal, de președintele Curții.
Articolul 56
(1) Mandatul de membru al Curții de Conturi încetează în următoarele situații:
a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de demitere de drept ori de deces;
b) în situațiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitării funcției mai mult de 6 luni consecutive;
c) în cazul revocării din funcție.
(2) După încetarea mandatului, în condițiile legii, consilierii de conturi au dreptul să revină în postul ocupat anterior, dacă numirea lor la Curtea de Conturi s-a făcut de pe un post dintr-o instituție publică.
(3) Pe perioada în care postul este rezervat, acesta poate fi ocupat numai prin contract de muncă pe durată determinată.
Articolul 57
Răspunderea disciplinară a auditorilor publici externi, condițiile și procedura de aplicare a acesteia se stabilesc prin Codul etic al profesiei, aprobat de plenul Curții de Conturi.

Capitolul VI Atribuțiile organelor de conducere

Articolul 58
Atribuțiile plenului Curții de Conturi sunt următoarele:
a) adoptă politicile și strategiile Curții de Conturi;
b) aprobă normele proprii privind activitatea specifică a Curții de Conturi;
c) aprobă manualele de audit și ghiduri pe domenii specifice, elaborate pe baza normelor proprii ale Curții de Conturi, precum și alte norme procedurale;
d) aprobă programele anuale de activitate a Curții de Conturi;
e) aprobă modul de desfășurare a unor acțiuni specifice, solicitate prin hotărârile Camerei Deputaților sau ale Senatului, care nu sunt deja prevăzute în program;
f) aprobă statul de funcții al personalului Curții de Conturi;
g) aprobă denumirea, sfera de activitate și structura organizatorică a departamentelor Curții de Conturi;
h) aprobă proiectul de buget al Curții de Conturi;
i) dezbate și hotărăște transmiterea execuției bugetului Curții de Conturi către Parlament;
j) aprobă regulamentul propriu al plenului, regulamentul de organizare și funcționare a Curții de Conturi, regulamentul concediilor personalului Curții de Conturi, regulamentul prevăzut la art. 11 alin. (2), codul de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi, precum și alte regulamente specifice;
k) aprobă Statutul auditorului public extern;
l) aprobă structura organizatorică a Curții de Conturi, numește directorii, directorii adjuncți, șefii de servicii, secretarul general al Curții de Conturi și stabilește atribuțiile acestora, prin fișa postului;
m) aprobă rapoartele prevăzute a fi comunicate Parlamentului;
n) emite avize, potrivit prevederilor art. 41;
o) aprobă structura organizatorică a secretariatului general și atribuțiile compartimentelor din cadrul acestuia;
p) hotărăște asupra modificării organizării interne a Curții de Conturi, în limitele legii;
q) solicită periodic și examinează rapoartele asupra activității departamentelor Curții de Conturi și a camerelor de conturi;
r) examinează și aprobă propunerea de ordine de zi a ședinței plenului, formulată de președintele Curții;
s) aprobă lista cuprinzând posturile vacante care urmează a fi scoase la concurs, precum și tematicile și organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante;
ș) aprobă contractarea de lucrări, bunuri, servicii sau alte prestații necesare funcționării Curții de Conturi;
t) alte atribuții stabilite în condițiile legii.
Articolul 59
Plenul Curții de Conturi își exercită atribuțiile în prezența a cel puțin 2/3 din numărul membrilor săi, iar hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți.
Articolul 60
(1) Atribuțiile președintelui Curții de Conturi sunt:
a) să reprezinte Curtea de Conturi și să asigure relațiile acesteia cu instituțiile și autoritățile publice și cu organismele naționale și internaționale de profil;
b) să coordoneze activitatea Curții de Conturi;
c) să convoace și să prezideze dezbaterile plenului și să asigure executarea hotărârilor acestuia;
d) să propună ordinea de zi a ședințelor plenului și să o supună aprobării acestuia;
e) să urmărească transmiterea către Parlament a rapoartelor Curții de Conturi;
f) să numească personalul Curții de Conturi, cu excepția celui numit de plen, și să dispună, dacă este cazul, detașarea sau revocarea din funcție a acestuia, în condițiile legii; pentru personalul Autorității de Audit, această atribuție se exercită numai cu acordul președintelui acesteia;
g) să exercite acțiunea disciplinară, potrivit prevederilor art. 57, și să aplice sancțiuni disciplinare în cazurile prevăzute de Codul etic al profesiei;
h) să comunice posturile vacante de membri ai Curții de Conturi către Parlament, pentru luarea de măsuri în vederea ocupării acestora;
i) alte atribuții ce pot fi stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare a Curții de Conturi.
(2) Atribuțiile vicepreședinților și consilierilor de conturi se stabilesc și se aprobă prin regulamentul propriu de plenul Curții de Conturi, la propunerea președintelui acesteia.
(3) În exercitarea atribuțiilor sale, președintele Curții de Conturi emite ordine.
Articolul 61
Paza Curții de Conturi se asigură la nivel central de Serviciul de Protecție și Pază, iar la nivel teritorial, de Jandarmeria Română, în mod gratuit.

Capitolul VII Abateri și sancțiuni

Articolul 62
Constituie abateri și se sancționează:
a) nerespectarea obligației de a prezenta Curții de Conturi, în termenele stabilite, conturile ce urmează a fi verificate – cu amendă civilă egală cu salariul pe 1-3 luni al persoanei din vina căreia s-a produs întârzierea;
b) neîndeplinirea măsurilor dispuse în temeiul prevederilor art. 42 alin. (1) lit. b)-d) și ale art. 45, cu amendă civilă egală cu salariul de la 2 până la 5 luni al persoanei din vina căreia nu au fost duse la îndeplinire măsurile stabilite.
Articolul 63
Încălcarea obligațiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) se penalizează cu 50 de lei pentru fiecare zi de întârziere.
Articolul 64
(1) Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii și a neurmăririi de conducerea entității a măsurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârșită din culpă, pedeapsa este amenda.
Articolul 65
(1) Abaterile prevăzute la art. 62 și 63 se constată de auditorii publici externi ai Curții de Conturi, iar amenda se stabilește potrivit regulamentului aprobat conform prevederilor art. 11 alin. (2).
(2) Sumele reprezentând amenzi civile se fac venit la bugetul de stat.

Capitolul VIII Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 66
În înțelesul prezentei legi Camera de Conturi a Municipiului București se asimilează cu camerele de conturi județene.

Art. 67. — Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta lege

Anexa Nr 1

NUMĂRUL LUNILOR
care constituie baza de calcul utilizat la stabilirea pensiei de serviciu pentru persoanele care au îndeplinit funcția de auditor public extern.

Anexa Nr 2

VECHIMEA MINIMĂ NECESARĂ ÎN SPECIALITATE
realizată de persoanele care au îndeplinit funcția de auditor public extern

NOTĂ:

Reproducem mai jos dispozițiile art. III din Legea nr. 217/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 24 octombrie 2008, care nu au fost cuprinse în forma republicată a Legii nr. 94/1992 și care se aplică, în continuare, ca dispoziții proprii ale Legii nr. 217/2008:

„Art. III. – În condițiile Legii nr. 94/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, după încetarea mandatului, consilierii de conturi cu studii juridice, în funcție de data intrării în vigoare a prezentei legi, pot fi numiți magistrați, în condițiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

www.pensii.ro